sâmbătă, 31 decembrie 2011

Apel de Anul Nou


Catre natiunea romana

Doamnelor si domnilor, cetateni ai Romaniei,
Cu ocazia Anului Nou, Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate (SCMD) va ureaza sa puteti alunga pentru o clipa grijile si necazurile, ca sa va bucurati in tihna de masa incropita pentru familiile dvs., de Revelion si de resturile pastrate pentru Sfantul Vasile si Sfantul Ion! Sa fiti suficient de tari apoi, incat sa nu puneti la inima si sa rezistati in clipa in care va veti reintoarce la realitate si veti constata marirea si inmultirea nejustificata a taxelor si impozitelor, impunerea la plata a oricarui act medical, desi cotizati, obligati fiind, la asigurarile de sanatate! Sa rezistati scaderii veniturilor, operatiune mascata de asa zisa “inghetare”, sa rezistati “regularizarilor”, scumpirilor si noului val de disponibilizari decis de guvernatorul subcoloniei Romania, Jeffrey Franks, si tuturor celorlalte masuri aplicate cu un dezgustator servilism de slugile asasinilor nostri economici, care constituie prin furt, masluiri de voturi, cumparari de suflete si incalcarea cotidiana a fiecarui articol al Constitutiei, actuala autoproclamata Putere politica a Romaniei!

Va rugam sa rezistati, in mod deosebit, cand veti plati prima intretinere din 2012, si sa nu le faceti pe plac, adica sa parasiti “pe cale naturala sistemul”. Fie ca vremea lamentarilor sa fie ingropata cu 2011, iar 2012 sa fie anul actiunii civice, hotarate, a natiunii romane pentru reintronarea democratiei si distrugerea in fasa a noii dictaturi de tip stalinist!

SCMD va lanseaza un apel la constientizare, la actiune hotarata in spiritul legislatiei europene, si in numele drepturilor sacre ale umanitatii. Pe data de 24 ianuarie 2012, SCMD va propune sa materializam indemnul la Unire al inaintasilor nostri, sa respingem hotarit indemnurile la solidaritate intre pagubasi si hoti, intre victime si calai, lansate in ultimii doi ani de actualul Guvern.

SCMD va asteapta organizat, ca reprezentanti ai societatilor, fundatiilor, uniunilor si sindicatelor din care faceti parte, sa veniti alaturi de organizatiile membre ale Consiliului National al Societatii Civile, semnatare ale Programului National de Actiune in 12 puncte numit PLATFORMA CIVICA, in Piata Victoriei, la vremea pranzului! Ne este foame de libertate, ne este sete de dreptate, este obligatoriu sa ne unim si sa realizam ceea ce ne propunem: supravietuirea noastra a tuturor, a natiunii romane, a statului numit Romania, adica a celor spoliati total si definitiv prin preconizata, de catre Putere, actiune numita Marea Privatizare, adica, in realitate, Marea Spoliere!

Nu ne propunem sa va chemam la revolutii, pentru ca nu credem in posibilitatea ca o tara total infranta si ocupata sa-si poata reveni altfel decat prin recursul la inteligenta. Va informam ca jandarmii si politistii care ne-au pazit in cursul ultimilor doi ani, ca disponibilizati, sunt astazi membri ai SCMD! Si va garantam ca cei care ne vor pazi pe 24 ianuarie, vor fi in randurile noastre dupa 1 martie.

Ne adunam pentru ca intreaga planeta sa stie ca in Romania exista vointa nationala, ca si in SUA sau Grecia, Rusia sau Ungaria, Marea Britanie sau Bulgaria, Germania si Franta sau Albania!

Ne adunam pentru a vota punctul nostru de vedere sub forma unei scrisori deschise catre popoarele lumii, care va fi inmanata ambasadelor si consulatelor de la Bucuresti si care se va intitula “VOINTA NATIUNII ROMANE”. Acest material va cuprinde explicit toate deraierile actualei Puteri de la democratia constitutionala, inclusiv tentativa de a impune vointei nationale vointa unei clici privilegiate, prin comasarea alegerilor si masluirea electronica a votului, subminarea economiei nationale, politica de genocid, inclusiv cultural, la care suntem supusi, transformarea statului in adversar al cetatenilor, ofensiva impotriva tuturor categoriilor socio-profesionale si a miscarii sindicale, distrugerea sistematica, pentru toate generatiile, a posibilitatii de afirmare profesionala si de supravietuire cel putin, daca nu de accedere la un trai decent, prin munca cinstita, etc.

Pentru ca actiunile noastre se desfasoara intotdeauna in spiritul Legii fundamentale pe care Puterea nu o respecta, va rugam ca, prin reprezentantii autorizati ai ONG-urilor si sindicatelor din care faceti parte, sa ne transmiteti, pana la data de 10.01.2012 (la telefoanele 0736600961, 0736600973, e-mail sindicatulmilitarilor@gmail.com sau fax 0318177371) problemele cu care va confruntati si care trebuie incluse in scrisoarea deschisa, numarul de delegati cu care doriti sa participati, in numele Unirii civice a natiunii romane, la mitingul din 24 ianuarie, alaturi de SCMD si aliatii din cadrul Consilului National al Societatii Civile. Avem nevoie de numarul exact de participanti, atat pentru a contracara propaganda mass media servila Puterii, care aplica in sens invers aritmetica domnisoarei Roberta Anastase la mitinguri, cat si pentru a evita obiectiile Puterii ca suntem mai multi decat s-a convenit la negocierile cu Primaria Municipiului Bucuresti si factorii de ordine publica. ONG-urile si sindicatele din tara se pot adresa direct filialelor SCMD din judete, care ne vor informa cu promptitudine.

Mitingul va fi si un test pentru candidatul Sorin Oprescu la Primaria Capitalei: va executa ordinele Puterii de reprimare, demonstrand ca este ceea ce unii il acuza a fi, sau va actiona conform legii, in slujba democratiei si a poporului?

In pofida tentativelor Puterii de a elimina, prin cumparare sau amenintare de lideri, prin infiltrarea de sabotori sau interpretarea aberanta a legislatiei, orice manifestare publica ostila, SCMD si ceilalti componenti ai Consiliului National al Societatii Civile vor fi in Piata Victoriei, de Ziua Unirii.

Manifestatia va constitui, in egala masura, un test si pentru actuala Opozitie, care se manifesta mai mult la televizor si deloc in strada, in sprijinul celor loviti de masurile Puterii, pe viata si pe sperantele carora se incearca, in exclusivitate, iesirea din criza.

Intrucat, Consiliul National al Societatii Civile si-a propus sa se constituie intr-o masa de vot in masura sa anihileze orice tentativa de frauda, iar viitoarele alegeri sa fie cu adevarat expresia vointei nationale, manifestatia din 24 ianuarie va fi un test si pentru intreaga autoproclamata clasa politica. Domnii deputati, senatori, membri ai Guvernului, trebuie sa inteleaga odata pentru totdeauna ca sunt reprezentantii nostri, nu stapanii nostri si ai destinului nostru! Ca isi datoreaza cariera faptului ca noi ii investim pentru a duce la indeplinire programul nostru, al cetatenilor Romaniei, care prevede crearea nu distrugerea de locuri de munca, ieftinirea, nu scumpirea vietii, acces pentru toti la sanatate, invatamant, cultura, justitie, etc. Cu alte cuvinte, cine nu este un bun manager, indiferent de cat tupeu si cati bani are, din furt si frauda, nu are ce cauta in nici o functie de reprezentare a noastra, pentru ca in orice democratie reala, vointa poporului trebuie sa fie vointa politicului, cu atat mai mult cu cat este, in fapt, vointa lui Dumnezeu.

Doamnelor si domnilor, cetateni ai Romaniei,

Sa pasiti asadar cu bine peste pragul de An Nou si sa fiti, in numele Unirii, mai necesare decat niciodata pentru natiunea romana, alaturi de noi, la marea exprimare a Societatii Civile constiente din Romania, din 24 ianuarie 2012.
Libertatea si drepturile se cuceresc si se pastreaza prin lupta si vointa colectiva hotarata, de catre cei care vor sa-si traiasca viata ca cetateni demni, in libertate si respect, nu cersind si slugarind pe la curtile hotilor!

LA MULTI ANI! VA ASTEPTAM!...

Honor et Patria! Vae victis!

PRESEDINTELE SCMD,
Mircea DOGARU

P.S.
Cetatenilor mai emotivi, care s-au lasat intoxicati de propaganda prezidentiala si uneperisto-militara, prin publicarea din “burta” a unor tabele stiintifico-fantastice privind cresterea inimaginabila a pensiilor militare in cazul a 92% dintre rezervisti, le comunicam spre linistire, ca asa cum am precizat in repetate randuri, la 92% dintre militari, politisti si urmasi, transformati ilegal in “asistati” ai statului, pensiile le scad catastrofal. Deciziile de revizuire in cazul celor care au fost mintiti ca vor avea cresteri semnificative de la 01.01.2012, au inceput sa soseasca. Cei in cauza va vor confirma direct, in strada, pe 24 ianuarie a.c. Cu atat mai raspicat cu cat Puterea este hotarata, si avem déjà dovezi, sa incalce si hotararile definitive si irevocabile ale instantelor de judecata. Solutia ramane una singura: asasinii natiunii romane trebuie trimisi acolo unde le este locul!

joi, 29 decembrie 2011

Decizia Nr. 29 din 12.12.2011


Dosar nr. 29/2011
 ACT EMIS DE: Inalta Curte de Casatie si Justitie
 ACT PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL NR. 925 din 27 decembrie 2011

Rodica Aida Popa
- vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, preşedintele completului
Lavinia Curelea
- preşedintele Secţiei I civile
Gabriela Victoria Bîrsan
- preşedintele Secţiei de contencios administrativ şi fiscal
Adrian Bordea
- preşedintele Secţiei a II-a civile
Corina Jîjîie
- preşedintele Secţiei penale
Georgeta Carmen Negrilă
- judecător la Secţia I civilă, judecător-raportor
Doina Popescu
- judecător la Secţia I civilă
Minodora Carmen Ianoşi
- judecător la Secţia I civilă
Nina Ecaterina Grigoraş
- judecător la Secţia I civilă
Eugenia Puşcaşiu
- judecător la Secţia I civilă
Alina Macavei
- judecător la Secţia I civilă
Lucia Paulina Brehar
- judecător la Secţia a II-a civilă
Marian Budă
- judecător la Secţia a II-a civilă
Maura Olaru
- judecător la Secţia a II-a civilă
Nela Petrişor
- judecător la Secţia a II-a civilă
Carmen Trănica Teau
- judecător la Secţia a II-a civilă
Adriana Chioseaua
- judecător la Secţia a II-a civilă, judecător-raportor
Ioana Iacob
- judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal
Ionel Barbă
- judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal
Liliana Vişan
- judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal
Luiza Maria Păun
- judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal
Carmen Ilie
- judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal, judecător-raportor
Eugenia Marin
- judecător la Secţia de contencios administrativ şi fiscal
Sofica Dumitraşcu
- judecător la Secţia penală
Georgeta Barbălată
- judecător la Secţia penală


Completul competent să judece recursul în interesul legii ce formează obiectul Dosarului nr. 29/2011 este legal constituit conform dispoziţiilor art. 3306alin. (2) din Codul de procedură civilă, modificat şi completat prin Legea nr. 202/2010, şi ale art. 272alin. (2) lit. b) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.
Şedinţa completului este prezidată de doamna judecător Rodica Aida Popa, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este reprezentat de doamna procuror-şef adjunct Antonia Eleonora Constantin.
La şedinţa de judecată participă magistratul-asistent-şef al Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, domnul Bogdan Georgescu, desemnat în conformitate cu dispoziţiile art. 273din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativăa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, republicat, cu modificările şi completările ulterioare.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii a luat în examinare recursurile în interesul legii declarate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de colegiile de conducere ale curţilor de Apel Braşov, Cluj, Craiova şi Galaţi privind aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, raportat la art. 20 alin. (2) din Constituţie, art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia europeană a drepturilor omului şi art. 14 din Convenţie, referitoare la recalcularea pensiilor prevăzute de art. 1 din lege.
Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosarul cauzei au fost depuse extrase de jurisprudenţă, note scrise, puncte de vedere şi o cerere de intervenţie în interes propriu formulată de Nebunu Lizica.
Dupăprezentarea referatului cauzei, doamna procuror-şef adjunct Antonia Eleonora Constantin - faţă de împrejurarea că, prin raportul întocmit asupra cauzei, a fost reliefat faptul căjurisprudenţa neunitară ataşată recursului în interesul legii vizează în majoritatea covârşitoare litigii generate de aplicarea dispoziţiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 - solicităamânarea judecării recursului în interesul legii, pentru a fi verificată jurisprudenţa la nivelul curţilor de apel, în vederea identificării şi depunerii la dosar a hotărârilor judecătoreşti prin care au fost soluţionate şi litigii generate de aplicarea celorlalte dispoziţii ale art. 1 din legea respectivă.
Curtea, în urma deliberării, respinge cererea de amânare formulată de reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe lângăÎnalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Faţă de aspectele cuprinse în referatul magistratului-asistent referitoare la cererea de intervenţie formulată în cauză, Curtea acordă cuvântul reprezentantei procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Doamna procuror-şef adjunct Antonia Eleonora Constantin pune concluzii de respingere ca inadmisibilă a cererii de intervenţie în interes propriu formulate în cauză, arătând că dreptul de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu recurs în interesul legii aparţine numai titularilor prevăzuţi expres şi limitativ de art. 329 din Codul de procedură civilă.
Curtea, deliberând, în raport cu dispoziţiile art. 50 cu referire la art. 329 din Codul de procedură civilă, respinge ca inadmisibilă cererea de intervenţie în interes propriu formulată de Nebunu Lizica.
Curtea constată că nu mai sunt chestiuni prealabile şi acordă cuvântul reprezentantei procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Reprezentanta procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie susţine recursurile în interesul legii, astfel cum au fost formulate şi motivate în scris, şi solicităadmiterea lor şi pronunţarea unei decizii prin care să se asigure interpretarea şi aplicarea unitară a legii în privinţa problemei de drept care a fost soluţionată diferit de instanţele judecătoreşti.
Preşedintele completului de judecată, doamna judecător Rodica Aida Popa, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, declară dezbaterile închise, iar completul de judecată rămâne în pronunţare asupra recursurilor în interesul legii.
ÎNALTA CURTE,
deliberând asupra recursurilor în interesul legii, constatăurmătoarele:
1. Problema de drept care a generat practica neunitară
Recursurile în interesul legii, astfel cum au fost sintetizate prin recursul în interesul legii promovat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, vizează aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, raportat la art. 20 alin. (2) din Constituţie, art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia europeană a drepturilor omului şi art. 14 din Convenţie, în ceea ce priveşte recalcularea pensiilor prevăzute de art. 1 din lege.
2. Examenul jurisprudenţial
Prin recursurile în interesul legii se arată că în practica judiciarănu există un punct de vedere unitar cu privire la contestaţiile formulate de persoanele aflate în categoriile prevăzute de art. 1 lit. a)-h) din Legea nr. 119/2010 împotriva deciziilor de recalculare a pensiilor emise în temeiul art. 3 şi 4 din aceeaşi lege.
3. Soluţiile pronunţate de instanţele judecătoreşti
3.1. Într-o primă orientare jurisprudenţială, instanţele de judecatăau admis contestaţiile formulate de reclamanţi - pensionari aflaţi în categoriile prevăzute de art. 1 lit. a)-h) din Legea nr. 119/2010 - şi au dispus anularea deciziilor de recalculare a pensiilor emise în temeiul art. 3 şi 4 din lege, fiind menţinute în plată pensiile în cuantumul stabilit anterior intrării în vigoare a acestei legi. În adoptarea acestor soluţii, instanţele de judecată au realizat un examen de compatibilitate a prevederilor din dreptul intern cu exigenţele impuse de art. 1 din Protocolul adiţional nr. 1 la Convenţia europeană a drepturilor omului şi de art. 14 din aceeaşi convenţie, în raport cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, şi au concluzionat în sensul încălcării.
3.2. Într-o altă orientare jurisprudenţială, instanţele de judecatăau respins contestaţiile formulate de reclamanţi - pensionari aflaţi în categoriile prevăzute de art. 1 lit. a)-h) din Legea nr. 119/2010 - împotriva deciziilor de recalculare a pensiilor emise în temeiul art. 3 şi 4 din lege. În motivarea acestor soluţii, instanţele au reţinut că au obligaţia de a respecta Decizia Curţii Constituţionale nr. 871 din 25 iunie 2010, publicatăîn Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, prin care, în soluţionarea unei obiecţii de neconstituţionalitate, s-a constatat că sunt constituţionale dispoziţiile Legii nr. 119/2010,şi, doar în mod cu totul excepţional, în funcţie de circumstanţele speţei, iar nu în abstract, pot constata că o anumită normă, deşi declarată constituţională, produce efecte contrare Convenţiei europene a drepturilor omului, ceea ce aceste instanţe nu au reţinut.
4. Opinia procurorului general
Procurorul general a opinat în sensul că a doua orientare jurisprudenţială este în acord cu litera şi spiritul legii.
În susţinerea opiniei exprimate, procurorul general a arătat călegislaţia în materia pensiilor speciale, ca drept de securitate socială, indiferent dacă este sau nu condiţionat de plata contribuţiilor, trebuie privită ca generând un „interes patrimonial“ ce intră sub incidenţa art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia europeană a drepturilor omului, în privinţa persoanelor care îndeplinesc cerinţele prevăzute de lege.
Susţine procurorul general că, faţă de exigenţele impuse de Convenţia europeană a drepturilor omului şi în raport cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, ingerinţa în dreptul la respectarea bunurilor îndeplineşte cerinţa de legalitate, este determinată de un scop de utilitate publică, legitim, şi răspunde condiţiei referitoare la existenţa unui just raport de proporţionalitate între cerinţele interesului general şi interesul particular al persoanelor vizate de art. 1 din Legea nr. 119/2010.
Totodată,procurorul general a învederat faptul că nu există un tratament discriminatoriu, întrucât Legea nr. 119/2010 a afectat toate categoriile de pensii de serviciu stabilite prin legi speciale, tocmai pentru eliminarea gravelor inechităţi din sistem, legiuitorul alegând să abroge toate categoriile de pensii specialeşi să le supună unui regim unitar de stabilire şi calculare.
5. Raportul asupra recursurilor în interesul legii
Prin raportul asupra recursurilor în interesul legii a fost propusă soluţia de respingere a recursurilor în interesul legii, cu argumentaţia că, întrucât soluţiile diferite pronunţate de instanţele judecătoreşti au fost determinate de rezultatul analizei raportului de proporţionalitate efectuat de fiecare instanţă în aprecierea „ingerinţei“ ce derivă din aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 în raport cu dispoziţiile art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, pe calea recursului în interesul legii nu este posibil a se statua o concluzie general valabilă de natură a asigura unificarea practicii judiciare.
6. Înalta Curte
În cuprinsul sesizărilor formulate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de colegiile de conducere ale curţilor de apel Braşov, Cluj, Craiovaşi Galaţi sunt reflectate soluţiile diferite pronunţate de instanţele judecătoreşti în litigii legate de aplicarea dispoziţiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010, care reglementează pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea.
Deşi sesizarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se referă la aplicarea dispoziţiilor art. 1 din Legea nr. 119/2010, iar sesizarea colegiilor de conducere ale curţilor de apel Braşov, Cluj, Craiova şi Galaţi priveşte interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010, Înalta Curte, în raport cu dispoziţiile art. 329 şi 3305din Codul de procedură civilă, având în vedere jurisprudenţa neunitară prezentată în susţinerea sesizărilor adresate, urmeazăa se pronunţa numai cu privire la ipoteza legală prevăzută de art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010, considerentele deciziei fiind valabile, pentru identitate de raţiune, şi în cazul celorlalte ipoteze reglementate în cuprinsul art. 1 din lege.
Dupăcum rezultă din jurisprudenţa care a stat la baza sesizărilor adresate Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în temeiul art. 329 din Codul de procedură civilă în soluţionarea litigiilor generate de contestaţiile formulate împotriva deciziilor de recalculare a pensiilor care intră sub incidenţa dispoziţiilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010, realizând o analiză de compatibilitate a normei juridice naţionale şi efectelor acesteia cu prevederile Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, unele instanţe au apreciat că există o încălcare a art. 1 din Protocolul adiţional nr. 1 la Convenţie, exclusiv sau împreună cu art. 14 din Convenţie, în timp ce alte instanţe, chiar realizând analiza de convenţionalitate, au conchis în sensul că nu există o încălcare a blocului de convenţionalitate.
A. Controlul de constituţionalitate a Legii nr. 119/2010 şi efectele deciziilor Curţii Constituţionale
Înalta Curte constată că Legea nr. 119/2010 a făcut obiectul controlului a priori de constituţionalitate, exercitat în temeiul art. 146 lit. a) din Constituţie, Curtea Constituţională pronunţând deciziile nr. 871 din 25 iunie 2010 şi, respectiv, nr. 873 din 25 iunie 2010, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010.
În raport cu dispoziţiile art. 147 alin. (4) din Constituţie, precumşi faţă de jurisprudenţa Curţii Constituţionale (Decizia nr. 1 din 4 ianuarie 1995 a Plenului Curţii Constituţionale, publicatăîn Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 66 din 11 aprilie 1995), Înalta Curte are în vedere faptul că atât dispozitivul, cât şi considerentele deciziilor Curţii Constituţionale sunt general obligatorii şi se impun cu aceeaşi forţă tuturor subiectelor de drept, deopotrivă, în cazul deciziilor prin care se constată neconstituţionalitatea unor norme, dar şi în ipoteza celor prin care se resping obiecţii sau excepţii de neconstituţionalitate.
O lege care este contrară Constituţiei nu poate subzista în ordinea juridică internă. Potrivit doctrinei, autoritatea absolută a lucrului judecat în această materie înseamnă că decizia organului de control al constituţionalităţii produce efecte asupra legii înseşi, întrucât trăsătura tipică a controlului de constituţionalitate este aceea că este un control obiectiv, contenciosul constituţional fiind un contencios al normelor.
Având în vedere faptul că, prin deciziile sus-menţionate prin care Curtea Constituţională a soluţionat obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii nr. 119/2010, instanţa de contencios constituţional a realizat o verificare a dispoziţiilor respective atât din punctul de vedere al compatibilităţii cu Legea fundamentală (în raport cu criticile formulate), cât şi sub aspectul compatibilităţii cu Convenţia europeană a drepturilor omului, Înalta Curte, raportat la limitele sesizării Curţii Constituţionale, consideră că instanţa constituţională statuează asupra aptitudinii normei juridice de a respecta in abstracto dispoziţiile Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, fără a putea stabili efectele acelei norme pentru fiecare individ sau subiect de drept în parte, atât timp cât acesta este atributul exclusiv al instanţelor judecătoreşti ce soluţionează litigii între destinatari precis determinaţi ai normei respective, instanţele fiind singurele în măsură să cuantifice in concreto efectele aplicării normei la situaţia de fapt a speţei.
Este de precizat că nimic nu se opune ca însăşi Curtea Constituţionalăsă participe la asigurarea eficienţei mecanismului convenţional (sens în care poate fi menţionată Cauza Dumitru Popescu împotriva României din 26 aprilie 2007, §§ 99-104), dar aceasta nu înseamnăcă odată ce a procedat astfel, instanţele sunt degrevate a evalua ele însele efectele concrete ale unei norme juridice (confirmate ca fiind constituţionale) asupra părţilor cauzelor pe care le soluţionează, părţi care invocă încălcări ale drepturilor lor fundamentale prevăzute şi garantate de Convenţia europeană a drepturilor omului.
Pe de altă parte, Înalta Curte reţine că în sistemul de drept românesc nu există nicio prevedere legală expresă care săatribuie Curţii Constituţionale exclusivitatea unui control de convenţionalitate, după cum nimic nu validează punctul de vedere potrivit căruia, odată ce Curtea Constituţională a confirmat aptitudinea abstractă a unei legi de a fi compatibilă cu Convenţia, instanţele de drept comun nu ar mai fi îndreptăţite să analizeze nemijlocit convenţionalitatea acelei norme şi a efectelor ei concrete asupra părţilor cauzei din litigiul cu care sunt sesizate, în raport cu circumstanţele fiecărei speţe.
Din analiza jurisprudenţei anexate sesizărilor adresate Înaltei Curţi se constată că instanţele judecătoreşti, în mod cvasiunanim, au considerat că evaluarea de convenţionalitate este permisă în fiecare cauză în parte, chiar dacă, prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, Curtea Constituţională a constatat că Legea nr. 119/2010 nu are aptitudinea generală, abstractă, de a produce efecte contrare Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, din perspectiva art. 1 din Protocolul adiţional nr. 1 sau art. 14 din Convenţie raportat la art. 1 din Protocolul adiţional nr. 1 la Convenţie.
În consecinţă, faţă de cele anterior arătate, Înalta Curte reţine că deciziile şi considerentele deciziilor Curţii Constituţionale sunt obligatorii în ceea ce priveşte constatările conformităţii sau neconformităţii atât cu Constituţia, cât şi cu Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentaleşi cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului. Însă,dacă instanţa de contencios constituţional a constatat convenţionalitatea unei legi sau norme, o atare constatare este una in abstracto (dat fiind caracterul de control obiectiv al legii exercitat de Curtea Constituţională), iar aceasta nu împiedică instanţele de drept comun să evalueze în concret, în fiecare cauză în parte, în raport cu circumstanţele fiecărei speţe, dacă aplicarea aceleiaşi norme nu antreneazăpentru reclamant consecinţe incompatibile cu Convenţia, protocoalele ei adiţionale sau jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului.
În acelaşi sens, Înalta Curte are în vedere şi considerentele Deciziei nr. 1.344 din 9 decembrie 2008 a Curţii Constituţionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 866 din 22 decembrie 2008, prin care s-a reţinut: „De altfel, instanţelor judecătoreşti le revine sarcina de aplicare directă a legislaţiei comunitare, atunci când legislaţia naţională este în contradicţie cu aceasta.“
Deşi considerentele respective vizează preeminenţa dreptului comunitar, raţionamentul este aplicabil mutatis mutandis şi în materia drepturilor fundamentale ale omului, în considerarea dispoziţiilor art. 20 alin. (2) din Constituţie, care prevăd aplicarea prioritarăa reglementărilor internaţionale, în cazul în care existăneconcordanţe între acestea şi legile interne.
Având în vedere aceste circumstanţieri, constatările anterioare nu contravin nici jurisprudenţei recente a Înaltei Curţi de Casaţieşi Justiţie în materia recursurilor în interesul legii, în considerentele căreia s-a reţinut forţa obligatorie a deciziilor Curţii Constituţionale şi a considerentelor pe care acestea se sprijină (Decizia nr. 3 din 4 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 19 mai 2011, şi Decizia nr. 12 din 19 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 789 din 7 noiembrie 2011).
Ca atare, se impune constatarea că instanţele judecătoreşti, judecând în materia ce a generat practica neunitară sesizată prin recursurile în interesul legii, au făcut o corectă aplicare a legii, în condiţiile în care au realizat o analiză proprie a compatibilităţii efectelor recalculării pensiilor speciale în baza Legii nr. 119/2010 cu prevederile art. 1 din Protocolul adiţional nr. 1 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, exclusiv sau împreună cu art. 14 din Convenţie, raportat la situaţia de fapt a fiecărei cauze.
B. Raportul dintre statuările Deciziei nr. 871 din 25 iunie 2010 şi Deciziei nr. 873 din 25 iunie 2010 ale Curţii Constituţionale şi analiza efectuată de instanţe în fiecare cauză în parte
Astfel cum deja s-a reţinut, prin Decizia nr. 871 din 25 iunie 2010 Curtea Constituţională a statuat faptul că prevederile art. 1-5 şi 12 din Legea nr. 119/2010 sunt constituţionale, în raport cu dispoziţiile constituţionale ale art. 15 alin. (2) -neretroactivitatea legii, art. 16 - egalitatea în drepturi, art. 44- dreptul de proprietate privată, art. 47 alin. (1) - nivelul de trai şi dreptul la pensie, art. 53 - restrângerea exerciţiului unor drepturi, art. 135 alin. (2) lit. f) privind obligaţia statului de a asigura crearea condiţiilor necesare pentru creşterea calităţii vieţii, Curtea Constituţională a pronunţat şi Decizia nr. 873 din 25 iunie 2010 prin care s-a constatat constituţionalitatea dispoziţiilor art. 1 lit. a), b), d)-i) şi art. 2-12 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor;
s-a analizat din nou legea criticată pe temeiul neretroactivităţii, dar şi în baza art. 20 din Constituţie raportat la art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (dreptul la respectarea „bunurilor“) şi art. 53 (restrângerea exerciţiului unor drepturi), critici care au fost înlăturate.
Totodată,a constatat că dispoziţiile art. 1 lit. c) din aceeaşi lege (la data formulării obiecţiei de neconstituţionalitate) sunt neconstituţionale, în raport cu prevederile art. 124 alin. (3) şi art. 132 alin. (1) din Constituţie (referitoare la statutul judecătorilor şi procurorilor).
a)Neretroactivitatea legii şi discriminarea
Având în vedere cele anterior stabilite cu privire la caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale, precum şi al considerentelor acestora, în limitele controlului de constituţionalitate, Înalta Curte reţine că instanţele judecătoreşti nu erau în drept să facă aprecieri asupra unor critici de neconstituţionalitate, sub aspectul respectării principiului neretroactivităţii legii, formulate de părţile din litigiile deduse judecăţii şi care au fost soluţionate diferit.
Instanţele de drept comun ar fi fost îndrituite la o evaluare separată a chestiunii retroactivităţii legii numai în cazul în care aceastăanaliză se impunea în mod distinct, din perspectiva Convenţiei europene a drepturilor omului, altfel decât în contextul„ingerinţei“ în analiza de convenţionalitate în baza art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.
Însă,în jurisprudenţa Curţii Europene o problemă de retroactivitate a legii este ataşată, de regulă, unei plângeri ţinând de dreptul la un proces echitabil în temeiul art. 6 alin. (1) din Convenţie (ca de exemplu în Cauza Maggio ş.a. împotriva Italiei din 31 mai 2011), premisă care, în contestaţiile formulate împotriva deciziilor de recalculare a pensiilor speciale în baza Legii nr. 119/2010, nu era îndeplinită, întrucât în cursul judecării acestor plângeri nu a intervenit intempestiv un alt act normativ care să afecteze în mod decisiv soarta procesului; pe de altăparte, neretroactivitatea Legii nr. 119/2010 în raport cu legile prin care aceste pensii speciale au fost stabilite iniţial (conform statutelor profesionale ale categoriilor de persoane vizate) a fost deja constatată prin deciziile Curţii Constituţionale anterior menţionate, instanţa constituţională fiind unica autoritate de jurisdicţie constituţională în România, potrivit art. 1 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, republicată.
În mod similar, nici referitor la discriminare instanţele de drept comun nu puteau face reevaluări în temeiul art. 16 din Constituţie, iar perspectiva analizei în baza art. 14 coroborat cu art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale ar fi presupus stabilirea premisei că standardul european este superior standardului constituţional, ceea ce nu poate fi reţinut, faţă de împrejurarea că, dintre categoriile de pensionari cu pensii speciale, doar magistraţii au fost exceptaţi în urma constatării neconstituţionalităţii prevederilor art. 1 lit. c) din Legea nr. 119/2010 (în forma supusă controlului exercitat de Curtea Constituţională pe calea obiecţiei de neconstituţionalitate), în raport cu art. 124 alin. (3) şi art. 132 alin. (1) din Constituţie, iar nu prin afirmarea şi asumarea ab initio a intenţiei legiuitorului de a excepta prin legea nouă această categorie de la măsura recalculării pensiei speciale.
În plus, în temeiul Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (art. 14 coroborat cu art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional), numai o susţinere de tratament inegal, fără o justificare obiectivă şi rezonabilă, între persoane aflate în cadrul aceleiaşi categorii de beneficiari de pensii speciale (cuprinse în cadrul unei scheme profesionale identice la momentul stabilirii pensiei de serviciu, deci aflate în situaţii analoage) ar fi fost una care ar fi permis instanţelor o analizăcare să nu se suprapună celei a Curţii Constituţionale.
b) Analiza de compatibilitate cu art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţie
Aşadar, controlul obiectiv, in abstracto, realizat de Curtea Constituţionalăîn ceea ce priveşte compatibilitatea dintre Legea nr. 119/2010 şi art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale nu exclude posibilitatea instanţelor judecătoreşti de drept comun de a efectua o analiză nemijlocită, directă, de convenţionalitate raportată la situaţia particulară din fiecare speţă în temeiul art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţie, ca obiect al încălcării reclamate în fiecare litigiu.
Din acest punct de vedere, instanţele judecătoreşti au evaluat această pretinsă încălcare a dispoziţiilor art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, făcând o corectă aplicare a principiilor(în accepţiunea de reguli de drept) ce se desprind din jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, situaţie în care se constată că practica neunitară a fost generată de aprecierea situaţiei de fapt şi determinarea raportului de proporţionalitate dintre mijloacele întrebuinţate şi scopul urmărit a fi realizat.
În ce priveşte existenţa unui „bun“ sau „interes patrimonial“,în sensul autonom al art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, în mod unanim instanţele au constatat că aceasta se verifică în patrimoniul reclamanţilor care, înainte de adoptarea Legii nr. 119/2010 şi a recalculării pensiilor speciale pe care aplicarea acesteia a presupus-o, se puteau prevala de garanţiile oferite de art. 1 din Protocol nr. 1 adiţional la Convenţie.
Ca situaţie premisă comună în acest segment al pensiilor speciale, pensiile de serviciu au fost stabilite şi recunoscute de legiuitorul român pentru anumite categorii socioprofesionale, enumerate în art. 1 din Legea nr. 119/2010, acestea fiind compuse dintr-o parte contributivă (identică celei calculate în baza sistemului public de asigurări sociale de drept comun în reglementarea Legii nr. 19/2000, în prezent abrogată şi înlocuită cu Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice), ce se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, şi o parte necontributivă,care se achita de la bugetul de stat.
Aşa cum s-a stabilit prin Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000 a Curţii Constituţionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 72 din 18 februarie 2000, aceste pensii speciale au fost concepute de legiuitor nu cu titlu de privilegiu, ci au fost justificate în mod obiectiv şi constituiau o compensaţie parţialăa inconvenientelor ce au rezultat din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună fiecare dintre categoriile socioprofesionale avute în vedere de acestea: militari, poliţişti, funcţionari publici cu statut special, personal auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, personal diplomatic şi consular, funcţionari parlamentari, senatori şi deputaţi, personal aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă, personalul Curţii de Conturi.
Acelaşi legiuitor, în anul 2010, în scopul reformării sistemului de pensii, pentru reechilibrarea acestuia, în vederea eliminării inechităţilor din sistem şi având în vedere situaţia de crizăeconomică şi financiară cu care se confruntă statul (deci, atât bugetul de stat, cât şi bugetul asigurărilor sociale de stat), a prevăzut recalcularea pensiilor speciale, stabilind că acestea devin pensii în înţelesul Legii nr. 19/2000.
Aplicarea acestui act normativ (Legea nr. 119/2010) a avut ca efect imediat reducerea cuantumului sumelor aflate în plată cu titlu de pensii de serviciu, emiterea unor decizii de recalculare cuprinzând noul cuantum, plătibil în viitor, situaţie în care cei vizaţi au promovat cereri în justiţie prin care au solicitat anularea acestor decizii de recalculare şi menţinerea în plată a deciziilor în cuantumul anterior, pentru motivul încălcării dreptului lor de proprietate, astfel cum este ocrotit în sistemul Convenţiei europene a drepturilor omului prin art. 1 din Primul Protocol adiţional.
Ca atare, jurisdicţiile naţionale au analizat plângerile formulate în raport cu prevederile art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (sau art. 14 din Convenţie coroborat cu art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţie).
În mod corect instanţele au constatat că pensiile de serviciu, stabilite în temeiul actelor normative speciale în baza cărora cei vizaţi le încasau, reprezintă un „interes patrimonial“ ce intră în sfera de protecţie a art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, atât sub aspectul părţii contributive (partea achitată de la bugetul asigurărilor sociale de stat), câtşi sub aspectul părţii necontributive (care se suporta de la bugetul de stat). În acest sens, Înalta Curte are în vedere jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în Cauza Stecş.a. împotriva Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord din 12 aprilie 2006, Cauza Rasmussen împotriva Poloniei din 28 aprilie 2009 (§ 71), Cauza Kjartan Asmundsson împotriva Islandei din 12 octombrie 2004 (§ 39) etc.
Totodată,instanţele de judecată au apreciat unanim că, întrucât prin adoptarea şi aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 119/2010 pensiile speciale au devenit pensii în înţelesul Legii nr. 19/2000, iar titularii de pensii speciale au devenit titulari de pensii de asigurări sociale de stat, cu consecinţa diminuării cuantumului pensiei până la limita corespunzătoare unui beneficiu contributiv, statul suprimând achitarea părţii necontributive (suportată până atunci de la bugetul de stat), această lege reprezintă o „ingerinţă“ din perspectiva respectării dreptului de proprietate al reclamanţilor, în raport cu art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Sub acest aspect este avută în vedere jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului în Cauza Rasmussen împotriva Poloniei din 28 aprilie 2009 (§ 71), Cauza Aizpurua Ortiz ş.a. împotriva Spaniei din 2 februarie 2010 (§ 48), Cauza Kjartan Asmundssen împotriva Islandei din 12 octombrie 2004 (§ 39 şi 40).
Pentru ca ingerinţa să nu conducă la încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ea trebuie să fie legală, săurmărească un scop legitim şi să respecte un rezonabil raport de proporţionalitate între mijloacele utilizate şi scopul urmărit a fi realizat.
Din perspectiva acestor condiţii, Înalta Curte constată că în mod unanim instanţele au reţinut că ingerinţa este legală, întrucât este reglementată de Legea nr. 119/2010, şi urmăreşte un „scop legitim“, de utilitate publică, în deplină concordanţă cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (de exemplu, Cauza Wieczorek împotriva Poloniei din 8 decembrie 2009, § 59), constând în necesitatea reformării sistemului de pensii, reechilibrarea sa, eliminarea inechităţilor existente în sistemşi, nu în ultimul rând, situaţia de criză economică şi financiară cu care se confruntă statul, deci atât bugetul de stat, cât şi cel de asigurări sociale.
Înalta Curte constată însă că analiza cerinţei privind existenţa„raportului rezonabil de proporţionalitate“ a fost sursa practicii neunitare ce a condus la iniţierea prezentului recurs în interesul legii, întrucât instanţele nu au aplicat testul justului echilibru în funcţie de circumstanţele concrete ale fiecărei cauze; pe de altă parte, nici „ingerinţa“ nu a fost analizatăîn toate cazurile din perspectiva „dreptului la respectarea bunurilor“ (regula generală şi, totodată, prima normă din art. 1 din Protocolul nr. 1), ci precum o încălcare de tipul „privării de proprietate“ (cea de-a doua normă din acelaşi text).
Astfel, prin recalcularea pensiilor speciale, cei vizaţi şi-au văzut limitat dreptul cu sume diferite care se încadrează procentual între 30% şi 80%, uneori chiar mai mult, ca efect al suprimării beneficiului ce reprezenta suplimentul acordat de la bugetul de stat (deci, cu partea necontributivă) care a variat de la o categorie profesională la alta, iar în cadrul aceleiaşi categorii, de la o persoană la alta, potrivit condiţiilor prevăzute de legea ce definea fiecare statut profesional în parte şi calificarea fiecărui beneficiar pentru obţinerea pensiei speciale; din analiza jurisprudenţei ataşate recursului în interesul legii se constată însă că instanţele judecătoreşti nu au stabilit în mod riguros, în concret, acest element ce reprezintă o circumstanţăimportantă în identificarea premiselor de analiză a raportului de proporţionalitate, fiind util a se observa proporţia reducerii beneficiului social în discuţie pentru reclamantul cauzei, iar nu indicarea unei marje generale a diminuării pensiilor speciale pentru toate categoriile de persoane vizate de Legea nr. 119/2010.
Or, instanţa europeană însăşi, în aplicarea acestui test de proporţionalitate, analizează situaţia reclamantului din fiecare cauză, determină anumite circumstanţe particulare în plângerile pe care le soluţionează, se raportează în mod necesar la situaţia de fapt pe care ea însăşi a reţinut-o în legătură cu respectiva plângere şi, numai pe baza acestui ansamblu de constatări, conchide asupra raportului de proporţionalitate, fărăa stabili vreodată o concluzie cu caracter general, chiar referitoare la o anumită categorie vizată de „ingerinţă“, în afara statutului de „victimă“ (dacă se au în vedere cauzele cu mai mulţi reclamanţi - de exemplu, Aizpurua Ortiz ş.a. împotriva Spaniei). Apoi, se reţine că raportul de proporţionalitate este compromis dacă acel reclamant suportă o sarcină individuală excesivă, exorbitantă,care excedează marjei de apreciere a statului în reglementarea aspectelor legate de politica sa socială (marjă care, în acest domeniu, este una extensivă); asemenea concluzii sunt stabilite, de exemplu, când reclamantul este lipsit total de respectivul beneficiu social ori când acestuia i-au fost suprimate integral mijloacele de subzistenţă.
În acelaşi timp, fără a fi limitative, în ansamblul circumstanţelor obiective de analiză, ar putea fi avute în vedere criterii precum indemnizaţia socială pentru pensionari (prevăzută de art. 7 din Legea nr. 118/2010 privind unele măsuri necesare în vederea restabilirii echilibrului bugetar) ori pensia medie lunară, dupăcum vor trebui identificate circumstanţele particulare ale cauzei.
Este esenţial a se constata că în privinţa fiecărui reclamant în parte a fost depăşit un anumit „prag de dificultate“ pentru ca instanţa europeană însăşi să constate o încălcare a drepturilor ocrotite de art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale (cum se reţine, de exemplu, în Decizia asupra admisibilităţii în Cauza Hasani împotriva Croaţiei).
Totodată,este necesar a se preciza că în analiza raportului de proporţionalitate instanţele trebuie să urmărească raţionamentul Curţii Europene a Drepturilor Omului în plângerile vizând încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţie şi în care Curtea însăşi a analizat tipuri de „ingerinţe“ în dreptul la respectarea bunurilor prin măsuri legislative adoptate de stat în prestaţiile de asigurări sociale, iar nu să se recurgăla specia proximă (încălcări ale art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional, de tipul privării de proprietate) ori la alte cauze prin care au fost reclamate alte încălcări (chiar perspectiva analizării discriminării în legătură cu art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional având alţi parametri de evaluare).
Înalta Curte are în vedere jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului (Cauza Hasani împotriva Croaţiei – decizie de admisibilitate din 30 septembrie 2010, Cauza Rasmussen împotriva Poloniei, Cauza Banfield împotriva Regatului Unit al Marii Britaniişi Irlandei de Nord din 18 octombrie 2005, Cauza Callejas împotriva Spaniei din 18 iunie 2002 - decizie asupra admisibilităţii, Cauza Maggio ş.a. împotriva Italiei din 31 mai 2011, Cauza Moskal împotriva Poloniei din 15 septembrie 2009, Cauza Kjartan Asmundsson împotriva Islandei) în cauze în care statele contractante au adoptat măsuri legislative prin care au suprimat sau au limitat, pentru viitor, plata unor pensii speciale sau a altor beneficii sociale aflate în plată.
În raport cu jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului reiese că stabilirea raportului de proporţionalitate nu este decât o chestiune de apreciere în fiecare cauză în parte, în funcţie de circumstanţele sale particulare.
Ca atare, pe calea recursului în interesul legii nu este posibil a se statua o concluzie general valabilă de natură a asigura unificarea practicii judiciare, având aptitudinea de a fi aplicată în fiecare cauză aflată pe rolul instanţelor, de vreme ce stabilirea raportului de proporţionalitate este rezultatul aprecierii materialului probator şi a circumstanţelor proprii fiecărei pricini sau a situaţiei de fapt reţinute, fiind aşadar exclusiv o chestiune de aplicare a legii (Convenţia şi jurisprudenţa Curţii Europene, în acest caz).
Pentru a fi legală o soluţie asupra unei sesizări (cum este cea cu recurs în interesul legii), ea trebuie în mod necesar să antreneze efecte legale şi în cazul admiterii şi în cel al respingerii.
Or, dacă s-ar admite ca posibilă soluţionarea printr-o concluzie cu caracter general asupra raportului de proporţionalitate în acest gen de cauze şi astfel s-ar stabili că justul echilibru este afectat sau compromis în toate situaţiile, efectul indirect ar fi similar celui al abrogării legii.
Simetric, dacă s-ar stabili, pe calea recursului în interesul legii, că raportul de proporţionalitate a fost unul rezonabil, just, ar însemna negarea dreptului de acces la instanţă (garantat de art. 6 alin. 1 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale) pentru fiecare dintre persoanele ce se pretind afectate în mod individual prin adoptarea şi aplicarea Legii nr. 119/2010.
În concluzie, analiza în concret a acestui raport de proporţionalitate nu poate fi realizată pe calea recursului în interesul legii, întrucât ar excede obiectului acestuia şi competenţelor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, recursul în interesul legii nefiind un recurs naţional în convenţionalitate.

Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 3307cu referire la art. 329 din Codul de procedură civilă, aşa cum a fost modificat şi completat prin Legea nr. 202/2010,

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
În numele legii
DECIDE:

Respinge recursurile în interesul legii declarate de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de colegiile de conducere ale curţilor de apel Braşov, Cluj, Craiova şi Galaţi privind aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 119/2010, raportat la art. 20 alin. (2) din Constituţie, art. 1 din Protocolul nr. 1 adiţional la Convenţia europeană a drepturilor omului şi art. 14 din Convenţie, referitoare la recalcularea pensiilor prevăzute de art. 1 din lege.
Obligatorie, potrivit art. 3307alin. 4 din Codul de procedură civilă.
Pronunţatăîn şedinţă publică, astăzi, 12 decembrie 2011.
VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE,
Rodica Aida Popa
Magistrat-asistent-şef,
Bogdan Georgescu

vineri, 23 decembrie 2011

MESAJ DIN PARTEA BIROULUI OPERATIV AL FILIALEI SATU MARE CU OCAZIA SĂRBĂTORILOR DE CRĂCIUN ŞI ANUL NOU

Stimaţi colegi,

Anul 2011 a reprezentat pentru noi un început, începutul înţelegerii solidarităţii şi unităţii noastre în cadrul SCMD.
A reprezentat o permanentă luptă cu cei care ne înjosesc prin nerecunoaşterea drepturilor câştigate de noi prin eforturi şi sacrificii.
A reprezentat o permanentă luptă cu noi înşine pentru a înţelege adevăratul scop al SCMD.
A demonstrat că putem câştiga dacă suntem uniţi, dar şi că putem pierde dacă nu ne unim în luptă pentru păstrarea drepturilor noastre.
Această luptă impune participarea noastră, umăr la umăr, la toate acţiunile SCMD precum şi la cele la care ne angajăm cu partenerii de acţiune, fie că sunt din opoziţie sau din structuri şi organizaţii ce au ca scop bunăstarea noastră şi a celor care luptă cu noi.
De aceea acuma când unii dintre noi se bucură, iar alţi se gândesc cum să facă ca să iasă la liman cu puţinul care le-a mai rămas în urma procesului inuman, ilegal de revizuire a pensiilor vă chemăm la unitate, să dăm dovadă că ştim ce înseamnă camaraderia, frăţia dintre armele pe care le-am slujit o viaţă.
Să nu ne lăsăm duşi cu zăhărelul pentru faptul că am câştigat câţiva bani în plus, să rămânem uniţi în cadrul acestui sindicat ,alături de colegii noştrii care au fost loviţi de această clică portocalie, şi nu numai, având în vedere faptul că din cea ce am câştigat putem să rupem aproximativ 150 lei/an (reprezintă cotizaţia şi alte taxe).
Nu avem voie să uităm cine am fost şi ce am făcut pentru această ţară, altfel vom fi uitaţi şi nu vom fi iertaţi de cei dragi nouă.
Minunea naşterii Mântuitorului a reprezentat pentru întreaga omenire începutul creştinătăţii, a descoperirii luminii călăuzitoare către frumuseţea spiritului, către toleranţă, înţelegere şi iubire.
Prin naşterea Fiului Său, Domnul ne-a binecuvântat pe noi muritorii, cu mărinimia şi harul său sfânt, ne-a îndemnat la credinţă şi speranţă, la bunătate şi apropriere sufletească.
Sfânta sărbătoare a Crăciunului şi cea a Noului An, acum la cumpăna dintre ani, să vă aducă satisfacţii şi împliniri, înţelegere şi bucurii alături de cei dragi.
Vă adresăm calde mulţumiri pentru sprijinul acordat permanent , în încercarea de a dezvolta toate cadrele vieţii noastre militare într-o unitate de voinţă, creatoare de valori, conştientă de sine, susţinută de unii şi respinsă de alţii, spre binele interesului public şi al neamului românesc.

Biroul Operativ al SCMD, Filiala Satu Mare, vă urează CRĂCIUN FERICIT şi un călduros şi sincer „LA MULŢI ANI!”.

marți, 20 decembrie 2011

Pentru contestarea DECIZIILOR DE REVIZUIRE A PENSIILOR emise în baza OUG nr.1/2011

Recomandări privind conținutul contestatiilor la deciziile de revizuire a pensiilor recalculate, emise în baza O.U.G. nr. 1/2011 (aprobată prin Legea nr.165/2011), ce urmeaza a fi formulate comisiilor de contestatii pensii din cadrul MAI, MApN, SRI:
a) contestarea deciziilor de revizuire emise începând cu data de 24.03.2011 (DATA DE PE DECIZIA DE REVIZUIRE, nu de pe plic) - pentru cei care contestă atât legalitatea (temeiul juridic), cât și cuantumui pensiei

Contestatie MApN
Comisia de Contestaţii Pensii din cadrul Ministerului Apărării Naţionale

DOMNULE PREŞEDINTE
Subsemnatul ,..............................................................................................., membru al Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate (în continuare „SCMD”), domiciliat(ă) în localitatea (comuna) ................. , str. .......... nr. ........., bl. ........ ap. ............, jud./ sect. ........, posesor al actului de identitate seria ........... nr. ........ , eliberat de .............................. la data de ............................ CNP ..............................., cu dosar pensie nr. .................................. depun prezenta

CONTESTAŢIE
la Decizia de revizuire a pensiei nr. ......./.................. ce mi-a fost eliberata de Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale prin care solicit:
A. ÎN PRINCIPAL:
• Revocarea deciziei de revizuire a pensiei ca netemeinică şi nelegală, ca urmare a discriminării, a încălcării dreptului de proprietate al subsemnatului, a principiilor neretroactivităţii legii şi egalităţii în drepturi, precum şi încălcarea principiului drepturilor câştigate.
B. ÎN SUBSIDIAR:
• În măsura în care veţi respinge Revocarea deciziei de revizuire a pensiei, contest cuantumul pensiei revizuite.
pentru următoarele
MOTIVE
A. Cu privire la revocarea deciziei de revizuire a pensiei
I. Lipsa temeiului juridic al emiterii deciziei de recalculare a pensiei nr. ………. din ..........................
1. Decizia de recalculare a pensiei subsemnatului a fost emisă în temeiul dispozițiilor H.G. nr. 735 din 21 iulie 2010 [ pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislaţiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor].
2. Prin Sentinţa civilă nr. 338/2010 pronunţată de către Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. 1371/33/2010, rămasă definitivă şi irevocabilă prin Decizia nr. 38/07.01.2011 pronunţată de Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie, s-a dispus:
„suspendarea executării HG 735/2010, pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislaţiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, conform Legii 119/2010, privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, până la pronunţarea instanţei de fond”
3. Aşadar, emiterea deciziei de recalculare s-a făcut în baza unui act normativ lipsit de orice efect juridic în temeiul sentinţei civile mai sus arătate.
4. Faţă de aceste aspecte, rezultă fără putinţă de tăgadă faptul că recalcularea pensiei în baza unui act a cărui aplicare era suspendată prin hotărâre judecătorească, reprezintă o gravă încălcare a legii, fapt ce este de natură să determine nelegalitatea deciziei de revizuire contestate şi a cuantumului pensiei, astfel cum a fost el stabilit în procesul de revizuire.
5. Decizia de revizuire emisă este lovită de nulitate absolută din considerentul că ar trebui revizuită o decizie de recalculare emisă în mod legal. Ori, am demonstrat că decizia de recalculare nu are temei juridic legal, fiind emisă totodată, de o autoritate care nu avea competenţa legală de a emite decizii de recalculare, respectiv Direcţia Financiar-Contabilă a Ministerului Apărării Naţionale.
II. Încălcarea dreptului de proprietate al subsemnatului
6. Revizuirea unei deciziei de recalculare (emisă în mod nelegal şi abuziv de o instituţie fără această competenţă, aşa cum am demonstrat), încalcă dreptul de proprietate al subsemnatului asupra pensiei deţinute în mod legal în baza legii anterioare apariţiei Legii nr. 119/2010, astfel cum este el protejat de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului; putem cita cauza Stec şi alţii contra R.U. al Marii Britanii (06.07.2005) RTDH 2006, în care CEDO a hotărât că prestaţiile sociale intră sub incidenţa Art.1 din Protocolul nr.1 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, fiind asimilate bunurilor – obiect al dreptului de proprietate. Curtea Europeană a decis că prestaţiile sociale constituie obiect de protecţie, indiferent de natura contributivă sau necontributivă a acestora.
7. De asemenea, în motivaţia Inaltei Curţi de Casaţie si Justiţie cuprinsă în Decizia nr. 38/07.01.2011 se menţionează că dreptul la pensie este un drept patrimonial care nu poate fi luat de cineva.
III. Încălcarea principiului neretroactivităţii legi
8. Măsura privind revizuirea pensiei recalculate emisă în mod nelegal, are loc prin încălcarea principiului neretroactivităţii legii, prevăzut la art.15 alin. (2) din Constituţia României, republicată, conform căruia „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile”.
9. Încălcarea acestui principiu rezultă din faptul că decizia de revizuire, emisă la data de ..................., îşi produce efecte retroactiv, de la data de 01.01.2011, în condițiile în care la data de 31.12.2010 dreptul meu de pensie era născut pe baza legii anterioare apariţiei Legii nr.119/2010. În această situaţie, pe data de 01.01.2011 nu pot opera, concomitent, două dispoziţii contrare: una care să prevadă recalcularea pensiei, iar cealaltă care să prevadă revizuirea recalculării.
10. Aduc ca argument suplimentar, faptul că prin revizuire se încalcă principiul neretroactivităţii legii, prevăzut de Decizia nr.830/2008 a Curţii Constituţionale care a statuat că „ori de câte ori o lege nouă modifică starea legală anterioară cu privire la anumite raporturi, toate efectele susceptibile a se produce din raportul anterior, dacă s-au realizat înainte de intrarea în vigoare a legii noi, nu mai pot fi modificate ca urmare a adoptării noii reglementări, care trebuie să respecte suveranitatea legii anterioare. Legea nouă însă este aplicabilă deîndată tuturor şi situaţiilor ce se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge după intrarea ei în vigoare, precum şi tuturor efectelor produse de situaţiile juridice formate după abrogarea legii vechi (...)”.
11. În cazul meu legea anterioară Legii nr. 119/2010, în baza căreia am primit pensie în luna decembrie 2010 este ............................................
12. De asemenea, menţionez în sprijinul celor afirmate şi Deciziile Curţii Constituţionale nr. 375/2005, nr.57/2006 şi nr. 120/2007, prin care, în părţile relevante, se arată că noile reglemntări nu pot fi aplicate cu efecte retroactive, dispunând numai pentru viitor, fără a aduce atingere drepturilor legal câştigate anterior.
13. În avizul consultativ dat de Consiliul Legislativ cu privire la proiectul de Lege privind sistemul unitar de pensii se arata:
În cazul de faţă, deoarece măsurile propuse nu sunt de natură penală sau contravenţională, ci au caracter civil, ele pot viza doar cazurile care se vor ivi după intrarea în vigoare a proiectului, nu şi situaţiile deja existente.
14. Aşadar, însuşi Consiliul Legislativ, for care veghează la respectarea principiilor elaborării normelor, avertiza legislativul că normele legale trebuie să vizeze numai situaţiile pentru viitor, nu şi cele prezente, în caz contrar încălcându-se principiul neretroactivităţii legii.
15. Concluzionând Consiliul Legislativ apreciază că: pensiile aflate în plată constituie drepturi legal câştigate şi nu pot fi afectate prin recalculare, care prin efectele ei, ar constitui implicit o aplicare retroactivă a legii, orice nouă reglementare aplicându-se numai pe viitor, adică pensiilor stabilite după data intrării în vigoare a acesteia.
16. Drepturile mele legal câştigate sunt cele prevăzute de legea anterioară Legii nr. 119/2010 şi nu de cele cuprinse în decizia nelegală de recalculare a pensiei mele şi emisă de o instituţie publică fără competenţă în acest domeniu. Ori revizuirea, în opinia legiuitorului, urmăreşte corectarea unor presupuse erori intervenite în procesul legal de recalculare al unor drepturi de pensie.
17. Concluzia este că nu se poate revizui ceva nelegal atribuit.
IV. Încălcarea principiului drepturilor câştigate
18. Decizia de revizuire a pensiei recalculate pe care înţeleg să o contest, este nelegală deoarece încalcă un principiu fundamental şi anume: principiul drepturilor câştigate. Drepturile mele legal câştigate sunt drepturile consacrate prin acte legale emise de statul român, prin casa de pensii, după pensionarea mea şi aflate în plată, la data de 31.12.2010.
După data de 01.01.2011 drepturile mele au fost, în mod abuziv diminuate, cu încălcarea legalităţii, prin emiterea de decizii de recalculare a pensiei mele, fără nici un suport legal, nefiind drepturi legal câştigate.
19. Acest principiu este consacrat de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene arătând că: „dacă prestaţiile acordate în temeiul regulamentului vechi sunt mai favorabile decât cele plătite în conformitate cu regulamentul nou, acestea nu trebuie să fie reduse” [3]
20. Principiul drepturilor câştigate este expres stipulat în practica judiciară a CEDO, care în mod consecvent a dat câştig de cauză subiecţilor de drept afectaţi din punct de vedere al drepturilor băneşti prin acte normative adoptate ulterior.
21. Acest principiu este recunoscut şi de Curtea Constituţională care a stabilit că „în cazurile în care din recalculare rezultă un cuantum mai mare al pensiei, se va plăti acesta, iar dacă noul cuantum rezultat este mai mic, se va acorda în continuare pensia anterior stabilită şi aflată în plată, fără a se aduce vreo atingere drepturilor legal câştigate anterior”.
22. Mai mult, acest principiu a fost inclus în dispoziţiile art. 180 alin. (6) şi (7) din Legea nr.19/2000, modificată: ,, (6) Cuantumul pensiilor se stabileşte pe baza prevederilor art.76, luându-se în considerare punctajul mediu anual sau punctajul mediu estimat, după caz, ce va fi stabilit conform alin.2,3.5 şi 51. (7) În situaţia în care cuantumul pensiilor, stabilit conform alin. (6) este mai mic decât cel stabilit în baza legislaţiei anterioare, se păstrează în plată cuantumul avantajos”.
23. Faţă de cele de mai sus solicit revocarea Deciziei de revizuire a pensiei recalculate nr ....... din ....................... , emisă de Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale, pe care înţeleg să o contest.
B. Cu privire la cuantum
a) Cu privire la cuantumul pensiei stabilit prin decizia de revizuire
24. Prin Decizia de pensionare (decizia veche în baza căreia s-a plătit pensia în luna decembrie) nr. ..... din .................. emisă în baza legii anterioare Legii nr. 119/2010 şi care, în fapt şi de drept, reprezintă drepturile mele legal câştigate, s-a stabilit un cuantum al pensiei de ............ lei.
25. Prin decizie de recalculare a pensiei, emisă în mod nelegal şi abuziv şi pe care am contestat-o la comisia de contestaţii pensii, dar nu am primit nici un răspuns (............sau se menţionează că: ,,şi am primit un dezamăgitor răspuns, fără a se răspunde la cererile consemnate în contestaţi mea”) cuantumul pensiei mele este de ........ lei.
26. Prin decizia de revizuire, cuantumul pensiei mele este de .......... lei.
27. Rezultă, că pensia mea legal câştigată (cea existentă pe talonul de pensie din decembrie 2010, în baza legii anterioare Legii nr. 119/2010) s-a diminuat cu ......... lei faţă de decizia de recalculare şi cu ............ lei faţă de decizia de revizuire.
28. Acest cuantum revizuit este incorect stabilit constituind o eroare în activitatea de revizuire a pensiei mele recalculate şi a cuantumului pensiei legal dobândite şi primit pe talon în luna decembrie 2010.
Aşadar, prin diminuarea cuantumului pensiei mele legale se încalcă dispoziţiile constituţionale şi legale menţionate, fapt pentru care contest noul cuantum şi cer să mi se păstreze în plată cuantumul legal câştigat şi aflat în plată la 31.12.2010.
b) Cu privire la modalitatea şi datele de calcul avute în vedere la stabilirea cuantumului pensiei revizuite
29. Aduc la cunoştinţa comisiei de contestaţii pensii, că din decizia de revizuire şi din buletinul de calcul ataşat acesteia, contest următoarele:
.........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................
Invoc totodata prevederile art.125 din H.G. nr.257/2011 privind normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2011, conform careia angajatorul sau orice alti detinatori de arhive sunt direct raspunzatori de legalitatea, exactitatea si corectitudinea datelor , elementelor si informatiilor pe care le inscriu, in baza documentelor detinute, in adeverintele pe care le elibereaza.
Din studiul deciziei de revizuire, rezulta ca nu este certificata conformitatea cu originalul a urmatoarelor date :
1. cuantumul lunar al veniturilor obtinute si stagiul de cotizare realizat;
2. vechimea in serviciul militar si vechimea totala in munca;
3. perioadele suplimentare acordate pentru activitatea desfasurata in grupa I-a si a II-a de munca.
ATENTIE! CELE DE MAI JOS POT FI TRECUTE ÎN FUNCŢIE DE SITUAŢIA FIECĂRUIA
ÎN FUNCŢIE DE SITUAŢIA FIECĂRUI PENSIONAR SE MAI POT ADĂUGA ASPECTE PRIVIND:
- din analiza datelor inscrise in actele anexate la decizia de pensie, nu rezulta documentele care au stat la baza calcului pensiei militare, în conformitate cu art.5 din O.G. nr. 33/2002, modificată și aprobată prin Legea nr. 223/2002 care reglementează eliberarea certificatelor și adeverințelor de către autoritățile publice centrale și locale. Invocarea acestor documente este imperios necesara avand in vedere ca in activitate, cadrul militar nu a beneficiat de o carte de munca pentru a-si putea verifica acum realitatea datelor inscrise in decizia de pensiei si in actele anexate. De asemenea, nu poate fi prezumat faptul ca, din memorie, o persoana aflata la pensie, deci la o anumita varsta, poate sa-si aminteasca cu exactitate ce suma de bani a primit in fiecare luna cu ani in urma.
- OUG 1/2011 aduce in discutie, la revizuirea pensiei militare, majorarea punctajelor lunare realizate in perioadele in care in activitate pensionarul militar a desfasurat activitati in locurile de munca incadrate in grupele I si a II-a de munca, potrivit legislatiei in vigoare la acea data. Din analiza deciziei nu rezulta care sunt grupele de munca avute in vedere si implicit punctajul lunar corespunzator.

- Din calculul evidentiat in decizia de revizuire, nu rezulta care sunt perioadele pentru care nu au fost identificate state de plata – care au dus implicit la o ajustare a cuantumului pensiei. In conditiile in care nu mi se poate atribui nici o culpa legata de acest aspect, va rog sa-mi comunicati care sunt aceste perioade, precum si demersurile facute de cei abilitati pentru a identifica statele de plata lipsa, avand in vedere ca unul din motivele pentru care a fost adoptata aceasta ordonanta a fost obligarea emitentului de a obtine exclusiv toate documentele ce stau la baza calcului pensiei revizuite
- Contest exactitatea datelor din buletinul de calcul, deoarece nu am posibilitatea de a le verifica, în comparație cu persoanele civile, unde veniturile sunt consemnate în cărțile de muncă sau alte înscrisuri legale.
30. Concluzionez că, faţă de motivele mai sus prezentate, diminuarea prin decizia de revizuire a cuantumului pensiei mele legal câştigate în baza legii anterioare Legii nr. 119/2010, este un abuz din partea Casei de Pensii Sectoriale cu încălcarea gravă a legislaţiei în domeniu.
31. Prin emiterea Deciziei de revizuire a pensiei mele de către Casa de Pensii Sectorială, consider că am fost vătămat în dreptul meu legitim şi vă adresez CEREREA de a dispune măsurile legale de revocare a Deciziei de revizuire contestate, ca fiind eronat emisă şi fără obiect şi emiterea unei noi decizii cu menţinerea în plată a cuantumului pensiei mele de drept câştigate în baza legii anterioare Legii nr. 119/2010 şi acordată legal de statul român, în conformitate cu angajamentele internaţionale la care România este parte.
Anexez: copia deciziei de revizuire a pensiei recalculate.
Semnătura Data
DOMNULUI PREŞEDINTE AL COMISIEI DE CONTESTAŢII PENSII DIN
MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE

Atenţie:
- Pe copia deciziei, la finalul acesteia, se consemnează următoarea expresie: ,,Copie conformă cu originalul” şi urmează semnătura.














Contestatie MAI
Comisia de Contestaţii Pensii din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor

DOMNULE PREŞEDINTE
Subsemnatul ,..............................................................................................., membru al Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate (în continuare „SCMD”), domiciliat(ă) în localitatea (comuna) ................. , str. .......... nr. ........., bl. ........ ap. ............, jud./ sect. ........, posesor al actului de identitate seria ........... nr. ........ , eliberat de .............................. la data de ............................ CNP ..............................., cu dosar pensie nr. .................................. depun prezenta
CONTESTAŢIE
la Decizia de revizuire a pensiei nr. ......./.................. ce mi-a fost eliberata de Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Administraţiei şi Internelor prin care solicit:
A. ÎN PRINCIPAL:
• Revocarea deciziei de revizuire a pensiei ca netemeinică şi nelegală, ca urmare a discriminării, a încălcării dreptului de proprietate al subsemnatului, a principiilor neretroactivităţii legii şi egalităţii în drepturi, precum şi încălcarea principiului drepturilor câştigate.
B. ÎN SUBSIDIAR:
• În măsura în care veţi respinge Revocarea deciziei de revizuire a pensiei, contest cuantumul pensiei revizuite.
pentru următoarele
MOTIVE

A. Cu privire la revocarea deciziei de revizuire a pensiei
I. Lipsa temeiului juridic al emiterii deciziei de recalculare a pensiei nr. ………. din ..........................
1. Decizia de recalculare a pensiei subsemnatului a fost emisă în temeiul dispozițiilor H.G. nr. 735 din 21 iulie 2010 [ pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislaţiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor[1]].
2. Prin Sentinţa civilă nr. 338/2010 pronunţată de către Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. 1371/33/2010, rămasă definitivă şi irevocabilă prin Decizia nr. 38/07.01.2011 pronunţată de Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie, s-a dispus:
„suspendarea executării HG 735/2010, pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislaţiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, conform Legii 119/2010, privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, până la pronunţarea instanţei de fond”
3. Aşadar, emiterea deciziei de recalculare s-a făcut în baza unui act normativ lipsit de orice efect juridic în temeiul sentinţei civile mai sus arătate.
4. Faţă de aceste aspecte, rezultă fără putinţă de tăgadă faptul că recalcularea pensiei în baza unui act a cărui aplicare era suspendată prin hotărâre judecătorească, reprezintă o gravă încălcare a legii, fapt ce este de natură să determine nelegalitatea deciziei de revizuire contestate şi a cuantumului pensiei, astfel cum a fost el stabilit în procesul de revizuire.
5. Decizia de revizuire emisă este lovită de nulitate absolută din considerentul că ar trebui revizuită o decizie de recalculare emisă în mod legal. Ori, am demonstrat că decizia de recalculare nu are temei juridic legal, fiind emisă totodată, de o autoritate care nu avea competenţa legală de a emite decizii de recalculare.
II. Încălcarea dreptului de proprietate al subsemnatului
6. Revizuirea unei deciziei de recalculare (emisă în mod nelegal şi abuziv de o instituţie fără această competenţă, aşa cum am demonstrat), încalcă dreptul de proprietate al subsemnatului asupra pensiei deţinute în mod legal în baza legii anterioare apariţiei Legii nr. 119/2010, astfel cum este el protejat de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului; putem cita cauza Stec şi alţii contra R.U. al Marii Britanii (06.07.2005) RTDH 2006, în care CEDO a hotărât că prestaţiile sociale intră sub incidenţa Art.1 din Protocolul nr.1 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, fiind asimilate bunurilor – obiect al dreptului de proprietate. Curtea Europeană a decis că prestaţiile sociale constituie obiect de protecţie, indiferent de natura contributivă sau necontributivă a acestora.
7. De asemenea, în motivaţia Inaltei Curţi de Casaţie si Justiţie cuprinsă în Decizia nr. 38/07.01.2011 se menţionează că dreptul la pensie este un drept patrimonial care nu poate fi luat de cineva.
III. Încălcarea principiului neretroactivităţii legi
8. Măsura privind revizuirea pensiei recalculate emisă în mod nelegal, are loc prin încălcarea principiului neretroactivităţii legii, prevăzut la art.15 alin. (2) din Constituţia României, republicată, conform căruia „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile”.
9. Încălcarea acestui principiu rezultă din faptul că decizia de revizuire, emisă la data de ..................., îşi produce efecte retroactiv, de la data de 01.01.2011, în condițiile în care la data de 31.12.2010 dreptul meu de pensie era născut pe baza legii anterioare apariţiei Legii nr.119/2010. În această situaţie, pe data de 01.01.2011 nu pot opera, concomitent, două dispoziţii contrare: una care să prevadă recalcularea pensiei, iar cealaltă care să prevadă revizuirea recalculării.
10. Aduc ca argument suplimentar, faptul că prin revizuire se încalcă principiul neretroactivităţii legii, prevăzut de Decizia nr.830/2008 a Curţii Constituţionale care a statuat[2] că „ori de câte ori o lege nouă modifică starea legală anterioară cu privire la anumite raporturi, toate efectele susceptibile a se produce din raportul anterior, dacă s-au realizat înainte de intrarea în vigoare a legii noi, nu mai pot fi modificate ca urmare a adoptării noii reglementări, care trebuie să respecte suveranitatea legii anterioare. Legea nouă însă este aplicabilă deîndată tuturor şi situaţiilor ce se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge după intrarea ei în vigoare, precum şi tuturor efectelor produse de situaţiile juridice formate după abrogarea legii vechi (...)”.
11. În cazul meu legea anterioară Legii nr. 119/2010, în baza căreia am primit pensie în luna decembrie 2010 este ............................................
12. De asemenea, menţionez în sprijinul celor afirmate şi Deciziile Curţii Constituţionale nr. 375/2005, nr.57/2006 şi nr. 120/2007, prin care, în părţile relevante, se arată că noile reglemntări nu pot fi aplicate cu efecte retroactive, dispunând numai pentru viitor, fără a aduce atingere drepturilor legal câştigate anterior.
13. În avizul consultativ dat de Consiliul Legislativ cu privire la proiectul de Lege privind sistemul unitar de pensii se arata:
În cazul de faţă, deoarece măsurile propuse nu sunt de natură penală sau contravenţională, ci au caracter civil, ele pot viza doar cazurile care se vor ivi după intrarea în vigoare a proiectului, nu şi situaţiile deja existente.
14. Aşadar, însuşi Consiliul Legislativ, for care veghează la respectarea principiilor elaborării normelor, avertiza legislativul că normele legale trebuie să vizeze numai situaţiile pentru viitor, nu şi cele prezente, în caz contrar încălcându-se principiul neretroactivităţii legii.
15. Concluzionând, Consiliul Legislativ apreciază că: pensiile aflate în plată constituie drepturi legal câştigate şi nu pot fi afectate prin recalculare, care prin efectele ei, ar constitui implicit o aplicare retroactivă a legii, orice nouă reglementare aplicându-se numai pe viitor, adică pensiilor stabilite după data intrării în vigoare a acesteia.
16. Drepturile mele legal câştigate sunt cele prevăzute de legea anterioară Legii nr. 119/2010 şi nu de cele cuprinse în decizia nelegală de recalculare a pensiei mele şi emisă de o instituţie publică fără competenţă în acest domeniu. Ori revizuirea, în opinia legiuitorului, urmăreşte corectarea unor presupuse erori intervenite în procesul legal de recalculare al unor drepturi de pensie.
17. Concluzia este că nu se poate revizui ceva nelegal atribuit.
IV. Încălcarea principiului drepturilor câştigate
18. Decizia de revizuire a pensiei recalculate pe care înţeleg să o contest, este nelegală deoarece încalcă un principiu fundamental şi anume: principiul drepturilor câştigate. Drepturile mele legal câştigate sunt drepturile consacrate prin acte legale emise de statul român, prin casa de pensii, după pensionarea mea şi aflate în plată la data de 31.12.2010.
După data de 01.01.2011 drepturile mele au fost, în mod abuziv diminuate, cu încălcarea legalităţii, prin emiterea de decizii de recalculare a pensiei mele, fără nici un suport legal, nefiind drepturi legal câştigate.
19. Acest principiu este consacrat de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene arătând că: „dacă prestaţiile acordate în temeiul regulamentului vechi sunt mai favorabile decât cele plătite în conformitate cu regulamentul nou, acestea nu trebuie să fie reduse” [3]
20. Principiul drepturilor câştigate este expres stipulat în practica judiciară a CEDO, care în mod consecvent a dat câştig de cauză subiecţilor de drept afectaţi din punct de vedere al drepturilor băneşti prin acte normative adoptate ulterior.
21. Acest principiu este recunoscut şi de Curtea Constituţională care a stabilit că „în cazurile în care din recalculare rezultă un cuantum mai mare al pensiei, se va plăti acesta, iar dacă noul cuantum rezultat este mai mic, se va acorda în continuare pensia anterior stabilită şi aflată în plată, fără a se aduce vreo atingere drepturilor legal câştigate anterior”.
22. Mai mult, acest principiu a fost inclus în dispoziţiile art. 180 alin. (6) şi (7) din Legea nr.19/2000, modificată: ,, (6) Cuantumul pensiilor se stabileşte pe baza prevederilor art.76, luându-se în considerare punctajul mediu anual sau punctajul mediu estimat, după caz, ce va fi stabilit conform alin.2,3.5 şi 51. (7) În situaţia în care cuantumul pensiilor, stabilit conform alin. (6) este mai mic decât cel stabilit în baza legislaţiei anterioare, se păstrează în plată cuantumul avantajos”.
23. Faţă de cele de mai sus solicit revocarea Deciziei de revizuire a pensiei recalculate nr ....... din ....................... , emisă de Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Administraţiei şi Internelor, pe care înţeleg să o contest.
B. Cu privire la cuantum
a) Cu privire la cuantumul pensiei stabilit prin decizia de revizuire
24. Prin Decizia de pensionare (decizia veche în baza căreia s-a plătit pensia în luna decembrie) nr. ..... din .................. emisă în baza legii anterioare Legii nr. 119/2010 şi care, în fapt şi de drept, reprezintă drepturile mele legal câştigate, s-a stabilit un cuantum al pensiei de ............ lei.
25. Prin decizia de recalculare a pensiei, emisă în mod nelegal şi abuziv şi pe care am contestat-o la comisia de contestaţii pensii, dar nu am primit nici un răspuns (............sau se menţionează că: ,, şi am primit un dezamăgitor răspuns, fără a se răspunde la cererile consemnate în contestaţi mea”) cuantumul pensiei mele este de ........ lei.
26. Prin decizia de revizuire cuantumul pensiei mele este de .......... lei.
27. Rezultă, că pensia mea legal câştigată (cea existentă pe talonul de pensie din decembrie 2010, în baza legii anterioare Legii nr. 119/2010) s-a diminuat cu ......... lei faţă de decizia de recalculare şi cu ............ lei faţă de decizia de revizuire.
28. Acest cuantum revizuit este incorect stabilit constituind o eroare în activitatea de revizuire a pensiei mele recalculate şi a cuantumului pensiei legal dobândite şi primit pe talon în luna decembrie 2010.
Aşadar, prin diminuarea cuantumului pensiei mele legale se încalcă dispoziţiile constituţionale şi legale menţionate, fapt pentru care contest noul cuantum şi cer să mi se păstreze în plată cuantumul legal câştigat şi aflat în plată la 31.12.2010.
b) Cu privire la modalitatea şi datele de calcul avute în vedere la stabilirea cuantumului pensiei revizuite
29. Aduc la cunoştinţa comisiei de contestaţii pensii, că din decizia de revizuire şi din buletinul de calcul ataşat acesteia, contest următoarele:
.........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................
Invoc totodata prevederile art.125 din H.G. nr.257/2011 privind normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2011, conform careia angajatorul sau orice alti detinatori de arhive sunt direct raspunzatori de legalitatea, exactitatea si corectitudinea datelor , elementelor si informatiilor pe care le inscriu, in baza documentelor detinute, in adeverintele pe care le elibereaza.
Din studiul deciziei de revizuire, rezulta ca nu este certificata conformitatea cu originalul a urmatoarelor date :
1. cuantumul lunar al veniturilor obtinute si stagiul de cotizare realizat;
2. vechimea in serviciul militar si vechimea totala in munca;
3. perioadele suplimentare acordate pentru activitatea desfasurata in grupa I-a si a II-a de munca.


ÎN FUNCŢIE DE SITUAŢIA FIECĂRUI PENSIONAR SE MAI POT ADĂUGA ASPECTE PRIVIND:
- din analiza datelor inscrise in actele anexate la decizia de pensie, nu rezulta documentele care au stat la baza calcului pensiei militare, în conformitate cu art.5 din O.G. nr. 33/2002, modificată și aprobată prin Legea nr. 223/2002 care reglementează eliberarea certificatelor și adeverințelor de către autoritățile publice centrale și locale. Invocarea acestor documente este imperios necesara avand in vedere ca in activitate, cadrul militar nu a beneficiat de o carte de munca pentru a-si putea verifica acum realitatea datelor inscrise in decizia de pensiei si in actele anexate. De asemenea, nu poate fi prezumat faptul ca, din memorie, o persoana aflata la pensie, deci la o anumita varsta, poate sa-si aminteasca cu exactitate ce suma de bani a primit in fiecare luna cu ani in urma.
- OUG 1/2011 aduce in discutie, la revizuirea pensiei militare, majorarea punctajelor lunare realizate in perioadele in care in activitate pensionarul militar a desfasurat activitati in locurile de munca incadrate in grupele I si a II-a de munca, potrivit legislatiei in vigoare la acea data. Din analiza deciziei nu rezulta care sunt grupele de munca avute in vedere si implicit punctajul lunar corespunzator.
- Din calculul evidentiat in decizia de revizuire, nu rezulta care sunt perioadele pentru care nu au fost identificate state de plata – care au dus implicit la o ajustare a cuantumului pensiei. In conditiile in care nu mi se poate atribui nici o culpa legata de acest aspect, va rog sa-mi comunicati care sunt aceste perioade, precum si demersurile facute de cei abilitati pentru a identifica statele de plata lipsa, avand in vedere ca unul din motivele pentru care a fost adoptata aceasta ordonanta a fost obligarea emitentului de a obtine exclusiv toate documentele ce stau la baza calcului pensiei revizuite
- Contest exactitatea datelor din buletinul de calcul, deoarece nu am posibilitatea de a le verifica, în comparație cu persoanele civile, unde veniturile sunt consemnate în cărțile de muncă sau alte înscrisuri legale.

30. Concluzionez că, faţă de motivele mai sus prezentate, diminuarea prin decizia de revizuire a cuantumului pensiei mele legal câştigate în baza legii anterioare Legii nr. 119/2010, este un abuz din partea Casei de Pensii Sectoriale cu încălcarea gravă a legislaţiei în domeniu.
31. Prin emiterea Deciziei de revizuire a pensiei subsemnatului de către Casa de Pensii Sectorială, consider că am fost vătămat în dreptul meu legitim şi vă adresez CEREREA de a dispune măsurile legale de revocare a Deciziei de revizuire contestate, ca fiind eronat emisă şi fără obiect şi emiterea unei noi decizii cu menţinerea în plată a cuantumului pensiei de drept câştigate în baza legii anterioare Legii nr. 119/2010 şi acordată legal de statul român, în conformitate cu angajamentele internaţionale la care România este parte.
Anexez: copia deciziei de revizuire a pensiei recalculate.

Semnătura Data
DOMNULUI PREŞEDINTE AL COMISIEI DE CONTESTAŢII PENSII DIN
MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR

Atenţie:
- Pe copia deciziei, la finalul acesteia, se consemnează următoarea expresie: ,,Copie conformă cu originalul” şi urmează semnătura.















Contestatie SRI
Comisia de Contestaţii Pensii din cadrul Serviciului Român de Informaţii

DOMNULE PREŞEDINTE
Subsemnatul ,..............................................................................................., membru al Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate (în continuare „SCMD”), domiciliat(ă) în localitatea (comuna) ................. , str. .......... nr. ........., bl. ........ ap. ............, jud./ sect. ........, posesor al actului de identitate seria ........... nr. ........ , eliberat de .............................. la data de ............................ CNP ..............................., cu dosar pensie nr. .................................. depun prezenta
CONTESTAŢIE
la Decizia de revizuire a pensiei nr. ......./.................. ce mi-a fost eliberata de Casa de Pensii Sectorială a Serviciului Român de Informaţii prin care solicit:
A. ÎN PRINCIPAL:
• Revocarea deciziei de revizuire a pensiei ca netemeinică şi nelegală, ca urmare a discriminării, a încălcării dreptului de proprietate al subsemnatului, a principiilor neretroactivităţii legii şi egalităţii în drepturi, precum şi încălcarea principiului drepturilor câştigate.
B. ÎN SUBSIDIAR:
• În măsura în care veţi respinge Revocarea deciziei de revizuire a pensiei, contest cuantumul pensiei revizuite.
pentru următoarele
MOTIVE
A. Cu privire la revocarea deciziei de revizuire a pensiei
I. Lipsa temeiului juridic al emiterii deciziei de revizuire a pensiei subsemnatului rezultă cu claritate din nerespectarea dispoziţiilor O.U.G. nr. 1/2011.
Astfel:
1. În conformitate cu dispoziţiile art. 1 din O.U. G. nr. 1/2011: ,,pensiile prevazute la art. 1 lit. a) si b) din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor masuri in domeniul pensiilor, pentru care la determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat salariul mediu brut pe economie, potrivit art. 5 alin. (4) din aceeasi lege, se revizuiesc, din oficiu, cel mai tarziu pana la data de 31 decembrie 2011, pe baza actelor doveditoare ale veniturilor realizate lunar de beneficiari”.
2. În conformitate cu dispoziţiile art. 107 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii: ,,In situația in care, ulterior stabilirii si/sau plății drepturilor de pensie, se constata diferențe intre sumele stabilite si/sau plătite si cele legal cuvenite, casa teritoriala de pensii, respectiv casa de pensii sectoriala operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire”.
3. Aşadar, pentru ca un drept al meu să poată fi revizuit, era absolut necesar să se emită decizie de recalculare a pensiei mele legal câştigată în baza legii anterioare Legii nr. 119/2010. În situaţia în care pensia mea era recalculată, aceasta putea fi revizuită ca urmare a includerii, total sau parţial, a salariului mediu brut pe economie în baza de calcul a cuantumului pensiei recalculate.
4. De altfel, art. 1 din O.U.G. nr. 1/2011 este foarte clar: se revizuiesc pensiile pentru care la determinarea punctajului mediu anual s-a utilizat salariul mediu brut pe economie.
Menționez faptul că nu am primit decizie de recalculare a pensiei mele legal dobândită în baza legii anterioare apariţiei Legii nr. 119/2010, fapt pentru care revizuirea prevăzută de art.1 alin (1) din OUG nr.1/2011 nu are obiect și fundament din moment ce lipseste decizia de recalculare a pensiei mele.
5. Pe cale de consecinţă Decizia de revizuire a pensiei mele este lovită de nulitate absolută.
II. Încălcarea dreptului de proprietate al subsemnatului
6. Decizia de revizuire, emisă în mod nelegal şi abuziv de casa de pensii sectorială, încalcă dreptul de proprietate al subsemnatului asupra pensiei deţinute în mod legal în baza legii anterioare apariţiei Legii nr. 119/2010, astfel cum este el protejat de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului; putem cita cauza Stec şi alţii contra R.U. al Marii Britanii (06.07.2005) RTDH 2006, în care CEDO a hotărât că prestaţiile sociale intră sub incidenţa Art.1 din Protocolul nr.1 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, fiind asimilate bunurilor – obiect al dreptului de proprietate. Curtea Europeană a decis că prestaţiile sociale constituie obiect de protecţie, indiferent de natura contributivă sau necontributivă a acestora.
7. În fapt, decizia de revizuire încălcă dreptului meu de proprietate prin faptul că aceasta are obiect dreptul meu câştigat anterior datei de 31.12.2010, în timp ce OUG. nr.1/2011 prevede revizuirea drepturilor de pensie recalculate născute după data de 01.01.2011.
8. De asemenea, în motivaţia Inaltei Curţi de Casaţie si Justiţie cuprinsă în Decizia nr. 38/07.01.2011 se menţionează că dreptul la pensie este un drept patrimonial care un poate fi luat de cineva.
III. Încălcarea principiului neretroactivităţii legi
9. Măsura privind revizuirea pensiei mele, are loc prin încălcarea principiului neretroactivităţii legii, prevăzut la art.15 alin. (2) din Constituţia României, republicată, conform căruia „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile”.
10. Încălcarea acestui principiu rezultă din faptul că decizia de revizuire, emisă la data de ..................., îşi produce efecte retroactiv, de la data de 01.01.2011, în condițiile în care la data de 31.12.2010 dreptul meu de pensie era născut pe baza legii anterioare apariţiei Legii nr.119/2010.
11. Aduc ca argument suplimentar, faptul că prin revizuire se încalcă principiul neretroactivităţii legii, prevăzut de Decizia nr.830/2008 a Curţii Constituţionale care a statuat că „ori de câte ori o lege nouă modifică starea legală anterioară cu privire la anumite raporturi, toate efectele susceptibile a se produce din raportul anterior, dacă s-au realizat înainte de intrarea în vigoare a legii noi, nu mai pot fi modificate ca urmare a adoptării noii reglementări, care trebuie să respecte suveranitatea legii anterioare. Legea nouă însă este aplicabilă deîndată tuturor şi situaţiilor ce se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge după intrarea ei în vigoare, precum şi tuturor efectelor produse de situaţiile juridice formate după abrogarea legii vechi (...)”.
12. În cazul meu legea anterioară Legii nr. 119/2010 este reprezentată de ................................................................................................
13. De asemenea, menţionez în sprijinul celor afirmate şi Deciziile Curţii Constituţionale nr. 375/2005, nr.57/2006 şi nr. 120/2007, prin care, în părţile relevante, se arată că noile reglemntări nu pot fi aplicate cu efecte retroactive, dispunând numai pentru viitor, fără a aduce atingere drepturilor legal câştigate anterior.
14. În avizul consultativ dat de Consiliul Legislativ cu privire la proiectul de Lege privind sistemul unitar de pensii se arata:
În cazul de faţă, deoarece măsurile propuse nu sunt de natură penală sau contravenţională, ci au caracter civil, ele pot viza doar cazurile care se vor ivi după intrarea în vigoare a proiectului, nu şi situaţiile deja existente.
15. Aşadar, însuşi Consiliul Legislativ, for care veghează la respectarea principiilor elaborării normelor, avertiza legislativul că normele legale trebuie să vizeze numai situaţiile pentru viitor, nu şi cele prezente, în caz contrar încălcându-se principiul neretroactivităţii legii.
16. Concluzionând Consiliul Legislativ apreciază că: pensiile aflate în plată constituie drepturi legal câştigate şi nu pot fi afectate prin recalculare, care prin efectele ei, ar constitui implicit o aplicare retroactivă a legii, orice nouă reglementare aplicându-se numai pe viitor, adică pensiilor stabilite după data intrării în vigoare a acesteia.
17. Drepturile mele legal câştigate sunt cele prevăzute de legea anterioară Legii nr. 119/2010 şi nu de cele cuprinse în decizia nelegală de revizuire a pensiei mele. Ori revizuirea, în opinia legiuitorului, urmăreşte corectarea unor presupuse erori intervenite în procesul legal de recalculare al unor drepturi de pensie.
18. Concluzia este că nu se poate revizui ceva ce nu a fost recalculat.
IV. Încălcarea principiului drepturilor câştigate
19. Decizia de revizuire a pensiei pe care înţeleg să o contest, este nelegală deoarece încalcă un principiu fundamental şi anume: principiul drepturilor câştigate. Drepturile mele legal câştigate sunt drepturile consacrate prin acte legale emise de statul român, prin casa de pensii, după pensionarea mea şi existente, în fapt, la data de 31.12.2010.
20. Acest principiu este consacrat de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene arătând că: „dacă prestaţiile acordate în temeiul regulamentului vechi sunt mai favorabile decât cele plătite în conformitate cu regulamentul nou, acestea nu trebuie să fie reduse” .
21. Principiul drepturilor câştigate este expres stipulat în practica judiciară a CEDO, care în mod consecvent a dat câştig de cauză subiecţilor de drept afectaţi din punct de vedere al drepturilor băneşti prin acte normative adoptate ulterior.
22. Acest principiu este recunoscut şi de Curtea Constituţională care a stabilit că „în cazurile în care din recalculare rezultă un cuantum mai mare al pensiei, se va plăti acesta, iar dacă noul cuantum rezultat este mai mic, se va acorda în continuare pensia anterior stabilită şi aflată în plată, fără a se aduce vreo atingere drepturilor legal câştigate anterior”.
23. Mai mult, acest principiu a fost inclus în dispoziţiile art. 180 alin. (6) şi (7) din Legea nr.19/2000, modificată: ,, (6) Cuantumul pensiilor se stabileşte pe baza prevederilor art.76, luându-se în considerare punctajul mediu anual sau punctajul mediu estimat, după caz, ce va fi stabilit conform alin.2,3.5 şi 51. (7) În situaţia în care cuantumul pensiilor, stabilit conform alin. (6) este mai mic decât cel stabilit în baza legislaţiei anterioare, se păstrează în plată cuantumul avantajos”.
24. Faţă de cele de mai sus solicit revocarea Deciziei de revizuire a pensiei mele nr ....... din ....................... , emisă de Casa de Pensii Sectorială a Serviciului Român de Informaţii, pe care înţeleg să o contest.
B. Cu privire la cuantum
a) Cu privire la cuantumul pensiei stabilit prin decizia de revizuire
25. Prin Decizia de pensionare (decizia veche în baza căreia s-a plătit pensia în luna decembrie) nr. ..... din .................. emisă în baza legii anterioare Legii nr. 119/2010 şi care, în fapt şi de drept, reprezintă drepturile mele legal câştigate, s-a stabilit un cuantum al pensiei de ............ lei.
26. Prin decizia de revizuire cuantumul pensiei mele este de .......... lei.
27. Rezultă, că pensia mea legal câştigată (cea existentă pe talonul de pensie din decembrie 2010, în baza legii anterioare Legii nr. 119/2010) s-a diminuat cu ......... lei, ca urmare a deciziei de revizuire.
28. Acest cuantum revizuit este incorect stabilit constituind o eroare în activitatea de revizuire a pensiei mele în raport cu cuantumul pensiei legal dobândite şi primit pe talon în luna decembrie 2010.
29. Aşadar, prin diminuarea cuantumului pensiei mele legal câştigată se încalcă dispoziţiile constituţionale şi legale menţionate, fapt pentru care contest noul cuantum şi cer să mi se păstreze în plată cuantumul legal câştigat şi aflat în plată la 31.12.2010.
b) Cu privire la modalitatea şi datele de calcul avute în vedere la stabilirea cuantumului pensiei revizuite
30. Aduc la cunoştinţa comisiei de contestaţii pensii, că din decizia de revizuire şi din buletinul de calcul ataşat acesteia, contest următoarele:
.........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................

Invoc totodata prevederile art.125 din H.G. nr.257/2011 privind normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2011, conform careia angajatorul sau orice alti detinatori de arhive sunt direct raspunzatori de legalitatea, exactitatea si corectitudinea datelor , elementelor si informatiilor pe care le inscriu, in baza documentelor detinute, in adeverintele pe care le elibereaza.
Din studiul deciziei de revizuire, rezulta ca nu este certificata conformitatea cu originalul a urmatoarelor date :
1. cuantumul lunar al veniturilor obtinute si stagiul de cotizare realizat;
2. vechimea in serviciul militar si vechimea totala in munca;
3. perioadele suplimentare acordate pentru activitatea desfasurata in grupa I-a si a II-a de munca.
ÎN FUNCŢIE DE SITUAŢIA FIECĂRUI PENSIONAR SE MAI POT ADĂUGA ASPECTE PRIVIND:
- din analiza datelor inscrise in actele anexate la decizia de pensie, nu rezulta documentele care au stat la baza calcului pensiei militare, în conformitate cu art.5 din O.G. nr. 33/2002, modificată și aprobată prin Legea nr. 223/2002 care reglementează eliberarea certificatelor și adeverințelor de către autoritățile publice centrale și locale. Invocarea acestor documente este imperios necesara avand in vedere ca in activitate, cadrul militar nu a beneficiat de o carte de munca pentru a-si putea verifica acum realitatea datelor inscrise in decizia de pensiei si in actele anexate. De asemenea, nu poate fi prezumat faptul ca, din memorie, o persoana aflata la pensie, deci la o anumita varsta, poate sa-si aminteasca cu exactitate ce suma de bani a primit in fiecare luna cu ani in urma.
- OUG 1/2011 aduce in discutie, la revizuirea pensiei militare, majorarea punctajelor lunare realizate in perioadele in care in activitate pensionarul militar a desfasurat activitati in locurile de munca incadrate in grupele I si a II-a de munca, potrivit legislatiei in vigoare la acea data. Din analiza deciziei nu rezulta care sunt grupele de munca avute in vedere si implicit punctajul lunar corespunzator.
- Din calculul evidentiat in decizia de revizuire, nu rezulta care sunt perioadele pentru care nu au fost identificate state de plata – care au dus implicit la o ajustare a cuantumului pensiei. In conditiile in care nu mi se poate atribui nici o culpa legata de acest aspect, va rog sa-mi comunicati care sunt aceste perioade, precum si demersurile facute de cei abilitati pentru a identifica statele de plata lipsa, avand in vedere ca unul din motivele pentru care a fost adoptata aceasta ordonanta a fost obligarea emitentului de a obtine exclusiv toate documentele ce stau la baza calcului pensiei revizuite
- Contest exactitatea datelor din buletinul de calcul, deoarece nu am posibilitatea de a le verifica, în comparație cu persoanele civile, unde veniturile sunt consemnate în cărțile de muncă sau alte înscrisuri legale.
31. Concluzionez că, faţă de motivele mai sus prezentate, diminuarea prin decizia de revizuire a cuantumului pensiei mele legal câştigate în baza legii anterioare Legii nr. 119/2010, este un abuz din partea Casei de Pensii Sectoriale cu încălcarea gravă a legislaţiei în domeniu.
32. Prin emiterea Deciziei de revizuire a pensiei mele de către Casa de Pensii Sectorială, consider că am fost vătămat în dreptul meu legitim şi vă adresez CEREREA de a dispune măsurile legale de revocare a Deciziei de revizuire contestate, ca fiind eronat emisă şi fără obiect şi emiterea unei noi decizii cu menţinerea în plată a cuantumului pensiei mele de drept câştigate în baza legii anterioare Legii nr. 119/2010 şi acordată legal de statul român, în conformitate cu angajamentele internaţionale la care România este parte.
Anexez: copia deciziei de revizuire a pensiei recalculate.
Semnătura Data
DOMNULUI PREŞEDINTE AL COMISIEI DE CONTESTAŢII PENSII DIN
SERVICIUL ROMÂN DE INFORMAŢII

Atenţie:
- Pe copia deciziei, la finalul acesteia, se consemnează următoarea expresie: ,,Copie conformă cu originalul” şi urmează semnătura.
































Contestatie pensie urmasi
Comisia de Contestaţii Pensii din cadrul ................................................

DOMNULE PREŞEDINTE
Subsemnatul ,..............................................................................................., membru al Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate (în continuare „SCMD”), domiciliat(ă) în localitatea (comuna) ................. , str. .......... nr. ........., bl. ........ ap. ............, jud./ sect. ........, posesor al actului de identitate seria ........... nr. ........ , eliberat de .............................. la data de ............................ CNP ..............................., cu dosar pensie nr. .................................. depun prezenta
CONTESTAŢIE
la Decizia de revizuire a pensiei nr. ......./.................. ce mi-a fost eliberata de Casa de Pensii Sectorială a .......................................prin care solicit:
A. ÎN PRINCIPAL:
• Revocarea deciziei de revizuire a pensiei ca netemeinică şi nelegală, ca urmare a discriminării, a încălcării dreptului de proprietate al subsemnatului, a principiilor neretroactivităţii legii şi egalităţii în drepturi, precum şi încălcarea principiului drepturilor câştigate.
B. ÎN SUBSIDIAR:
• În măsura în care veţi respinge Revocarea deciziei de revizuire a pensiei, contest cuantumul pensiei de urmaş revizuite,
pentru următoarele
MOTIVE
A. Cu privire la revocarea deciziei de revizuire a pensiei
I. Lipsa temeiului juridic al emiterii deciziei de recalculare a pensiei DE URMAŞ nr. ………. din ..........................
1. Decizia de recalculare a pensiei mele de urmaş a fost emisă în temeiul dispozițiilor H.G. nr. 735 din 21 iulie 2010 [ pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislaţiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor].
2. Prin Sentinţa civilă nr. 338/2010 pronunţată de către Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. 1371/33/2010, rămasă definitivă şi irevocabilă prin Decizia nr. 38/07.01.2011 pronunţată de Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie, s-a dispus:
„suspendarea executării HG 735/2010, pentru recalcularea pensiilor stabilite potrivit legislaţiei privind pensiile militare de stat, a pensiilor poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, conform Legii 119/2010, privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, până la pronunţarea instanţei de fond”
3. Aşadar, emiterea deciziei de recalculare a pensiei mele de urmaş s-a făcut în baza unui act normativ lipsit de orice efect juridic în temeiul sentinţei civile mai sus arătate.
4. Faţă de aceste aspecte, rezultă fără putinţă de tăgadă faptul că recalcularea pensiei în baza unui act a cărui aplicare era suspendată prin hotărâre judecătorească, reprezintă o gravă încălcare a legii, fapt ce este de natură să determine nelegalitatea deciziei de revizuire contestate şi a cuantumului pensiei a pensiei de urmaş, astfel cum a fost el stabilit în procesul de revizuire.
5. Decizia de revizuire emisă este lovită de nulitate absolută din considerentul că ar trebui revizuită o decizie de recalculare a pensiei de urmaş emisă în mod legal. Ori, am demonstrat că decizia de recalculare a pensiei mele de urmaş, nu are temei juridic legal, fiind emisă totodată, de o autoritate care nu avea competenţa legală de a emite decizii de recalculare.
II. Încălcarea dreptului de proprietate al subsemnatului (ei)
6. Revizuirea unei deciziei de recalculare a pensiei de urmaş (emisă în mod nelegal şi abuziv de o instituţie fără această competenţă, aşa cum am demonstrat), încalcă dreptul de proprietate al subsemnatului asupra pensiei de urmaş deţinute în mod legal în baza legii anterioare apariţiei Legii nr. 119/2010, astfel cum este el protejat de jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului; putem cita cauza Stec şi alţii contra R.U. al Marii Britanii (06.07.2005) RTDH 2006, în care CEDO a hotărât că prestaţiile sociale intră sub incidenţa Art.1 din Protocolul nr.1 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, fiind asimilate bunurilor – obiect al dreptului de proprietate. Curtea Europeană a decis că prestaţiile sociale constituie obiect de protecţie, indiferent de natura contributivă sau necontributivă a acestora.
7. De asemenea, în motivaţia Inaltei Curţi de Casaţie si Justiţie cuprinsă în Decizia nr. 38/07.01.2011 se menţionează că dreptul la pensie este un drept patrimonial care nu poate fi luat de cineva.
III. Încălcarea principiului neretroactivităţii legi
8. Măsura privind revizuirea pensiei recalculate de urmaş emisă în mod nelegal, are loc prin încălcarea principiului neretroactivităţii legii, prevăzut la art.15 alin. (2) din Constituţia României, republicată, conform căruia „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile”.
9. Încălcarea acestui principiu rezultă din faptul că decizia de revizuire, emisă la data de ..................., îşi produce efecte retroactiv, de la data de 01.01.2011, în condițiile în care la data de 31.12.2010 dreptul meu de pensie de urmaş era născut pe baza legii anterioare apariţiei Legii nr.119/2010. În această situaţie, pe data de 01.01.2011 nu pot opera, concomitent, două dispoziţii contrare: una care să prevadă recalcularea pensiei de urmaş, iar cealaltă care să prevadă revizuirea recalculării pensiei de urmaş.
10. Aduc ca argument suplimentar, faptul că prin revizuire se încalcă principiul neretroactivităţii legii, prevăzut de Decizia nr.830/2008 a Curţii Constituţionale care a statuat că „ori de câte ori o lege nouă modifică starea legală anterioară cu privire la anumite raporturi, toate efectele susceptibile a se produce din raportul anterior, dacă s-au realizat înainte de intrarea în vigoare a legii noi, nu mai pot fi modificate ca urmare a adoptării noii reglementări, care trebuie să respecte suveranitatea legii anterioare. Legea nouă însă este aplicabilă deîndată tuturor şi situaţiilor ce se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge după intrarea ei în vigoare, precum şi tuturor efectelor produse de situaţiile juridice formate după abrogarea legii vechi (...)”.
11. În cazul meu legea anterioară Legii nr. 119/2010, în baza căreia am primit pensie de urmaş în luna decembrie 2010 este ...............................
12. De asemenea, menţionez în sprijinul celor afirmate şi Deciziile Curţii Constituţionale nr. 375/2005, nr.57/2006 şi nr. 120/2007, prin care, în părţile relevante, se arată că noile reglemntări nu pot fi aplicate cu efecte retroactive, dispunând numai pentru viitor, fără a aduce atingere drepturilor legal câştigate anterior.
13. În avizul consultativ dat de Consiliul Legislativ cu privire la proiectul de Lege privind sistemul unitar de pensii se arata:
În cazul de faţă, deoarece măsurile propuse nu sunt de natură penală sau contravenţională, ci au caracter civil, ele pot viza doar cazurile care se vor ivi după intrarea în vigoare a proiectului, nu şi situaţiile deja existente.
14. Aşadar, însuşi Consiliul Legislativ, for care veghează la respectarea principiilor elaborării normelor, avertiza legislativul că normele legale trebuie să vizeze numai situaţiile pentru viitor, nu şi cele prezente, în caz contrar încălcându-se principiul neretroactivităţii legii.
15. Concluzionând Consiliul Legislativ apreciază că: pensiile aflate în plată constituie drepturi legal câştigate şi nu pot fi afectate prin recalculare, care prin efectele ei, ar constitui implicit o aplicare retroactivă a legii, orice nouă reglementare aplicându-se numai pe viitor, adică pensiilor stabilite după data intrării în vigoare a acesteia.
16. Drepturile mele legal câştigate sunt cele prevăzute de legea anterioară Legii nr. 119/2010 şi nu de cele cuprinse în decizia nelegală de recalculare a pensiei mele şi emisă de o instituţie publică fără competenţă în acest domeniu. Ori revizuirea, în opinia legiuitorului, urmăreşte corectarea unor presupuse erori intervenite în procesul legal de recalculare al unor drepturi de pensie.
17. Concluzia este că nu se poate revizui ceva nelegal atribuit.
IV. Încălcarea principiului drepturilor câştigate
18. Decizia de revizuire a pensiei recalculate de urmaş pe care înţeleg să o contest, este nelegală deoarece încalcă un principiu fundamental şi anume: principiul drepturilor câştigate. Drepturile mele legal câştigate sunt drepturile consacrate prin acte legale emise de statul român, prin casa de pensii, după decesul ................................, şi aflate în plată la data de 31.12.2010.
După data de 01.01.2011 drepturile mele au fost, în mod abuziv diminuate, cu încălcarea legalităţii, prin emiterea de decizii de recalculare a pensiei mele, fără nici un suport legal, nefiind drepturi legal câştigate.
19. Acest principiu este consacrat de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene arătând că: „dacă prestaţiile acordate în temeiul regulamentului vechi sunt mai favorabile decât cele plătite în conformitate cu regulamentul nou, acestea nu trebuie să fie reduse” [3]
20. Principiul drepturilor câştigate este expres stipulat în practica judiciară a CEDO, care în mod consecvent a dat câştig de cauză subiecţilor de drept afectaţi din punct de vedere al drepturilor băneşti prin acte normative adoptate ulterior.
21. Acest principiu este recunoscut şi de Curtea Constituţională care a stabilit că „în cazurile în care din recalculare rezultă un cuantum mai mare al pensiei, se va plăti acesta, iar dacă noul cuantum rezultat este mai mic, se va acorda în continuare pensia anterior stabilită şi aflată în plată, fără a se aduce vreo atingere drepturilor legal câştigate anterior”.
22. Mai mult, acest principiu a fost inclus în dispoziţiile art. 180 alin. (6) şi (7) din Legea nr.19/2000, modificată: ,, (6) Cuantumul pensiilor se stabileşte pe baza prevederilor art.76, luându-se în considerare punctajul mediu anual sau punctajul mediu estimat, după caz, ce va fi stabilit conform alin.2,3.5 şi 51. (7) În situaţia în care cuantumul pensiilor, stabilit conform alin. (6) este mai mic decât cel stabilit în baza legislaţiei anterioare, se păstrează în plată cuantumul avantajos”.
23. Faţă de cele de mai sus solicit revocarea Deciziei de revizuire a pensiei recalculate de urmaş nr ....... din ....................... , emisă de Casa de Pensii Sectorială a ........................................., pe care înţeleg să o contest.
B. Cu privire la cuantumul stabilit prin decizia de revizuire a subsemnatului
a) Cu privire la cuantumul pensiei stabilit prin decizia de revizuire
24. Prin Decizia nr ..... din ..............am obţinut dreptul la pensie de urmaş, (emisă în baza legii anterioare Legii nr. 119/2010 şi care, în fapt şi de drept, reprezintă drepturile mele legal câştigate) în cuantum de ............ lei.
25. Prin decizia de recalculare a pensiei mele de urmaş, emisă în mod nelegal şi abuziv şi pe care am contestat-o la comisia de contestaţii pensii, dar nu am primit nici un răspuns (............sau se menţionează că: ,,şi am primit un dezamăgitor răspuns, fără a se răspunde la cererile consemnate în contestaţi mea”) cuantumul pensiei mele este de ........ lei.
26. Prin decizia de revizuire cuantumul pensiei mele este de .......... lei.
27. Rezultă, că pensia mea legal câştigată (cea existentă pe talonul de pensie din decembrie 2010, în baza legii anterioare Legii nr. 119/2010) s-a diminuat cu ......... lei faţă de decizia de recalculare şi cu ............ lei faţă de decizia de revizuire.
28. Acest cuantum revizuit este incorect stabilit constituind o eroare în activitatea de revizuire a pensiei mele de urmaş recalculate şi a cuantumului pensiei legal dobândite şi primit pe talon în luna decembrie 2010.
Aşadar, prin diminuarea cuantumului din luna decembrie 2010 al pensiei mele legale, se încalcă dispoziţiile constituţionale şi legale menţionate, fapt pentru care contest noul cuantum şi cer să mi se păstreze în plată cuantumul legal câştigat şi aflat în plată la 31.12.2010.
b) Cu privire la modalitatea şi datele de calcul avute în vedere la stabilirea cuantumului pensiei revizuite
29. Aduc la cunoştinţa comisiei de contestaţii pensii, că din decizia de revizuire şi din buletinul de calcul ataşat acesteia, contest următoarele:
.........................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................................
Invoc totodata prevederile art.125 din H.G. nr.257/2011 privind normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2011, conform careia angajatorul sau orice alti detinatori de arhive sunt direct raspunzatori de legalitatea, exactitatea si corectitudinea datelor , elementelor si informatiilor pe care le inscriu, in baza documentelor detinute, in adeverintele pe care le elibereaza.
Din studiul deciziei de revizuire, rezulta ca nu este certificata conformitatea cu originalul a urmatoarelor date :
1. cuantumul lunar al veniturilor obtinute si stagiul de cotizare realizat;
2. vechimea in serviciul militar si vechimea totala in munca;
3. perioadele suplimentare acordate pentru activitatea desfasurata in grupa I-a si a II-a de munca.

ÎN FUNCŢIE DE SITUAŢIA FIECĂRUI PENSIONAR SE MAI POT ADĂUGA ASPECTE PRIVIND:
- din analiza datelor inscrise in actele anexate la decizia de pensie, nu rezulta documentele care au stat la baza calcului pensiei militare, în conformitate cu art.5 din O.G. nr. 33/2002, modificată și aprobată prin Legea nr. 223/2002 care reglementează eliberarea certificatelor și adeverințelor de către autoritățile publice centrale și locale. Invocarea acestor documente este imperios necesara avand in vedere ca in activitate, cadrul militar nu a beneficiat de o carte de munca pentru a-si putea verifica acum realitatea datelor inscrise in decizia de pensiei si in actele anexate. De asemenea, nu poate fi prezumat faptul ca, din memorie, o persoana aflata la pensie, deci la o anumita varsta, poate sa-si aminteasca cu exactitate ce suma de bani a primit in fiecare luna cu ani in urma.
- OUG 1/2011 aduce in discutie, la revizuirea pensiei militare, majorarea punctajelor lunare realizate in perioadele in care in activitate pensionarul militar a desfasurat activitati in locurile de munca incadrate in grupele I si a II-a de munca, potrivit legislatiei in vigoare la acea data. Din analiza deciziei nu rezulta care sunt grupele de munca avute in vedere si implicit punctajul lunar corespunzator.
- Din calculul evidentiat in decizia de revizuire, nu rezulta care sunt perioadele pentru care nu au fost identificate state de plata – care au dus implicit la o ajustare a cuantumului pensiei. In conditiile in care nu mi se poate atribui nici o culpa legata de acest aspect, va rog sa-mi comunicati care sunt aceste perioade, precum si demersurile facute de cei abilitati pentru a identifica statele de plata lipsa, avand in vedere ca unul din motivele pentru care a fost adoptata aceasta ordonanta a fost obligarea emitentului de a obtine exclusiv toate documentele ce stau la baza calcului pensiei revizuite
- Contest exactitatea datelor din buletinul de calcul, deoarece nu am posibilitatea de a le verifica, în comparație cu persoanele civile, unde veniturile sunt consemnate în cărțile de muncă sau alte înscrisuri legale.

30. Concluzionez că, faţă de motivele mai sus prezentate, diminuarea prin decizia de revizuire a cuantumului pensiei mele legal câştigate în baza legii anterioare Legii nr. 119/2010, este un abuz din partea Casei de Pensii Sectoriale cu încălcarea gravă a legislaţiei în domeniu.
31. Prin emiterea Deciziei de revizuire a pensiei mele de către Casa de Pensii Sectorială, consider că am fost vătămat(ă) în dreptul meu legitim şi vă adresez CEREREA de a dispune măsurile legale de revocare a Deciziei de revizuire contestate, ca fiind eronat emisă şi fără obiect şi emiterea unei noi decizii cu menţinerea în plată a cuantumului pensiei mele de urmaş de drept câştigate în baza legii anterioare Legii nr. 119/2010 şi acordată legal de statul român, în conformitate cu angajamentele internaţionale la care România este parte.
Anexez: copia deciziei de revizuire a pensiei recalculate.
Semnătura Data
DOMNULUI PREŞEDINTE AL COMISIEI DE CONTESTAŢII PENSII DIN
..........................................

Atenţie:
- Pe copia deciziei, la finalul acesteia, se consemnează următoarea expresie: ,,Copie conformă cu originalul” şi urmează semnătura.


























b) pentru cei care doresc să-și păstreze statutul de militar/polițist/etc. - se contestă numai legalitatea (temeiul juridic)

Contestație Statut
Comisia de Contestaţii Pensii din cadrul ..........................................


DOMNULE PREŞEDINTE
Subsemnatul ,..............................................................................................., membru al Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate (în continuare „SCMD”), domiciliat(ă) în localitatea (comuna) ................. , str. .......... nr. ........., bl. ........ ap. ............, jud./ sect. ........, posesor al actului de identitate seria ........... nr. ........ , eliberat de .............................. la data de ............................ CNP ..............................., cu dosar pensie nr. .................................. depun prezenta
CONTESTAŢIE
la Decizia de revizuire a pensiei nr. ......./.................. ce mi-a fost eliberata de Casa de Pensii Sectorială a...........................................
Prin prezenta cerere contest încălcarea dreptului de proprietate al subsemnatului asupra gradului militar,pentru următoarele
MOTIVE

Revizuirea deciziei nelegale de recalculare a pensiei, nu prevede în expunerea temeiului legal şi recăpătarea dreptului subsemnatului asupra gradului militar deţinut până la data de 31.12.2010, când prin dispoziţiile Legii nr. 119/2010, modificată şi ale Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii, a fost abrogată Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, dar şi unele prevederi din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, modificată, în care se stipulau dreptul de proprietate al cadrului militar asupra gradului dobândit.
Abrogarea acestor prevederi echivalează cu degradarea mea militară, „pedeapsă” suplimentară prevăzută doar de legea penală.
Astfel, potrivit art. 3 din Legea 80/1995 – ,,Gradul militar este un drept al titularului şi reprezintă recunoaşterea în plan social a calităţii de cadru militar. Gradul de ofiţer, maistru militar şi subofiţer nu se poate pierde decât în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege”, iar potrivit art. 69 din Legea 80/1995 - Degradarea militară se aplică, în condiţiile prevăzute de legea penală, cadrelor militare în activitate, în rezervă şi în retragere, condamnate la pedeapsa complementară a degradării militare prin hotărâre judecătorească.
Potrivit art. 67 Cod Penal - Degradarea militară este definită ca: „Pedeapsa complementară a degradării militare şi care constă în pierderea gradului şi a dreptului de a purta uniformă. Degradarea militară se aplică în mod obligatoriu condamnaţilor militari şi rezervişti, dacă pedeapsa principala stabilită este închisoarea mai mare de 10 ani sau detenţiunea pe viaţă.
De asemenea, degradarea militară poate fi aplicată condamnaţilor militari şi rezervişti pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie, dacă pedeapsa principală stabilită este de cel puţin 5 ani şi de cel mult 10 ani.
Cum gradul militar are conţinut patrimonial (prin coeficientul de grad care mi s-a luat în calcul la stabilirea pensiei militare în baza legii anterioare apariţiei Legii nr.119/2010), consider că lipsirea de acest drept este în afara prevederilor constituţionale şi a dreptului comunitar, şi reprezintă o vătămare a drepturilor mele.
Prin transformarea pensiei militare, stabilita în baza Legii 164/2001, ca lege anterioară apariţiei Legii nr.119/2010, în pensie pe baza principiului contributivităţii, conform Legii 119/2010, sunt degradat militar, nelegal şi abuziv, contrar dispoziţiilor legale anterior menţionate, în sensul ca nu mai beneficiez de prevederile art. 11 Legea 80/1995, modificată.
Menţionez faptul că până la data întocmirii contestaţiei nu am săvârşit nici o faptă care să conducă la infracţiuni pentru care să mi se aplice pedeapsa complementară a degradării militare şi la pierderea gradului şi a dreptului de a purta uniformă.
Concluzionez că, faţă de motivele mai sus prezentate, şi faptul că prin decizia de revizuire a pensiei mele legal câştigate în baza legii anterioare Legii nr. 119/2010, nu se repară o nedreptate, ci se menţine abuzul privind privarea de dreptul meu de a beneficia de gradul dobândit legal, mă consider vătămat în dreptul meu legitim şi vă adresez CEREREA de a dispune măsurile legale de revocare a Deciziei de revizuire contestate, cu recuperarea dreptului meu asupra gradului militar, acordat legal de statul român, în conformitate cu legile şi regulamentele militare.

Anexez: copia deciziei de revizuire a pensiei recalculate.



Semnătura Data
DOMNULUI PREŞEDINTE AL COMISIEI DE CONTESTAŢII PENSII DIN
.............................................

Atenţie:
- Pe copia deciziei, la finalul acesteia, se consemnează următoarea expresie: ,,Copie conformă cu originalul” şi urmează semnătura.


NOTA.
Contestatiile vor fi formulate la primirea deciziilor de revizuire , urmarind cu rigurozitate etapele precizate in GHIDUL cu demersurile membrului SCMD pentru anularea deciziei și a hotărârii de revizuire a pensiei

GHIDUL CU PROCEDURILE PENTRU ANULAREA DECIZIILOR DE REVIZUIRE A PENSIILOR
GHID CU DEMERSURILE MEMBRILOR ŞI ACTIVITĂŢILE FILIALELOR SINDICATULUI CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE PENTRU CONTESTAREA DECIZIILOR DE REVIZUIRE A PENSIILOR

Stimate coleg!
Ca membru al sindicatului noastru îţi aducem la cunoştinţă faptul că în curând vei primi decizia de REVIZUIRE a pensiei emisă în temeiul O.U.G. nr.1/2011
Dorim să te informăm cu ce ai de făcut pentru a-ţi păstra drepturile câştigate. Fiind informat, poţi decide calea de urmat: te opreşti la decizia REVIZUITĂ, pe care o vei primi sau mergi mai departe.
Prezentăm mai jos, în detaliu, ceea ce ai de făcut, în raport cu opţiunea ta.
Deoarece, procedura de contestare se aseamănă foarte mult cu procedura desfășurată pe Pasul 1b), noul Ghid va fi simplificat.

PARTEA I
DEMERSURI ALE MEMBRULUI SCMD

Capitolul I
CE TREBUIE SĂ CUNOȘTI

(1 ) La primirea DECIZII DE REVIZUIRE, reține plicul în care ai primit decizia. PE ACESTA ESTE TRECUTA DATA COMUNICARII DECIZIEI de REVIZUIRE, DATĂ DE LA CARE CURGE TERMENUL DE 30 de zile de CONTESTARE LA COMISIA DE CONTESTAȚII PENSII DIN CADRUL .................... (M.Ap.N., M.A.I., S.R.I.).
(2) Dacă accepţi DECIZIA DE REVIZUIRE, în termen de 30 de zile ea rămâne definitivă.
(3) Dacă nu o accepţi, treci la contestarea ei. Modelul contestaţiei se află postat pe site-ul SCMD/DEPARTAMENTUL JURIDIC.
(4) Contestaţia se trimite prin poştă, cu confirmare de primire, la comisia de contestaţii pensii din cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor sau Serviciului Român de Informaţii, care trebuie soluționată în termen de 45 de zile. Termenul de 45 de zile curge de la data când reprezentantul comisiei a semnat pe confirmarea de primire.

(5) Comisia de contestații pensii trebuie să emită o Hotărâre, din care să reiasă modul de soluționare a contestației.
(6) În situația în care hotărârea comisiei de contestaţii pensii este nefavorabilă, actul emis trebuie atacat în instanță, în termen de 30 de zile, pentru a cere anularea acestei hotărâri.

Capitolul al – II lea
CE DOCUMENTE DEPUI LA FILIALĂ

(1) Pentru rezolvarea litigiului în instanță (prima instanţă tribunalul, a doua curtea de apel), trebuie să depui la filiala la care ești înscris, următoarele documente, în plic format A4, în 3 exemplare fiecare document:

1.1. copie după contestaţia trimisă;
1.2. copie după confirmarea de primire a contestaţiei, în care să se vadă data şi semnătura reprezentantului comisiei de contestaţii;
1.3. copie după actul de identitate (copie alb-negru);
1.4. copie după decizia de revizuire a pensiei recalculate, cu anexele corespunzătoare;
1.5. copie după ultima decizie de recalculare a pensiei (*nu depun cei care nu au primit decizii de recalculare);
1.6. copie după ultimul talon al pensiei recalculate (*inclusiv cei care nu au primit decizii de recalculare);
1.7. copie după decizia veche de pensie;
1.8. copie după un talon de pensie cu cuantumul vechi al
pensiei;
1.9. copie după plicul în care ai primit Decizia de revizuire, pe care să se vadă ştampila poştei cu data de înmânare;
1.10 împuternicire, conform modelului aflat la filială (numai în situația în care nu există deja la filială).
Împuternicirea este obligatorie. Dosarul este preluat de avocat, numai dacă există imputernicirea inclusă în plic.
ATENŢIE: pe toate copiile se scrie: ,,Copie conformă cu originalul” şi urmează semnătura.

Plicul cu aceste documente se depune la filială în termen de 3 zile, de la primirea confirmării de primire sau data de înregistrare de la registratura ministerului (serviciului).
Dacă primești răspuns la contestație, depui la filială, 3 copii, după acest răspuns.
Dacă nu ai primit răspuns în termenul legal de 45 de zile, te prezinţi la filială pentru a comunica această situație.
Membrul de sindicat poartă cea mai mare răspundere pentru rezolvarea favorabilă a situaţiei sale.

TERMENE DE URMĂRIT:
- depunere contestaţie - în maxim 30 de zile de la primirea deciziei de revizuire;
- răspuns contestaţie - în maxim 45 de zile de la data înregistrării contestaţiei;
- depunere document în instanţă (atacarea în instanţă) - în maxim 30 de zile de la primirea hotararii comisiei de contestaţii pensii sau epuizarea termenului de 45 de zile.

Capitolul al – III lea
ACTIVITĂȚILE FILIALELOR SCMD

Activitățile filialelor privind anularea deciziilor de revizuire și a hotărârilor comisiei de contestații, sunt similare cu activitățile desfășurate pentru anularea deciziilor de recalculare a pensiilor și a hotărârilor comisiei de contestații pe Pasul 1b), (evidența și anunțarea membrilor, rezolvarea litigiului în instanță, datele de pe plicuri, registrele de evidență a plicurilor, tabelel nominale, în 3 ex., pe case de pensii cu semnăturile membrilor de sindicat, etc.).
Scadenţarul cu termene de urmărit pentru prevenirea ieşirii din termenele legale (a + 45 + 30), se întocmește de fiecare filială. Filiala poartă întreaga răspundere pentru exactitatea datelor din scadențare.

Adresele de expediere a contestatiilor:

1 - Casa de Pensii Sectorială din cadrul MApN, Bucuresti-str. Drumul Taberei, nr. 7-9, Sector 6;

2 - Casa de Pensii Sectorială din cadrul MAI, Bucuresti-str. George Georgescu, nr.3, Sector 4;

3 - Casa de Pensii Sectorială din cadrul SRI, Bucuresti-str. Piața Amzei nr.4, Sector 1.