duminică, 21 august 2011

82% dintre pensiile din MAI vor creşte în urma revizuirii lor

Secretarul de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor, şi şef al Departamentului de Ordine şi Siguranţă Publică, Ioan Dascălu, a declarat că peste 82% dintre pensiile foştilor angajaţi MAI vor creşte în urma revizuirii lor, iar peste 17% vor stagna sau se vor reduce.

Potrivit lui Ioan Dascălu, 65.348 de pensii au fost supuse revizuirii, în cazul a 60% dintre acestea procesul fiind finalizat. Secretarul de stat a precizat că 82,55% dintre pensii vor creşte cu 661 de lei pentru ofiţeri şi cu 488 de lei pentru subofiţeri.

Pe de altă parte, 17,45% dintre pensii vor stagna sau se vor reduce, respectiv cu 488 de lei pentru ofiţeri şi 122 de lei pentru subofiţeri.

Pensia medie în Ministerul de Interne este, în prezent, de 2.367 de lei, a precizat Dascălu.

Acesta a adăugat că la finalul revizuirii, aceasta va fi uşor modificată, fără a fi însă fluctuaţii importante.
Procesul de revizuire va fi încheiat până în luna decembrie, a spus Dascălu, menţionând că în urma revizuirilor deja făcute pensia medie a crescut cu 515 lei.

Ministrul Administraţiei şi Internelor, Traian Igaş, şeful Poliţiei Române Liviu Popa şi secretarul de stat Ioan Dascălu, precum şi ceilalţi şefi de arme din minister au participat, joi dimineaţă, la ora 9.00, la o videoconferinţă cu şefii structurilor teritoriale ale MAI pe tema revizuirii pensiilor şi a stadiului în care se află acest proces.

sursa: MEDIAFAX

vineri, 19 august 2011

La multi ani SCMD!

La 18 august 2009, prin hotararea definitiva si irevocabila a Judecatoriei Sector 1 Bucuresti, SCMD a dobandit personalitate juridica, incepandu-si existenta legala ca unic sindicat pe ramura, conform legii, al militarilor in rezerva si in retragere din toate structurile sistemului national de aparare.

S-a incercat, fara a se reusi, anularea acestei decizii.

S-a incercat, fara a se reusi, obtinerea unor modificari in structura organizatorica a SCMD, pentru a fi obligati sa ne intoarcem la judecatorie, unde ni s-ar fi comunicat, mai mult ca sigur, ca s-a produs o greseala si ni s-ar fi retras dreptul la existenta legala.

Nu s-a reusit si nu se va reusi!

Se va incerca demonstrarea indepartarii noastre de prevederile propriului Statut. Departamentul juridic analizeaza in acest moment, cu Statutul in mana, propunerile de ROF, instructiunile si alte reglementari de uz intern, pentru a inchide orice unghi de atac.

S-a incercat crearea unor alte sindicate ale rezervistilor cu personalitate juridica, dar legal nu se poate, pentru ca prin Statut noi am acoperit totul, si atunci s-a inventat o struto-camila ca suma de ONG-uri, dar folosind o terminologie sindicala. Este motivul pentru care, reamintim tuturor, cele spuse la intemeierea fiecarei filiale: sindicatul suntem toti la un loc, contul este al sindicatului, care a deschis subconturi filialelor, personalitatea juridica este a sindicatului in ansamblu, filialele neputand avea separat personalitate juridica, prin lege si prin Statut. Ele sunt parte a sindicatului, reprezentand sindicatul in teritoriu, adica in centrul de garnizoana (colegiul electoral) respectiv.

Sindicatul si-a intemeiat filialele pe centre de garnizoana si nu pe judete, iar in Bucuresti, pe cartiere militare si nu pe Sectoare sau pe oras. Toate primele filiale din Sectoare sau localitati au indicativul 1, spre exemplu Filiala 1 Craiova, deoarece orasul fiind mare si avand mii de militari in rezerva si in retragere din toate structurile, pot aparea oricand, ca si in Sectoarele Capitalei, filialele 2, 3, 4 Craiova.

Reamintim ca actuala gandire militara nu mai are nici o legatura cu perioada noastra de formare, Romania nemaiavand armate, corpuri de armata si divizii, ci brigazi si batalioane.

La intemeierea fiecarei filiale au fost anuntate nu numai legile care vor veni impotriva noastra (inclusiv legile lustratiei) si mijloacele noastre de actiune, in sensul contracararii, dar si faptul ca Romania va fi facuta bucati, printr-o reimpartire administrativa pe regiuni mai mult sau mai putin istorice, ca baza a federalizarii.

S-a convenit explicit si toti noii membri au aderat la aceasta idee, ca filialele pe localitati ale SCMD vor constitui structuri mai largi, conform statutului, dupa ce aceasta regretabila tradare a factorului politic se va produce, pentru ca, pe de o parte, din nici un colegiu electoral sa nu lipsesca o filiala SCMD, iar pe de alta, prin reorganizarea sa (fapt ce va impune intoarcerea la Judecatorie si precizari statutare in viitor), SCMD sa pastreze imaginea unitatii statului roman si a natiunii, in pofida vrerii factorului politic.

S-a precizat de la inceput, ca filialele SCMD trebuie sa fie organisme suple, puternice, care sa cunoasca si sa stapaneasca situatia din teritoriu (colegiile electorale respective), pentru ca misiunea noastra, constitutional, este aceea de a proteja, pe de o parte interesele noastre socioprofesionale, pe de alta, interesele natiunii intregi, in sensul apararii existentei unitare statale romanesti si al reinstaurarii democratiei constitutionale.

S-a precizat de la inceput, si toti cei care au aderat la sindicat au acceptat, ca filialele sa fie organisme puternice prin hotararea in actiune si coeziunea realizata intre membrii lor proveniti din structuri diferite.

S-a stipulat de la inceput si evenimentele din ultimul an au demonstrat acest adevar, ca o filiala cu peste 250 de membri nu este operationala, pentru ca niciodata nu va fi in stare sa ia decizii statutare, neputand aduna jumatate plus unu din membri.

La marile adunari ale filialelor, nemaivorbind de actiuni, au participat maxim 80–150 de membri, desi filialele respective au intre 400 si 1500 de membri. Filialele au crescut datorita disperarii din ianuarie a.c., noi incercand in acea nebunie, sa intemeiem noi filiale, dar valul de inscrieri si activitatile legate de procese ne-au stanjenit in buna masura.

Pentru ca o filiala sa fie operationala, presedintele si membrii biroului trebuie sa-i cunoasca personal pe toti membrii. Cam greu, cand este vorba de 1500 de persoane, cu perspectiva ca acest numar sa se dubleze din 15 septembrie a.c., dupa disponibilizarea cadrelor din MAI.

S-a precizat de la inceput ca sindicatul nu este o unitate militara, dar nici un partid care sa dispara in momentul in care organizatiile sale, grupand membri care nu se cunosc intre ei si adera doar din interese personale de moment, ar deveni pur formale.

S-a mai precizat ca, din punctul de vedere al actiunii, un sindicat este mai aproape de activitatea unui partid si ca, in calitate de coloana vertebrala a societatii civile, SCMD va reusi sa se impuna in fruntea acesteia, tocmai pentru ca va aplica, in lupta social-politica, principiile gandirii si artei militare.

S-a facut apel de la inceput la constientizarea faptului ca vechile noastre pozitii in structurile militare sunt moarte pentru totdeauna, ucise fiind de o Istorie potrivnica noua, ca nici unul dintre noi, indiferent de gradul avut in activitate, obtinut fie pe merit, fie prin servilism sau cumparare, nu si-a facut datoria cand a trebuit, pentru ca altfel nu am fi ajuns in halul in care am ajuns, ca armata, politie, servicii de informatii si contrainformatii, dar si ca Tara.

Toti cei care au aderat la sindicat, au fost rugati respectuos sa renunte pentru totdeauna la modalitatile de gandire de tip UTC sau de miriste, sa-si aleaga conducerile locale functie nu de iluzorii merite trecute, ci numai de capacitatile personale, sistemul de relatii personal (notorietatea), dar si de dorinta respectivilor alesi si timpul avut la dispozitie, spre a-l cheltui in interesul sindicatului.

S-a mai precizat ca, mai utila decat zece filiale cu cate o mie de membri pe hartie, dar care la o adunare sau o actiune nu pot mobiliza la un loc decat 200 de membri, este o filiala cu acest efectiv de 200 de membri, care-i poate mobiliza pe toti. In acest sens, s-a dat exemplul BO ale Filialelor 1 Craiova si 1 Deva, 1 Slobozia si 1 Calarasi care, lucrand cu abnegatie, au contribuit la construirea unor filiale noi, in acelasi judet sau in judete limitrofe.

Toata lumea a inteles importanta acestui mod de a vedea lucrurile, in momentul in care un exceptional presedinte de filiala, facand o confuzie in privinta numelui Filialei 1 Timisoara, pe care o cita ca Filiala 1 Timis, a inceput sa desfiinteze filialele noastre din respectivul judet, fara sa se intrebe cum, la adunarile generale, unde nu reusea sa stranga mai mult de o treime din membrii propriei filiale, avea sa-i aduca de la 40, 60 sau 100 Km pe sutele de membri ale fostelor filiale Lugoj si Jimbolia.

Filialele noastre sunt suverane in teritoriu, pentru ca dincolo de problemele generale, care cad in sarcina Comitetului Director, intre Consiliile Nationale, sunt problemele specifice, locale, care cad in sarcina propriilor BO-uri. In acest sens, filiale ca cele de la Iasi, Focsani, Constanta sau Deva au organizat independent actiuni de rasunet ce i-au inspaimantat pe reprezentantii dictaturii, sarcina Comitetului Director fiind aceea de a-si asuma raspunderea si de a face apel la solidaritate catre filialele limitrofe, indemnandu-le sa le ofere sprijin in actiune.

De la inceput, am solicitat ca, independent de granitele judetelor sau de “”granita carpatica””, filialele apropiate sa vina in sprijinul filialei care organizeaza o manifestare cu conotatii deosebite.

De la inceput s-a atras atentia ca suntem tara ocupata, razboiul caruia trebuie sa-i facem fata fiind atipic.

S-a atras atentia ca vom fi atacati, denigrati, manipulati, stimulandu-se interesele personale sau napoleonismul unora, spre a se destrama unitatea SCMD.

De la inceput s-a precizat ca avem in interior “”cartite””, dar si firi impresionabile, care vor fi santajate sau momite cu situatia copiilor, cu inutile grade in rezerva, cu promisiuni de functii politice si administrative, chiar cu reactivari.

Situatia noastra, la doi ani de la infiintare, este urmatoarea:

· Avem peste 20.000 de membri (circa 15% corp activ de elita, in fiecare filiala);

· Avem profesionisti exceptionali in toate domeniile, unii atat de plini de entuziasm incat cad in extremismul romanesc al omului de tip nou priceput la toate;

· Avem circa 22.000 de procese, 2400 castigate si, recent, am depus prima plangere impotriva statului roman la Bruxelles;

· Ne-am demonstrat forta si coeziunea reusind, impotriva tuturor adversitatilor, mitingul de la Cotroceni din 25 octombrie 2010 si marsurile din 24 ianuarie si 1 martie a.c., in urma carora ne-am recuperat (nelegal) cuantumul pensiilor din decembrie. Drept pentru care, adversarul a schimbat tactica pentru opt luni: n-am mai fost “”nesimtitii cu pensii nesimtite de 20 de milioane”” ci niste cetateni demni, carora li s-a facut “”dreptate”” in interiorul sistemului. Toate maririle de pensii, de la 1 leu la sute de milioane, se datoreaza exclusiv fricii fata de noi. Astazi insa, cu ocazia “”plafonarii”” tuturor pensiilor la 2487 lei sau … 1500 lei, am redevenit “”nesimtiti””, tradatori, spioni, masoni, etc;

· Prostita sa ne urasca, masa dezorientata de civili, in contextul distrugerii sindicatelor, s-a intors insa, astazi, spre noi, percepandu-ne ca pe ultima speranta. Sa n-o dezamagim!

· SCMD este, sub aspect indrumare juridica si nu numai, singurul sprijin al miilor de cadre disponibilizate ilegal din MAI si al militarilor angajati pe baza de contract;

· Toate partidele ne curteaza. In mod firesc, filialele si doar filialele, individual ca filiale si nu pe grupuri de filiale, incheie protocoale de colaborare in alegerile locale, dar… conditionat;

· Ne-am demonstrat forta, rasturnand alegerile, in ciuda banilor bagati de catre Putere si a fraudelor, in mai multe colegii din tara si din Capitala, unde ramasesera locuri vacante de parlamentari.

Misiunea Centrului este de a incheia protocoale de colaborare pe actiune sindicala, doar cu sindicatele care mai functioneaza real si de a sustine in fata liderilor USL, toate conditionarile (revendicarile) punctuale ale fiecarei filiale din fiecare localitate (colegiu), in schimbul sprijinului.

Acordam intregul sprijin, la scara nationala, Comitetului de Initiativa Civica, in vederea revizuirii Constitutiei, pentru ca noi suntem segmentul organizat si constient al societatii civile.

Suntem singura forta, dincolo de spectrul politic, de care se teme actuala Putere, dovada ca o banala transmisie a Realitatii TV, de 5 minute, in direct, din fata Ministerului Muncii, in care presedintele SCMD urma sa apere interesele tuturor pensionarilor (civili si militari) iar domnul Dragne de la FSLI, pe ale salariatilor bugetari, a fost interpretata de Putere ca un asalt organizat al SCMD impotriva Ministerului Muncii, provocand deplasarea de forte de interventie si baricadarea politrucului Lazaroiu in minister. Mai mult decat atat, intens pregatita, prin deplasarea in civil a tuturor cadrelor militare din judetul Constanta, cu sotii si copii pe post de aplaudaci, participarea Presedintelui la manifestarile prilejuite de Ziua Marinei a fost anulata, in momentul in care s-a aflat ca vor fi prezenti acolo si membrii filialelor si grupurilor noastre de sprijin din judet.

Inca nu suntem ceea ce am fi putut fi, dar promitem. Am anuntat Opozitia ca, daca intre alegerile locale si cele parlamentare nu vom vedea actiuni concrete, adica initiative legislative depuse, in sensul abrogarii legilor antieuropene si anticonstitutionale care ne lovesc, vom organiza societatea civila pe criteriul Alternativei Nationale, creind si sprijinind logistic un Consiliu National de Salvare a Romaniei, in care sa intre, indiferent de culoare, marile personalitati reale romanesti ale momentului. Batalia ajungand la punctul extrem in care Puterea apeleaza la mari profesionisti in ale diversiunii, spre a ne sparge unitatea de actiune, reamintim ceea ce am supus acceptarii viitorilor membri, la intemeierea fiecarei filiale: faptul ca elita politica romaneasca a reusit sa invinga blestemul national si sa actioneze unitar doar 8 ani, intre 1855-1863, dar a fost suficient pentru a infrange intreaga Europa politica si a impune planul unirii si Statul cu numele care a trezit si trezeste furie , nu numai adversitate, de Romania. Imi ingadui sa va reamintesc mijloacele prin care s-a reusit atunci, parafrazandu-l pe Mihail Kogalniceanu, in celebrul raport catre Ion Ghica: am discutat cu fiecare (candidat la calitatea de membru de sindicat) in parte, si sper sa-i fi convins pe toti sa renuntam la orice meschinarie, la orice ambitiune personala, la orice interes de mana a doua (si sper sa fi reusit) si sa ne mentinem hotarati si uniti sub marele si nobilul steag al Unirii. In cazul nostru, sub marele si nobilul steag al unitatii SCMD, ultima speranta si forta de reactie profesionista si constienta a Natiunii.

Atragem atentia ca, la ora actuala suntem supusi tirului actiunii diversionistilor profesionisti, multi veniti din afara, care incearca sa ne manipuleze, cunoscandu-ne sentimentele si profilul psihologic colectiv, asa cum au manipulat clasa noastra politica. Reamintim, la inceputul anilor 90, PDSR-ul a fost manipulat sub lozinca “”Nu poti merge inainte cu fata intoarsa spre trecut”” iar CDR-ul, sub aceea, identica, “”Trecutul nu tine de foame”” si, orbiti de aparenta logica, politicienii nostri au pus umarul la distrugerea in favoarea strainilor, a identitatii romanesti. Putini au inteles atunci ca, stergand trecutul, ii repeti greselile, nu poti gestiona prezentul si construi viitorul, iti pierzi identitatea si devii rob intereselor straine. Astazi se flutura prin fata liderilor nostri de filiale sloganul “”in unire sta puterea””. Nu este insa vorba despre unire productiva in interiorul filialei sau in interiorul sindicatului in ansamblu, ci despre unire…regionala. Regionalizarea Romaniei pe criterii istorice o vrea Soros, o vrea Tokes, o vrea Marko Bela care a recomandat anul trecut la Tusnad, crearea de structuri pe fostele provincii istorice, ca baza pentru dezmembrarea statului roman.

Intr-o Romanie impartita pe judete, un sindicat construit pe criteriul teritorial al centrelor de garnizoana sau al aglomerarilor de cartier, oricat de seducatoare ar parea ideea, nu poate construi megastructuri pe criteriul unor provincii istorice care nu mai exista, pentru ca ar insemna sa faca jocul celor care vad in acest tip de unire nu puterea, ci … dezmembrarea.

Stimati camarazi,

Muntenia, Oltenia, Moldova neocupata, au disparut intr-un tot unitar impartit administrativ pe judete si numit Romania, la 11 decembrie 1861. La 14 noiembrie 1878, in acest tot unitar a disparut Dobrogea. La 27 martie 1918 s-a topit Moldova de Rasarit, botezata de ocupant Basarabia. Iar de la 15/28 noiembrie/1 decembrie s-au topit definitiv, disparand in istorie, Moldova de Nord, botezata de ocupant Bucovina, Transilvania, Banatul intreg, Maramuresul si Crisana. Regiunile istorice au fost reinventate pe parti, in scopul distrugerii Romaniei, de catre Stalin, in 1924 si 1952, de catre Soros si Basescu, astazi. Ca sa izbandim, nu avem nevoie de o Divizie SCMD Bucuresti, de o Divizie SCMD Oltenia sau Banat, spre exemplu, pentru ca razboiul cu divizii apartine istoriei, ci de cate o companie bine inchegata, omogena, cu membri solidari, in fiecare colegiu electoral, pentru a putea duce batalia democratiei cu mijloacele specifice artei militare si pentru a castiga razboiul per ansamblu, chiar daca mai pierdem ici colo cate o batalie.

Stimati camarazi,

Informatiile interne si externe, inclusiv cele din tabara inamica, afluiesc dinspre dumneavoastra spre centru, unde se sintetizeaza si unde se elaboreaza strategia, ca directii si puncte de reper. Ea se completeaza cu datele si cerintele specifice fiecarei zone de actiune, a fiecarei filiale. Rezultatele se analizeaza de catre fiecare filiala si sunt expuse de catre fiecare presedinte de filiala, in Consiliul National al Reprezentantilor, unde se definitiveaza strategia pe termen lung si se da girul, prin vot, Comitetului Director.

Stimati camarazi,

La implinirea a doi ani a tinerei noastre structuri unicat de lupta, va multumim tuturor pentru ca ati indraznit sa va alaturati SCMD. Multumim, in mod deosebit, tuturor celor care s-au implicat in mod activ, dezinteresat si hotarat, dovedind initiativa, imaginatie, cunostinte profunde si abnegatie in activitatea sindicatului.

Uram fiecarui membru in parte si sindicatului in ansamblu “La multi ani!”

Reafirmam ideea ca sindicatul actioneaza deja perfect organizat, pe domenii, pe multiple planuri, avand in vedere usurarea vietii membrilor sai, pe directiile pe care ni le interzice Statul.

Ca membri de sindicat, ne mentinem angajamentul asumat si preluat de la acea generatie pasoptista care a reusit: in fruntea dumneavoastra sau alaturi de dumneavoastra, NOI vom fi intotdeauna cu sindicatul, pentru sindicat, neavand alte interese de slujit decat cele ale sindicatului si ale Romaniei.

Dumnezeu sa ne ocroteasca pe toti!

Dumnezeu sa-i pazeasca pe oprimatorii nostri, pentru ca timpul marilor noastre infaptuiri se apropie.

LA MULTI ANI! MULTUMIM!

HONOR ET PATRIA! VAE VICTIS!

Presedintele SCMD,

Col. (r) dr. Mircea DOGARU

duminică, 14 august 2011

Erorile MApN au facut din pensionarii militari carne de tun


Suma necesară plăţii pensiilor fostelor cadre militare este, după recalculare şi revizuire, cu peste 18% mai mare decât pe vechea legislaţie.

În iulie 2010, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale (MMFPS) estimarecalcularea aşa-numitelor pensii „speciale”, adică a pensiilor de serviciu din apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, precum şi a celor ale foştilor diplomaţi, aviatori, parlamentari, funcţionari parlamentari, angajaţi de specialitate din instanţe şi de la Curtea de Conturi, va aduce economii de 300 milioane lei anual la bugetul de stat. Cele mai recente date, publicate de Ministerul Apărării Naţionale (MApN) în iunie, arată că numai pensiile militare au ajuns să-i coste pe contribuabili cu circa 330 milioane lei pe an mai mult decât înainte de „reformă”.
Asta nu e tot. Şi fostele pensii speciale „civile”, recalcula­te anul trecut potrivit principiului contributivi­tăţii şi tăiate, în unele cazuri, şi cu peste 70%, urmează să fie revizuite, prin luarea în calcul a tuturor veniturilor câştigate de beneficiar de-a lungul carierei, ceea ce riscă să anuleze de asemenea o bună parte din redu­cerea de cheltuieli obţinută în urma recalculării.

300 de milioane, dar în plus, nu în minus

MApN a finalizat, la 1 iunie 2011, procesul de revizuire a unui număr de 76.885 de pensii ale foştilor militari, proces care a durat aproape 10 luni. Revizuirea a fost impusă de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) care a decis, în ianuarie anul acesta, că recalcularea iniţială a acestor pensii a fost ilegală, întrucât îi dis­crimina pe cei cărora pensia le fu­sese recalculată din oficiu, fără să fi depus cereri de recalculare înso­ţite de documente doveditoare privind veniturile câştigate de-a lungul carie­rei, motiv pentru care li se stabilise o pensie mai mică decât cea la care ar fi avut dreptul.

De asemenea, ICCJ a decisnu este corect ca beneficiarii de pensie să fie obligaţi să umble ei după aceste documente doveditoare şi a ho­tă­rât că structurile MApN sunt cele ca­re trebuie să le colecteze din arhive, pentru ca în calculul pensiilor să se regăsească cariera completă a beneficiarilor.


După revizuire, MApN a postat pe site-ul propriu o listă care pre­zintă, comparativ, cuantumul fiecă­rei pensii militare stabilite pe baza legii vechi (nr. 164/2001), precum şi noul cuantum, rezultat în urma procesului de revizuire. Din această listă rezultă că, după revizuire, su­ma a­nua­lă necesară pentru plata pen­sii­lor militare este de 2,13 mi­liarde lei, cu 18,33% mai mare decât cea care tre­buia alocată plăţii acestor pensii înaintea schimbării legislaţiei (1,8 mi­liarde lei). Astfel, în lo­cul unei eco­nomii bugetare de 300 milioane lei, pe care autorităţile o pro­miteau în 2010, înainte de de­clanşarea proce­su­lui de recalculare, contribuabilii s-au trezit, de fapt, cu cheltuieli su­pli­mentare de circa 330 milioane lei.

De reţinut că procesul de revi­zui­re a pensiilor recalculate din apă­ra­re, ordine publică şi siguranţă naţio­na­lă a fost finalizat doar de către MApN, nu şi de către MAI şi SRI. De exemplu, la SRI, la jumătatea lunii trecute, dintr-un total de 8.861 de pen­sionari, fuseseră revizuite pen­si­i­­le a numai 30,22% (2.678). De asemenea, doar 3.333 de pensionari SRI a­veau dosarele de pensie complete.

Bani mutaţi dintr-un buzunar în altul


În plus, povara financiară a pensiilor militare apasă acum pe bugetul asigurărilor sociale de stat, alimentat din CAS-ul plătit de toţi sa­la­riaţii şi angajatorii din România şi din care se achită toate pensiile pu­blice, şi nu pe bugetul MApN, aşa cum prevedea vechea legislaţie. Chel­tuie­lile cu pla­ta tuturor pensiilor de stat s-au majorat cu peste 12% în primele cinci luni din 2011, comparativ cu perioada si­milară a anului trecut, de la 17,5098 la 19,6136 miliarde lei, în vreme ce încasările din contribuţii au avansat cu doar 2,3%, de la 13,5754 la 13,8876 miliarde lei. Astfel, defici­tul sistemului public de pensii s-a adâncit de la 3,93 la 5,72 miliarde lei.

Potrivit noii Legi 263/2010 pri­vind sistemul public de pensii, de anul acesta, MApN, MAI şi SRI au de­venit ordonatori principali de credite ai bugetului asigurărilor so­ciale, alături de Ministerul Muncii. În legea bugetului asigurărilor so­cia­­le pe 2011, MApN are alocate cre­dite bugetare în sumă totală de cir­ca 1,7 miliarde lei pentru plata pensiilor foştilor militari, adică în jur de 850 milioane lei pentru primele 6 luni din an. Dacă ne raportăm la lista MApN cu noile cuantumuri ale pensiilor militare, ar rezulta că suma ne­ce­sară pentru plata acestor pensii pe 6 luni este de circa 1,06 miliarde lei.

În aceste condiţii, Guvernul a adoptat, săptămâna trecută, OUG nr. 63/2011 de modificare a Legii finan­ţe­lor publice, prin care se acordă Mi­nisterului Finanţelor Publice (MFP) posibilitatea de a efectua, în cursul anului, redistribuiri de sume între ordonatorii principali de credite ai bugetului asigurărilor sociale. Potri­vit preambulului actului normativ, OUG a fost adoptată
„în scopul asi­gurării fondurilor necesare care să permită plata pensiilor de către toţi ordonatorii principali de credite ai bu­getului asigurărilor sociale de stat, pentru perioada următoare, fără afectarea echilibrului bugetar al sistemului public de pensii”.
Şi fostele pensii speciale „civile” vor fi revizuite

Săptămâna trecută, MMFPS a anunţat, în­tr-un comunicat, că şi do­sarele de pensie ale personalului au­xiliar din justiţie, ale personalului diplomatic, parlamentarilor, func­­ţio­na­ri­lor pu­blici parlamentari, personalului aeronautic civil navigant şi de la Curtea de Conturi, recal­cula­te în baza principiului contributiv­i­tă­ţii, urmează să fie revizuite. În acest scop, a fost adoptată OUG nr. 59/2011, publicată în Mo­ni­torul Ofi­cial pe 30 iunie 2011. Un număr de 5.522 de dosare de pen­sie vor fi revi­zuite, po­trivit MMFPS.

Beneficiarii acestor pensii trebuie să reţină amănuntul extrem de important că, potrivit OUG, Ca­sele teritoriale de pensii urmează să revi­zu­­iască dosarele de pensie în termen de 30 de zile de la data in­tră­rii în vi­goare a OUG. Pensiile pot fi revizuite şi la cererea beneficia­rilor, cu con­di­ţia ca aceştia să de­pună în termen de 20 de zile de la data in­tră­rii în vi­goa­re a prezentei OUG noi acte do­vedi­to­a­re, altele decât ce­le existente deja la dosarul de pensie, care să fie luate în calcul la st­a­bi­lirea stagiului de co­ti­zare şi a punc­tajului mediu anual.

Revizuire impusă tot de justiţie

Guvernul arată, în preambulul OUG, că adoptarea acesteia a fost im­pu­să de „exigenţele subliniate de pu­terea judecătorească în cadrul controlului jurisdicţional exercitat cu ocazia aplicării Legii nr. 119/2010”.

De asemenea, Executivul invocă „necesita­tea asigurării egalităţii de tratament pentru toţi beneficiarii sis­temului public de pensii”, precum şi aceea „de a se stabili în mod just şi echi­tabil drepturile de pensie pe care persoanele vizate de pre­zen­ta OUG sunt îndreptăţite să le pri­mească, astfel încât acestea să aibă posibilitatea să identifice şi să depu­nă la casele teritoriale de pensii toa­te documentele doveditoare ale ve­ni­turilor realizate pe parcursul în­tre­gii activi­tăţi profesionale”.

Instanţele de judecată au dat de­ja câştig de cauză beneficiarilor de foste pensii speciale în mai multe procese, atât individuale, cât şi co­lective, intentate de aceştia împotriva re­calculării pensiilor, cele mai no­to­rii acţiuni în justiţie fiind cele de­clan­şate de către foştii grefieri sau pi­loţi de avioane. În urma recal­cu­­lării, unora dintre beneficiari li s-au re­dus pensiile şi cu peste 70%.

Economii bugetare anulate

Din datele Casei Naţionale de Pen­­sii Publice (CNPP), în august 2010, ultima lună dinainte de recalcularea pensiilor speciale, erau în plată un număr de 8.279 de astfel de pensii, care implicau o cheltuială anuală de 341,12 milioane lei. Din aceşti bani, circa 77% (262,29 mili­oa­ne lei) erau alocări de la bugetul de stat pentru completarea pensiilor con­tributive ale respectivilor beneficiari până la atingerea procentului de 80% din ultimul salariu. Mare par­te din aceste alo­cări au fost desfiin­ţa­te prin recalcularea pensii­lor de serviciu şi există riscul ca, în urma procesului de revizuire, cel puţin o pa­r­te din eco­no­miile bugetare obţinute în acest fel să fie anulate.

Doar SRI contribuie la bugetul de pensii

Noua lege a sistemului public de pensii, în vigoare de la 1 ianuarie 2011, pre­vede că, de anul acesta, şi pentru salariaţii din apărare, ordine publică şi siguranţă naţională urmează să se plătească CAS la bugetul de asigurări sociale, de 31,3% din veniturile brute ale acestora. Până acum, pentru aceştia se reţinea la bugetul instituţiilor angajatoare doar o contribuţie individuală, în cuantum de numai 5%.

Problema este însă că deşi în legea bugetului asigurărilor sociale sunt prevăzute sume încasate din CAS de la MApN, MAI şi SRI, numai cea din urmă instituţie a început să vireze propriu-zis contribuţiile respective şi numai de foarte curând. Astfel, Guvernul a adoptat, pe 2 iunie 2011, o Hotărâre de majorare a bugetului SRI cu 4,2 milioane lei, pentru acoperirea necesarului de credite bugetare destinate plăţii CAS pentru angajaţii instituţiei.

Până acum, nu au fost emise Hotărâri similare pentru MApN şi MAI. Potrivit bu­getelor pe 2011, cele două instituţii trebuie să vireze anul acesta la sistemul pu­blic de pensii CAS în valoare totală de peste 1,13 miliarde lei, din care MAI - 779,45 milioane lei, iar MApN - 355,77 milioane lei.
Autor:
Adrian Mosoianu ,1 Iulie 2011
Sursa text: Tăierea pensiilor „nesimţite” a majorat cheltuielile bugetare



Recalcularea ar putea da cu minus pentru buget
Până în prezent, la nivelul întregii ţări, pensionarii proveniţi din structurile de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională au înaintat în justiţie un nu­măr total de 27.753 de contestaţii la deci­ziile de recalculare a pensiilor de serviciu, iar 618 dintre reclamanţi au primit deja sentinţe favorabile din partea ins­tan­ţelor, potrivit datelor Sindicatului Ca­drelor Militare Disponibilizate (SCMD). Cele mai multe astfel de dosare au fost depuse la tribunale în lunile februarie şi martie ale acestui an, iar instanţele au fixat
termene de judecată chiar şi la ju­mătatea anului viitor.

Deja din ianuarie Înalta Curte de Ca­saţie şi Justiţie (ICCJ) a hotărât că HG 735/2010 de recalculare a pensiilor stabilite potrivit legislaţiei privind pensiile militare de stat, ale poliţiştilor şi ale func­ţionarilor din penitenciare discriminea­ză beneficiarii de pensii care nu au de­pus cereri de recalculare, astfel încât Gu­ver­nul a fost nevoit să modifice, prin ordonanţă de urgenţă, procedura de recalculare, pentru ca instituţiile abilitate şi nu pensionarii să aibă sarcina de a reconstitui veniturile câştigate de-a lungul carierei de aceştia, în vederea recalculării pensiilor potrivit principiului contributivităţii din legislaţia pensiilor de stat.

În acest fel, deşi Guvernul a prezentat recalcularea ca pe o modalitate de a face economii semnificative la buget, există riscul ca deznodământul să fie, de fapt, o majorare a acestor cheltuieli.


Procurorul general ar putea interveni
Această perspectivă l-a determinat pe premierul Emil Boc să facă o vizită la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) săptămâna trecută. Acolo, prim-minis­trul a susţinut că instanţele aplică diferit Legea pensiilor în litigii care au acest o­biect, iar preşedintele instanţei supre­me, Livia Stanciu, i-a comunicat că există o preocupare în sensul promovării unui recurs în interesul legii de către procu­rorul general. Ea a spus că a avut discuţii cu procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, despre opiniile diferite exprimate de instanţe în acţiunile pri­vind pensiile, urmând a fi promovat un recurs în interesul legii, în baza căruia judecătorii vor fi obligaţi să aplice unitar legea. Stanciu a invocat, în acest context, chiar decizia Înaltei Curţi din ianuarie 2011 referitoare la pensionarii militari.

La aceeaşi întâlnire, Boc a mai spus că Guvernul va suplimenta schema de personal a instanţelor supraaglomerate, in­clu­siv în Bucureşti, dar a adăugat că şi CSM trebuie să găsească soluţii de deblocare a procedurilor judiciare, astfel încât durata proceselor pentru populaţie şi firme să fie redusă.
Sursa text: Reforma lui Boc adânceşte gaura sistemului public de pensii

Am spus si repet :
O guvernare de-a-n boulea!
O scurta perioada, i-am suspectat de manipulari, dezinformari.
Am renuntat. Pentru asemenea operatiuni trebuie sa fii destept, pregatit, inteligent!
Nu este cazul lor. Ei dau pe dinafara de prostie, incompetenta, rea credinta.
Dovada este mai sus: ce au dorit sa faca, cum au facut si ce a iesit!
Din nefericire, pensionarii militari am devenit paria societatii,
carne de tun pentru PUTERE si o parte din mass-media.
O samavolnicie la care a pus umarul si prostia unora dintre noi!
Raul a fost facut, iar consecintele vor fi grave!
Admin
P.S.: Reamintesc unora tentati sa doarma:
Romani, treziti-va!
Atitudinea voastra conteaza!
Inca nu este totul pierdut! Putem razbi prostia si incompetenta!
Admin

FALIMENTUL POLITIC – SFÂRŞITUL DEMOCRAŢIEI


Cu o lună în urmă încercam să vă transmit dumneavoastră, dragi camarazi, un mesaj deloc optimist, prin materialul intitulat ”Lista cu iluzii a unui sistem politic viciat”. Vă atenţionam asupra instabilităţii unei reforme a sistemului unitar de pensii, în cadrul căreia, „peste 90% din pensiile militare vor creşte”. Priveam cu nedumerire cum o listă cu pensiile revizuite, denumită „lista cu iluzii” a reuşit să producă o ieşire temporară din scenă a unui corp sindical militar, operaţional, destinat să apere drepturile şi libertăţile democratice, încălcate grosolan de un guvern lipsit de performanţe.
În scurta noastră istorie postdecembristă, politica românească a fost aceea care a influenţat ,în mod decisiv, evoluţia noastră ca popor şi naţiune. Exprimată prin instituţii politice, evenimente ori personalităţi, aceasta a reuşit să producă o gamă largă de riscuri şi vulnerabilităţi încorporate în sintagma”faliment politic”
În economie, falimentul reprezintă instituţia prin care sunt îndepărtaţi din câmpul acţiunii economice agenţii economici necompetitivi, incapabili să se adapteze situaţiilor complexe ale realităţii economico-sociale. Totodată, reprezintă expresia unei gestiuni necorespunzătoare a resurselor, a unor anticipări eronate privind evoluţia propriei activităţi şi a conjuncturii pieţelor pe care se acţionează. Deşi este utilizat cu preponderenţă în economie, conceptul de faliment poate caracteriza şi viaţa politică, afectând structurile sistemului politic, în special, partidele, grupările politice şi statul. Falimentul politic al unui partid aflat la guvernare defineşte o stare de degradare a imaginii şi funcţionării acestuia şi produce un impact catastrofal asupra interesului public. În timp ce în economie se derulează o întreagă procedură legală pentru lichidarea unităţilor falimentare, în politică „falitul” este amendat prin votul democratic şi atât. Ca urmare, eşecurile în politică rămân contabilizate în amintirile electoratului care, după un timp, sunt date uitării. După opinia personală se comite o gravă eroare deoarece falimentul politic (sau al unei politici) are efecte mult mai grave decât falimentul economic. Perioada de tranziţie ar putea fi considerată o succesiune de falimente politice. Există şi motive, şi motivaţii. Partidele fondate după 1989, cu câteva excepţii, au avut la bază unele principii speculative, abstracte care au intersectat doctrine, strategii, reprezentanţi şi chiar lideri. Migraţia politică a fost în top, fenomen ce demonstrează că nu principiile doctrinare au fost hotărâtoare în destinul politic ci, interesul personal, dorinţa de a fi „om mare”. Partidele politice nu au înţeles, nici până în prezent, că în confruntarea politică, nu trebuie să angajezi lideri populişti şi speculativi, incapabili să explice poporului, cu toată subtilitatea posibilă a argumentaţiei ştiinţifice, obiectivele şi structura programului economic propriu. Deoarece în perioada 2009 -2011, costurile vieţii au crescut în progresie geometrică, în timp ce salariile au fost „strânse în chingi” după recomandările instituţiilor financiare globalitare, imaginea politicii s-a depreciat tot mai mult, grăbindu-i falimentul.
Am acceptat sistemul economiei de piaţă, cu o majoritate clară, conştienţi de faptul că nu există alternativă. Am ajuns cu greu la stadiul, cel puţin oficial, de „economie de piaţă funcţională”. Acest sistem economico-social se bazează pe un ansamblu de structuri şi comportamente dintre care aş dori să exemplific: structurile juridice şi politice care codifică şi armonizează întreaga existenţă, cele juridice bazându-se în mod fundamental pe dreptul de proprietate privată şi pe dreptul contractual, iar cele politice îmbrăcând forma unui stat de drept (protecţia drepturilor şi libertăţilor civile). În toate Rapoartele Comisiei Europene au fost menţionate unele fisuri existente atât în funcţionarea structurilor juridice cât şi a celor politice.
Şi totuşi, în loc să caute specialiştii necesari pentru o schimbare reală în România anului 2012, partidele menţin ca prioritate, promovarea persoanelor subordonate politic în perspectiva câştigării sau menţinerii puterii.
Valurile de recesiune economică, departe de a fi considerate o oportunitate, se suprapun peste o ameninţare care a dăinuit de multe secole în istoria noastră multimilenară, obţinerea şi menţinerea cu orice preţ a puterii politice, ca sursă de dominaţie şi îmbogăţire dar, şi a unor multiple avantaje derivate pentru clan şi clientelă. „Babilonul politicii româneşti” de după 1989, dominat de o multitudine de grupări politice apărute peste noapte, experimentate în jocul politic, performante în „pomeni sociale” şi sărace în reforme, a produs multă mizerie şi suferinţă în numele unui „viitor de aur”. Această configuraţie politică a lansat în spaţiul public tot felul de promisiuni, neonorate în timp, care au îndepărtat cea mai mare parte a populaţiei de ideea liberal europeană. Aşa de mult s-a vehiculat ideea că partidele care au reprezentat stânga şi dreapta în România „sunt rupte de fostul P.C.R.” încât mulţi cetăţeni continuă să creadă faptul că Revoluţia română a dezactivat sistemul administraţiei comuniste şi „a lăsat la vatră activiştii de partid şi de stat”. În logica ştiinţelor politice nu se admit teoriile cu privire la apariţia spontană a sistemelor politice performante. Înclin să cred că, în distinsa noastră democraţie continuă să funcţioneze pionii de bază ai comunismului, oameni însetaţi de putere, aroganţă şi nepricepere care au reuşit să făurească în cei 21 de ani o „boierime lacomă şi o sărăcime unică în Europa Unită”. Atât de mincinoasă a fost propaganda care a însoţit lupta pentru menţinerea puterii încât s-a construit o societate care, deşi are nevoie stringentă de legi, principii, obiective ce-l vizează direct pe cetăţean, nu se mai poate mobiliza ca masă electorală. Fragmentarea politică excesivă în cei 21 ani a convenit de minune urmaşilor liderilor comunişti, fapt pentru care s-a putut domina autoritar atât spre stânga, cât şi spre dreapta. Exercitarea puterii, gustul acesteia este atât de mare, încât unii politicieni neperformanţi, împinşi, susţinuţi şi şantajaţi de profitori, nu se pot desprinde de ea, sau poate nu au învăţat acest lucru. Sintagma „voi face ca instituţiile statului să funcţioneze în conformitate cu legea” utilizată deseori de aleşii aflaţi la cârmuirea ţării a rămas un obiectiv pentru viitor. Scandalurile politice din ultimii opt ani, divergenţele manifestate între instituţiile statului, lipsa de perspectivă în contracararea crizei, deficitul bugetar ridicat, scăderea nivelului de trai, toate împreună exprimă sintetic, falimentul politic.
Cerinţa aplicării prevederilor constituţionale, a prevederilor legale şi exercitării corecte a atribuţiilor instituţiilor statului constituie cea mai mare ameninţare la adresa regimului politic clientelar. Deşi foarte mulţi parlamentari se străduie să lupte pentru aplicarea lor, unii reprezentanţi ai partidului de guvernământ acompaniaţi de analişti, comentatori şi jurnalişti, apar tot mai des pe ecranele TV încercând să îndrepte atenţia noastră „prin scenarii speculative”, spre o realitate politică, economică şi socială cu totul alta decât cea construită pentru români, în aceşti trei ani de guvernare portocalie.
Orice sistem credibil se bazează pe oameni care, în afară de faptul că doresc să se angajeze la efort, trebuie să deţină, în primul rând, un potenţial disponibil necesar înţelegerii, satisfacerii şi protejării interesului public. Cu toate acestea, liderii de partid, au închis fluxul promovării intereselor locale în organigrama partidului şi au contribuit cu elan, la falimentul politicii româneşti.
În această realitate crudă, singulară în Europa unită, oligarhia economico-financiară prosperă continuă să facă negoţ cu viitorul românilor, lansând în sfera de credibilitate politică teoriile utopice ale unei posibile şi consistente bunăstări, în următorii 15 -20 de ani.
Protecţia socială, incluziunea socială şi lupta anti-sărăcie, deşi au figurat în toate programele de guvernare, au fost mascate printr-o serie de măsuri arbitrare care au slăbit puterea statului. Cadrele didactice au fost marginalizate şi minţite. Justiţia, poliţia, armata şi sănătatea au devenit „victime colaterale”sub povara indulgenţei financiare, a experimentelor reformatoare şi politizării excesive. Investiţiile străine, atât de necesare relansării economice în perioade de criză , sunt inexistente. Unele transformări edilitare, rezultat al alocării fondurilor comunitare europene nu au reuşit să producă suficiente efecte benefice pentru creşterea nivelului de trai şi dezvoltarea solidarităţii sociale. Drepturile şi libertăţile cetăţenilor au fost pierdute între prevederile constituţionale şi practica guvernamentală de asumare sufocată de o incompetenţă excesivă. Încercările de sancţionare a incompetenţei şi fraudei s-au lovit de maşinile de vot care funcţionează la comandă, fără discernământ politic.
Lipsită deocamdată de „fardul” promisiunilor electorale , imaginea PD-L s-a prăbuşit sub lipsa de autoritate şi eficienţă a pachetului de legi anacronice asumate care au produs discriminări între cetăţeni şi i-au deposedat de drepturile fundamentale. Slujbaşii puterii şi corupţii şi-au menţinut privilegiile în timp ce, marea majoritate a celor disponibilizaţi din armată au rămas fără slujbe. Deşi, în situaţie de criză, era extrem de necesară „debranşarea” economiei de influenţa politică, acest lucru nu s-a produs deoarece, renunţarea la putere în favoarea legii consfinţea şi falimentul de drept al guvernării. Politica portocalie a abandonat valorile vieţii şi dorinţa noastră de implicare civică şi, prin politicile de asumare, ne mână de la spate „ca pe o gloată iresponsabilă”.
În lucrarea „Lumea corporatistă”, David Korten ne readuce în universul material al vieţii prin „interpretarea lirică” a două cântece concurente, cântecul vieţii şi cântecul banului. În lumea reală, aceste două cântece sunt în litigiu, conflict deschis, datorită mesajelor pe care le transmit:
• cântecul vieţii, printr-un mesaj de iubire şi nobleţe, ne solicită şi ne incită să respectăm valorile vieţii, să trăim din plin şi să participăm la activitatea de transformare a mediului ambiant prin actul de implicare civică şi creaţie;
• cântecul banului ne introduce într-o lume fără scrupule formată din bani, oameni fără limite şi instituţii legate de bani.
Peste tot în lume, aceste două cântece sunt în proprietatea unui grup minuscul de oameni bogaţi care dictează comunităţilor cum trebuie să trăiască. Ideile de bază ale celor două teorii, deşi au fost conectate istoric la conştiinţele noastre, nu au reuşit să ne uniformizeze din perspectiva recunoaşterii idealurilor comune. Acesta este motivul principal pentru care lumea a creat un cadru comun de manifestare şi implicare socială a fiinţei umane – democraţia. În timp ce aspectele referitoare la „puterea creatoare a vieţii”, „conştiinţa şi libertatea”, iubirea şi nobleţea „ reprezintă apanajul însuşirilor psihice ale personalităţii umane, banul şi democraţia sunt în gestiunea statului. Democraţia autentică, ca produs al unei evoluţii istorice a comunităţilor umane, civilizate, a stat la frontierele românilor jumătate de secol, iar evenimentele din 1989 i-au atribuit un paşaport de intrare. Peste noapte, fiinţele umane s-au distribuit în mai multe entităţi politice, în jurul unor lideri care s-au autointitulat, creştin – democraţi, liberali, social – democraţi, acoperind spectrul politic de la stânga la dreapta şi ocupând golul rămas pe corabia politică abandonată, a comunismului.
Sensul etimologic al democraţiei a evoluat în funcţie de etapele dezvoltării societăţii umane caracterizate prin formele, principiile şi valorile pe care s-au întemeiat. În U.E. s-au făcut multe dezbateri asupra profilului viitorului preşedinte. Europenii au căutat să aleagă în 2009, o personalitate care să aibă capacitatea remarcabilă a dialogului şi a realizării de consens pe piaţa politică europeană din ce în ce mai agitată şi deosebit de complexă. Şi apoi, europenii doreau un post de mediator avizat, o persoană care să asigure buna funcţionare a instituţiilor existente. Totodată, era necesară o personalitate care să poată aplica un program simplu şi pragmatic, sub semnul unei bune înţelegeri, respectului adversarului şi ataşamentului faţă de valorile uniunii. Efectuând o paralelă între profilul real, concret al viitorului preşedinte cerut de comunitatea europeană şi cel al preşedintelui nostru jucător se pot remarca câteva diferenţe notabile legate de consens, respect şi funcţionarea normală a instituţiilor statului. Este limpede că, un jucător politic strategic nu poate fi şi mediator pentru simplul motiv că se integrează în jocul respectiv, producând schimbarea raportului de forţe pe scena politică în favoarea uneia din părţi. Pornind de la rolul de jucător politic al preşedintelui, toate celelalte instituţii, armata, justiţia, poliţia şi administraţia sub binecuvântarea guvernului şi a politicii de partid, au găbit falimentul politic şi au „scăpat din chingi democraţia”.
Pentru justificarea falimentului politic s-au inventat crizele economice care sunt proiectate în mai multe valuri şi etape, în funcţie de mizele puterii. Acum în politica românească mizele puterii sunt exacerbate de spaima răspunderii populare. Actuala criză economico-financiară nu trebuie să acopere gunoiul unei politici falimentare.
Politicienii îmbuibaţi continuă să creadă că acest popor nu a pătimit suficient.
A fost îmblânzit uşor şi păcălit tot la fel de uşor.

SursaFiliala 1 Braşov

vineri, 12 august 2011

EXCLUSIV: Pensionarii de lux se războiesc cu statul Citiţi mai mult: Pensionarii bogaţi şi celebri care au dat statul în judecată


Autor: Virgil Burlă
Se declară mari patrioţi şi repetă la nesfârşit că şi-au slujit necondiţionat ţara. În acelaşi timp, dacă le scad pensiile, dau aceeaşi patrie în judecată şi se proclamă discriminaţi, cu drepturile încălcate. Un securist notoriu, un ofiţer sub acoperire, un chestor de poliţie şi un propagandist lider de sindicat au dat în judecată instituţiile care i-au plătit o viaţă. Motivul: le-au fost micşorate pensiile în urma recalculării de anul trecut. Cererile lor urmează a fi analizate de judecători.
"Evenimentul zilei" vă prezintă veniturile lunare a patru exponenţi ai sistemului militarizat din ultimii 20 de ani.

Apel la drepturile omului Ristea Priboi s-a supărat pe stat şi l-a dat în judecată. Mai exact Casa de Pensii a Ministerului Apărării Naţionele (MapN) pentru că, în urma recalculării, pensia i-a scăzut cu 800 de lei. Dacă în decembrie 2010 încasa 2.645 de lei, în ianuarie 2011 poştaşul i-a adus la poartă doar 1.863 de lei. De aici şi supărarea pe statul al cărui slujitor devotat a fost zeci de ani. În motivele chemării în judecată, cel recunoscut de unii ca torţionar de primă mână face apel la jurisprudenţa CEDO şi invocă drepturile omului. Europeanul Ristea Priboi vrea înapoi vechea pensie, susţinând că i-a fost încălcat dreptul de proprietate şi călcate în picioare drepturile câştigate. Oficial, el a ieşit la pensie în 1999, la 52 de ani, cu un venit brut de 2.640.400 de lei vechi. Cum a sărăcit Priboi De atunci, lui Priboi i-a tot crescut renta, până la începutul acestui an, când pensia i s-a diminuat cu 800 de lei, în urma recalculării. Cel mai probabil, s-a constatat că nu a avut vechimea completă. Cei 1.863 de lei nu reprezintă singurul venit al fostului colonel de Securitate. În legislatura 2000 – 2004, el a fost deputat PSD, de unde mai încasează o pensie de 40% din indemnizaţia de demnitar, indexată adecvat. Adică vreo alte câteva mii bune. Fost securist, fost adjunct al şefului departamentului din Direcţia de Informaţii Externe (DIE), care se ocupa şi de postul de radio "Europa Liberă", fost consilier al ex-premierului Adrian Năstase, cercetat fără succes în câteva dosare penale, Priboi s-a apucat la bătrâneţe de afaceri cu produse energetice. "Evenimentul zilei" a dezvăluit, în urmă cu un an, că renumitul securist consilia o firmă bulgară ce urma să vândă, către CET Iaşi, cărbune pentru o iarnă, cu un profit de 18 milioane de dolari. Chestorul nemulţumit Toma Zaharia a ieşit la pensie în 2005, cu gradul de chestor şef de Poliţie. Pe atunci avea 53 de ani şi o vechime calculată de 46 de ani! "Răsplata" pentru deceniile petrecute în câmpul muncii era de 54 de milioane de lei vechi pe lună. În timp, renta lui Zaharia a fost indexată, astfel că, în decembrie 2010, generalul în rezervă a primit o pensie netă de 6.086 de lei. În urma recalculării din vara anului trecut, pensia lui Zaharia a scăzut la 4.847 de lei, motiv suficient pentru a da în judecată Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI) pentru a reveni la cuantumul din decembrie 2010. "Faptele" de arme ale TZ-ului Supranumit de presă "Generalul Heroină", Toma Zaharia s-a făcut remarcat, în perioada 2000- 2004, din postura de prim-adjunct al miniştrilor de Interne Ioan Rus şi Marian Săniuţă. Cercetat în mai multe dosare penale, de fiecare dată, a scăpat fără a fi trimis în judecată. În 1999, SRI a interceptat activitatea unui grup de traficanţi care făceau afaceri cu precursori, adică substanţe folosite la prepararea heroinei. Preluată de Brigada de Combatere a Crimei Organizate, ancheta a inclus şi numele Ioanei Toma, soţia chestorului, director la fabrica de medicamente "Sintofarm". Cercetările au fost întrerupte brusc, ofiţerii care s-au ocupat de caz fiind mutaţi pe la alte secţii. Toma Zaharia a apărut şi în centrul afacerii EADS, în care MAI a încheiat, fără licitaţie, un contract "mamut" cu firma germană EADS, societate care urma să se ocupe de securizarea frontierelor. 1.200 de lei a pierdut chestorul de Poliţie Toma Zaharia în urma recalculării pensiilor PERFORMANŢĂ Bordea, securistul cu vechime cât vârsta Generalul maior Aron Bordea, fost şef al Direcţiei I a Securităţii, este unul dintre cei responsabili de represiunea împotriva fostului disident Vasile Paraschiv, în anii ’70. În 1983 s-a ocupat personal de dosarul publicistului şi disidentului Dorin Tudoran. A ieşit la pensie în februarie 1990, la 61 de ani. În urma cererii sale, Serviciul Român de Informaţii (SRI) i-a calculat o vechime în muncă de 60 de ani. "Emiterea deciziei de recalculare este pur şi simplu abuzul unui funcţionar care, cu rea - credinţă, a încălcat atribuţiile de serviciu şi a procedat la emiterea unei decizii prin care mi-a fost diminuată pensia de la suma de 4.916 lei la suma de 2.835 de lei", arată notoriul securist, într-un memoriu depus la dosar. Cu grad de general de brigadă (r), Bordea primea, în 1990, o pensie de 7.697 de lei. După 20 de ani, în septembrie 2010, acelaşi personaj, azi în vârstă de 82 de ani, încasa lunar o pensie netă de 4.109 lei. În urma recalculării a primit, în ianuarie 2010, 2.410 lei. Bordea supraveghea, din funcţia de adjunct al generalului Iulian Vlad, întreaga activitate a Securităţii. Nici un dosar important nu i-a scăpat, începând cu directivele date subordonaţilor pentru supravegherea Doinei Cornea până la rapoartele despre măsuri întreprinse împotriva unor oameni de cultură.

MOTIVAŢIE Istoricul opresat: Mircea Dogaru Mircea Dogaru este preşedintele Sindicatului cadrelor militare disponibilizate în rezervă şi în retragere. Acuză, în acţiunea depusă la tribunal, "acte de încălcare a dreptului la proprietate şi a egalităţii în drepturi". Face trimitere la pensiile magistraţilor (care nu au fost micşorate), acuzând acte de discriminare. Vechimea în serviciu, ca stagiu de cotizare, i-a fost calculată la 35 de ani. În noiembrie 2010 primea o pensie netă de 3.257 de lei. În urma recalculării a rămas cu 1.407 lei. Aşa s-ar explica motivul pentru care apare de fiecare dată la televizor când se anunţă mişcări sindicale şi propune planuri de acţiune. Cere demisii în direct şi se plânge necontenit de dictatura lui Băsescu. Dogaru a absolvit Facultatea de Istorie şi Filosofie din Bucureşti, în anul 1979. Până în 1989 a făcut parte din Consiliul Politic al Armatei, instrument de propagandă al elitei comuniste. Trei ani a lucrat ca istoric militar la Centrul de Studii şi Cercetări şi apoi istoric la Consiliul Politic Superior. După Revoluţie a activat, o perioadă, în structurile de contrainformaţii militare. Până în 2004, a mai lucrat ca cercetător ştiinţific, la Editura Militară şi în cadrul Direcţiei Siguranţă Militară. Între 2004 şi 2009, Dogaru a fost consilier în Parlamentul României.

Citiţi şi:

Invitatie:Va adresez invitatia sa cititi si comentariile.Sa vedeti cat de ajecta este lumea .Lumea creata de BASESCU si de BOC!
Acelasi articol este pus si pe HOT NEWS ca sa fie preluat de cat mai multa lume.

joi, 11 august 2011

Statul va plati 690 de milioane de lei in plus pentru pensiile fostilor militari – update


Ca reprezentantii statului roman fac declaratii iresponsabile nu mai surprinde pe nimeni, in schimb ca acestia isi bat joc efectiv de banii publici si de soarta oamenilor ar trebui sa genereze nu numai iritare ci chiar furie.

Se pare ca totusi politica invrajbirii diferitelor clase si categroii sociale, cumulata cu umilirea principalelor categorii de slujbasi ai statului a creat exact starea de spirit atat de necesara guvernarii dupa bunul plac: indiferenta sociala si civica. In categoria umileste-i, ia-le drepturile apoi atragei in diferite jocuri politice perverse, se incadreaza si procesul de recalculare, revizuire, reajustare, re… a pensiilor fostilor militari.

In acest proces, generat vezi doamne de necesitatea ajustarii cheltuielilor bugetare, fostii militari de la Aparare, Interne, SRI, SIE, etc au trecut printr-un proces haotic de recalculare a pensiilor.

Sprijinindu-se exact pe votul partidului format din fosti tradatori politici condus de cel insarcinat cu conducerea MAp, guvernul si-a trecut legislatia perfida cu toate ca era evident pentru orice jurist cu studii complete ca procesul va genera mari pribleme. Nu a fost de mirare pentru nimeni sa afle chiar din gura ministrului de la Aparare ca pensiile fostilor militari vor scadea cu procente intre 19 si 69%.

In haosul generat de cumplita veste cel de la Aparare s-a erijat in aparatorul fostilor lucratori din domeniu si a incercat tot felul de ajustari legislative pentru a indulcii dramatica scadere a pensiilor. Ca parca nu chiar el pusese umarul decisv la promovarea legislatiei.

Lipsa de calcule, proiectii, simulari a facut ca pana la urma haosul din domeniul recalcularii pensiilor militare sa se transfere in justitie unde fostii militari au intentat procese statului roman.

Dar ce e mai surpinzator e ca ajustarile legislative facute pe genunchi, procesul de recalculare in sine marcat de numeroase sincope, lipsa de transparenta, impotenta mangeriala sa duca la marirea a … 90% din pensii. Cel putin dupa declaratiile ministrului de la Aparare, declaratie sustinuta de un simulacru de tabel in care sunt trecute pensiile recalculate-revizuite. Spun simulcaru pentru ca mii de pensii recalculate-revizuite au fost trecute in tabel cu acelasi cuantum (la 4 cifre n.a.) in baza ambelor legi. Amuzant a fost cand dupa semnalele din presa toate aceste pesnii identice a fost in general majorate cu cativa lei.

Bafta, guvernului a fost ca pana la urma Justitia sa blocheze procesul permitand statului sa plateasca pensiile la valoarea din 2010.

Acum aflam, dupa un calcul facut de Saptamana Financiara ca recalcularea şi ulterior revizuirea pensiilor militare nu va diminua, ci va spori cheltuielile statului. Cu toate ca in vara lui 2010, Executivul estima că recalcularea pensiilor speciale după principiul contributivităţii va aduce economii bugetare de circa 300 de milioane de lei pe an.

Ca urmare de la economie s-a ajuns la suplimentare astfel incat 690,5 milioane de lei au fost deja alocati în plus faţă de cât era prevăzut iniţial în bugetul asigurărilor sociale de stat pentru plata pensiilor militari, potrivit rectificării bugetare adoptate de Guvern săptămâna trecută, si citate de Saptamana Financiara.

Cea mai mare sumă alocată la rectificarea bugetului suplimenatat a fost destinat plăţii pensiilor din apărare, 538 de milioane de lei, la 2,24 miliarde de lei faţă de 1,702 miliarde de lei iniţial. La Interne s-a alocat o sumă suplimentară de 106 milioane de lei, care duce cheltuielile de la 1,389 la 1,495 miliarde de lei. Bugetul pentru pensiile SRI a fost suplimentat cu 46,5 milioane de lei, de la 184,52 la peste 231 de milioane de lei.

Sunt convins ca vestile in domeniu vor atrage tot felul de “fosti” inspre partidul dezertorilor din alte partide sperand inspre o inregimentare politica prin care sa-si puna in valoare calitatile de de slujbasi-slugi de … partid si de stat.

Vestea proasta vine insa dinspre cele doua palate, Cotroceni si Victoria, unde locuitorii lor ocazionali, atrageau atentia natiunii asupra necesitatii continuarii politicii de austeritate. Iar cum cei doi ne-au obisnuit cu luatul cuvantului inapoi sau lipsa de valoare a acestuia nu m-ar mira ca plata pensiilor majorate sa inceapa cu o … amanare.

Ca doar nu o tine slujbasii cu salariile jos iar pensionarii, fie si din structurile de forta ale statului, sa aiba pensii marite cu mii de lei?

Raul Dancuta

08 augiust 2011

sursa: Saptamana Financiara

Update 1: merita citit

Ziarul Financiar: Reforma pensiilor majorează deficitul fondului de pensii cu 1 mld. euro. Unde este economia?

de Iulian Anghel si Adelina Mihai

Etichete:

http://militar.infomondo.ro/opinii/statul-va-plati-690-de-milioane-de-lei-in-plus-pentru-pensiile-fostilor-militari.html