marți, 27 aprilie 2010

Opinia senatorului Günthner Tiberiu despre Legea pensiilor

Scris de Mihai Ghenceanu, 26 aprilie 2010

Lunea trecuta au inceput in Senat dezbaterile pe tema Legii pensiilor, dezbateri ce continua si azi. Senatorul UDMR de Satu Mare, Günthner Tiberiu, are de facut cateva precizari privind modificarile ce se asteapta a fi efectuate si si-a exprimat si punctul sau de vedere in ce priveste aceasta lege.

“Noua lege, cu mici modificari, este asemanatoare cu cea anterioara. Una dintre modificari este aceea ca se anuleaza legile speciale pe baza carora au fost pensionati magistrati, militari de cariera, parlamentari si altii. Multi functionari nu au contribuit la fondul de pensii, asa ca statul de fapt, a mutat banii dintr-un buzunar in altul. In ce priveste parlamentarii, acestia primeau dupa un mandat 40% din salariu, dupa doua 60% iar dupa trei 80% din salarii. Conform noii legi, si aceasta categorie se va pensiona la fel cu toata lumea. Modul de calcul ramane acelasi, si anume un punct de pensie va valora 732,8 lei; sistemul cu punctul de pensie inseamna ca se ia in calcul venitul fiecarei persoane in raport cu cel mediu pe economie care este in prezent de de 1.700 lei.

O noutate importanta in noua lege este aceea ca ea prevede un prag maxim de pensie si anume unul de 5 puncte de pensie, ceea ce inseamna ca nimeni nu va primi mai mult de aproximativ 3.000 lei. Va ramane in vigoare numai legea speciala ce se refera la pensia presedintelui tarii. Dar, faptul ca modul de calcul va fi identic pentru toata lumea este un lucru echitabil. Opozitia considera ca punctul de pensie trebuie majorat asa incat acesta sa reprezinte 45% din salariul mediu. Dar, in situatia in care suntem, mai ales ca fiecarui angajat ii revine un pensionar, fondul de pensii este deja depasit cu 20%.

O alta prevedere intens dezbatuta a fost varsta de pensionare; pana in anul 2020, aceasta trebuie sa se majoreze treptat, pana la 65 de ani. In ambele legi exista o prevedere pe care guvernantii nu au avut-o in vedere: angajatii pot contribui la fondul de pensii cu o cota aferenta a cel mult 5 salarii medii; cei cu salarii uriase insa, contribuie ca si cum ar avea un venit de numai 8.500 lei. Intentionez sa ridic acest aspect in cadrul dezbaterilor ce vor avea loc in zilele urmatoare”, spune senatorul in materialul remis noua.

marți, 13 aprilie 2010

Senatorul Marian Valer l-a interpelat pe premierul Boc în problema pensiilor militare


Valer Marian
Senatorul PSD de Satu Mare, Valer Marian, a adresat premierului Emil Boc o interpelare având ca obiect “Reglementarea pensiilor militare”, pe care a prezentat-o ieri în plenul Senatului. Redăm integral conţinutul interpelării.
În data de 22 februarie 2010 am adresat o interpelare domnului ministru al Apărării Naţionale, Gabriel Oprea, prin care i-am solicitat să-mi comunice care este poziţia oficială a Ministerului Apărării Naţionale şi a Marelui Stat Major General în problema pensiilor militare, precum şi care este numărul pensionarilor militari ce vor fi afectaţi de Legea privind sistemul unitar de pensii publice şi ce sumă se economiseşte la bugetul naţional prin reducerea pensiilor militarilor.
În data de 23 martie 2010, ministrul Apărării Naţionale mi-a remis un răspuns la interpelare prin care îmi comunică, în esenţă, următoarele:
I.„Prin dobândirea calităţii de stat membru al Uniunii Europene, România şi-a asumat, de la data de 1 ianuarie 2007, obligaţia de a transpune acquis-ul comunitar, inclusiv în ceea ce priveşte sistemul pensiilor militare de stat.
Ca urmare a consultărilor bilaterale, desfăşurate între experţii Comisiei Europene şi reprezentanţii instituţiilor române care se încadrează în sistemele de pensii ocupaţionale, a rezultat caracterul imperativ al modificării legislaţiei incidente. Astfel a fost emisă Ordonanţa de urgenţă nr. 77/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, precum şi pentru modificarea Legii nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, aprobată prin Legea nr. 14/2008.
În majoritatea statelor membre NATO şi UE, cât şi în alte state, principiile şi metodologia privind stabilirea pensiilor militare prezintă particularităţi distincte faţă de cel al pensiilor din sistemul public, fiind reglementate prin legi separate sau printr-un capitol independent, cuprins formal într-o singură lege împreună cu pensiile civile.”
Având în vedere răspunsul ministrului Apărării Naţionale, vă solicit, domnule prim-ministru, să-mi răspundeţi la următoarele întrebări: Dacă România nu încalcă aquisul comunitar, în ce priveşte pensiile militare, prin adoptarea Legii privind sistemul unitar de pensii publice? Din legislaţia cărui stat membru al Uniunii Europene sau al NATO s-a inspirat Guvernul României, sub aspectul pensiilor militare, în elaborarea acestui proiect de lege? Dacă acest proiect de lege nu încalcă principiul constituţional al neretroactivităţii legii civile şi principiul cutumiar al dreptului câştigat? Dacă pensiile militarilor din ţara noastră pot fi calificate drept „pensii privilegiate” sau „pensii nesimţite”?
II.„La solicitarea Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, prin programul asigurat de Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale, au fost efectuate simulări pentru determinarea cuantumului pensiei în cazul aplicării metodei de calcul a pensiilor conform noilor legi. Pentru toate situaţiile care au fost analizate, cuantumul pensiilor obţinut prin aplicarea prevederilor proiectului de Lege privind sistemul unitar de pensii publice a fost mai mic cu un procentaj cuprins între 19% şi 69% faţă de cuantumul pensiilor stabilite conform actualei legislaţii.
În consecinţă, apreciem că vor fi afectate toate pensiile aflate în plată, cât şi cele ce urmează a fi stabilite după intrarea în vigoare a noii legi.”
În cursul săptămânii trecute, respectiv în data de 7.04.2010, după ce a devenit public răspunsul la interpelarea mea, ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale, Mihai Şeitan, şi purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Muntean, au catalogat informaţia potrivit căreia pensiile militarilor ar putea scădea cu până la 69% drept „o dezinformare nefericită şi nefondată” sau o „concluzie falsă” şi au declarat că simulările au arătat că majoritatea pensiilor militarilor nu vor scădea, în această situaţie putând ajunge doar persoanele care au pensii mai mari de 3.000 de lei, însă diminuarea nu poate fi de 69% în niciun caz. În aceeaşi zi, după aceste declaraţii, Ministerul Apărării Naţionale a precizat, printr-un comunicat, că ministrul Apărării Naţionale, Gabriel Oprea, „nu a propus şi nu va susţine niciodată diminuarea pensiilor militare”, ci face demersuri pentru identificarea modalităţilor în vederea menţinerii drepturilor pensionarilor militari şi după adoptarea noii legi.
Ulterior, conform unui comunicat al Sindicatului Militarilor remis presei în data de 9.04.2010, în cursul unei întâlniri, pe care a avut-o în ziua respectivă la Complexul Militar Haiducul, cu conducerile tuturor structurilor asociative ale militarilor în rezervă şi retragere din întregul sistem naţional de apărare, ministrul Apărării Naţionale a subliniat următoarele:
• „Simularea calculă­rii pensiilor, executată ca urmare a interpelării din Senat, a fost realizată la cererea domniei sale, de către specialişti ai Ministerului Muncii, utilizând softul de calcul al acestui minister, în cooperare cu experţi militari;”
• „Absolut toate pensiile militare aflate în plată vor scădea cu procentele enunţate, ba chiar şi cu mai mult, fie şi numai pentru faptul că din calcul va fi exclus Meritul Militar, care reprezintă 20%;”
• „Reafirmând faptul că dacă actualul proiect de lege va trece neamendat în favoarea tuturor categoriilor de militari, domnia sa îşi va da demisia, ministrul Apărării a făcut apel la solidaritate şi unitate, solicitând ca toate structurile asociative ale militarilor să sprijine demersul din Parlament.”
Având în vedere răspunsurile şi poziţiile diferite ale ministrului Apărării Naţionale şi ministrului Muncii şi Protecţiei Sociale, vă solicit ca, în calitate de şef al Guvernului României, să-mi comunicaţi care dintre cei doi miniştri a exprimat adevărul, respectiv punctul de vedere al Executivului Boc.
III.„Prin aplicarea dispoziţiilor Legii privind sistemul unitar de pensii publice la cadrele militare, s-ar crea un efort suplimentar substanţial asupra bugetului de stat, atât pentru plata contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale de stat (aproximativ 300.543.000 lei/an numai pentru Ministerul Apărării Naţionale), cât şi pentru implementarea noului sistem (creşterea numărului de personal, cercetarea arhivelor etc.).”
Având în vedere acest răspuns, vă solicit să-mi comunicaţi dacă este adevărat că aplicarea Legii privind sistemul unitar de pensii publice la cadrele militare nu va aduce economii la bugetul naţional, ci va atrage un efort suplimentar substanţial asupra bugetului de stat, care este estimat la 300.543.000 lei/an (≈ 75 milioane euro/an) numai pentru Ministerul Apărării Naţionale, pentru plata contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale.
Senator Valer Marian

miercuri, 7 aprilie 2010

Stimati colegi, daca a-ti avut vre-o indoiala ca pensiile D-voastra nu vor fi afectate de Legea unica a pensiilor,astazi o confirma guvernantii !!!
Credeti in continuare ca lupta sindicala este inutila?
Eu cred ca este abia inceputul!Nu stati pe ganduri in a Va apara drepturile date de lege!
Filiala Satu Mare a S.C.M.D.R

marți, 6 aprilie 2010

Răspuns nesatisfăcător al ministrului Apărării Naţionale

Valer Marian
În data de 22 februarie 2010, senatorul PSD de Satu Mare, Valer Marian, a adresat o interpelare ministrului Apărării Naţionale, Gabriel Oprea, având ca obiect problema pensiilor militare. Prin această interpelare, senatorul Marian solicita, în principal, să i se comunice care este poziţia oficială a Ministerului Apărării Naţionale şi a Marelui Stat Major General în problema pensiilor militare, iar în subsidiar cerea să i se comunice care este numărul militarilor pensionari ce vor fi afectaţi de proiectul legii privind sistemul unitar de pensii publice şi ce sumă se economiseşte la bugetul naţional prin reducerea pensiilor militarilor. Săptămâna trecută, ministrul Apărării Naţionale i-a comunicat următorul răspuns senatorului Valer Marian:

“Problematica pensiilor militare a fost şi este în continuare în atenţia Ministerului Apărării Naţionale.
Prin dobândirea calităţii de stat membru al Uniunii Europene, România şi-a asumat, de la data de 1 ianuarie 2007, obligaţia de a transpune acquis-ul comunitar, inclusiv în ceea ce priveşte sistemul pensiilor militare de stat.
Ca urmare a consultărilor bilaterale, desfăşurate între experţii Comisiei Europene şi reprezentanţii instituţiilor române care se încadrează în sistemele de pensii ocupaţionale, a rezultat caracterul imperativ al modificării legislaţiei incidente. Astfel, a fost emisă Ordonanţa de urgenţă nr. 77/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, precum şi pentru modificarea Legii nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, aprobată prin Legea nr. 14/2008.
În majoritatea statelor membre NATO şi UE, cât şi în alte state, principiile şi metodologia privind stabilirea pensiilor militare prezintă particularităţi distincte faţă de cel al pensiilor din sistemul public, fiind reglementate prin legi separate sau printr-un capitol independent, cuprins formal într-o singură lege împreună cu pensiile civile.
Baza de calcul a pensiilor militare se stabileşte în funcţie de valoarea soldei din ultima lună de activitate sau media soldelor pe ultimele trei, şase sau douăsprezece luni, la care se aplică un procent cuprins între 60 – 100%.
O analiză a abordării generale privitoare la pensii, în cadrul altor state membre NATO, conduce la următoarele concluzii:
- unele state au în vedere ca personalul militar să beneficieze de drepturi de pensie într-un procentaj din ultimul venit salarial brut. Este cazul Cehiei, Danemarcei, Italiei, Norvegiei sau Olandei;
- o altă situaţie o reprezintă aceea în care personalul militar beneficiază de pensie într-un procentaj raportat la ultimele şase salarii brute sau la cel mai mare salariu anual pe care militarul l-a primit în ultimii trei ani (cazul Franţei, respectiv al Marii Britanii).
Conform reglementărilor comunitare, criteriile decisive pentru încadrarea unui sistem de securitate socială ca sistem ocupaţional, sunt îndeplinite în totalitate de actuala lege a pensiilor militare de stat din România, astfel:
- legea se referă la o categorie distinctă de lucrători, cadrele militare, aşa cum sunt acestea definite de Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare;
- acordarea pensiei este direct legată de durata serviciului militar;
- pensia este calculată prin raportare la ultimul salariu al lucrătorului (ultima zi de soldă a cadrului militar).
Cu ocazia dezbaterii proiectului de Lege privind sistemul unitar de pensii publice, la solicitarea comisiilor parlamentare de specialitate, Ministerul Apărării Naţionale va pune la dispoziţia acestora informaţiile şi datele necesare.
De asemenea, reprezentanţii sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, organizează consultări interministeriale şi întâlniri cu asociaţiile militarilor în rezervă şi retragere.
Cu privire la numărul militarilor pensionari care vor fi afectaţi de prevederile proiectului legii privind sistemul unitar de pensii publice, vă comunicăm următoarele:
La solicitarea Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, prin programul informatic asigurat de Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale, au fost efectuate simulări pentru determinarea cuantumului pensiei în cazul aplicării metodei de calcul a pensiilor conform noii legi. Pentru toate situaţiile care au fost analizate, cuantumul pensiilor obţinut prin aplicarea prevederilor proiectului de Lege privind sistemul unitar de pensii publice a fost mai mic cu un procentaj cuprins între 19% şi 69% faţă de cuantumul pensiilor stabilite conform actualei legislaţii.
În consecinţă, apreciem că vor fi afectate toate pensiile aflate în plată, cât şi cele ce urmează a fi stabilite după intrarea în vigoare a noii legi.
Referitor la suma ce poate fi economisită prin aplicarea noilor prevederi, aceasta nu poate fi determinată, întrucât nu există o bază de date privind drepturile băneşti plătite militarilor, aceştia neavând carnet de muncă.
Realizarea bazei de date pentru aproximativ 82.000 de pensionari presupune o perioadă de timp de peste 15 – 20 ani, pentru consultarea statelor de plată aflate în arhivele militare din teritoriu.
Prin aplicarea dispoziţiilor Legii privind sistemul unitar de pensii publice la cadrele militare, s-ar crea un efort suplimentar substanţial asupra bugetului de stat, atât pentru plata contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale de stat (aproximativ 300.543.000 lei/an numai pentru Ministerul Apărării Naţionale), cât şi pentru implementarea noului sistem (creşterea numărului de personal, cercetarea arhivelor etc.)”.

Întrucât ministrul Apărării Naţionale n-a oferit un răspuns tranşant la interpelarea adresată, senatorul Valer Marian urmează să adreseze o interpelare pe tema pensiilor militare primului ministru Emil Boc.

joi, 1 aprilie 2010

Guvernul Boc nu respectă termenul de răspuns la interpelări

Senatorul PSD de Satu Mare, Valer Marian, a depus luni, 29 martie, în plenul Senatului o interpelare adresată premierului Emil Boc, având ca obiect “Nerespectarea termenului de răspuns la interpelări“. Redăm integral conţinutul interpelării.

În data de 22 februarie 2010 am adresat domnului ministru al Apărării Naţionale, Gabriel Oprea, o interpelare în plenul Senatului, având ca obiect pensiile militarilor. Prin această interpelare i-am solicitat, în esenţă, să-mi comunice care este poziţia Ministerului Apărării Naţionale şi a Marelui Stat Major General în problema pensiilor militarilor, precum şi care este numărul militarilor pensionari ce vor fi afectaţi de proiectul legii privind sistemul unitar de pensii publice şi cu ce sumă este degrevat bugetul naţional prin reducerea pensiilor acestora. Deşi au trecut peste 4 săptămâni de la prezentarea interpelării, nu am primit răspuns de la ministrul Apărării Naţionale, acesta încălcând astfel prevederile art. 163 alin. 4 din Regulamentul Senatului, conform cărora Guvernul şi fiecare dintre membrii săi sunt obligaţi să răspundă la interpelări în cel mult două săptămâni. Potrivit aceluiaşi articol, pentru motive temeinice, Senatul poate acorda un termen de cel mult 3 săptămâni, dar ministrul Apărării Naţionale nu a solicitat acordarea acestui termen prelungit.
Din păcate, nerespectarea termenului de răspuns la interpelări a devenit o practică a membrilor Guvernului României. De exemplu, la o interpelare adresată domnului ministru al Justiţiei, Cătălin Predoiu, în data de 15 februarie 2010, având ca obiect respectarea statutului şi a dreptului la apărare al arestaţilor preventiv, am primit răspuns în data de 17 martie 2010, adică după 4 săptămâni şi 2 zile, iar la o interpelare adresată secretarului de stat pentru problemele revoluţionarilor din Decembrie 1989 în data de 1 martie 2010, având ca obiect refuzul executării unei hotărâri judecătoreşti definitive, am primit răspuns în data de 23 martie 2010, adică după 3 săptămâni. În fine, la o interpelare adresată domnului prim-ministru Emil Boc în data de 8 martie 2010, având ca obiect motivarea Memoran­dumului Guvernului din 17 februarie 2010, privind interzicerea publicităţii de stat pentru presă, nu am primit răspuns până în prezent, deşi a expirat termenul de 2 săptămâni.
În consecinţă, vă solicit să luaţi măsuri în vederea respectării de către membrii Guvernului a termenului de răspuns la interpelările parlamentarilor şi să-mi comunicaţi măsurile întreprinse şi sancţiunile aplicate în acest sens.
Senator Valer Marian