joi, 8 noiembrie 2012

ERADICAREA HOŢIEI –TOLERANŢĂ ZERO, A GUVERNULUI USL
Dragi camarazi cu pensile “ciuntite” ilegal de guvernele PDL!

În ultima perioadă de timp, am atras atenţia asupra unor greşeli de comunicare  în interiorul structurilor noastre sindicale şi chiar a unor tendinţe de manipulare. Revin cu precizarea că, reprezentanţii legali ai SCMD, atât la nivel central cât şi teritorial, sunt în contact direct cu acei lideri politici care recunosc public, că sunt 30.000 de pensionari militari cărora li s-au fraudat pensiile. În toate declaraţiile domniei sale, domnul Prim Ministru Victor Ponta a fost consecvent în ce priveşte hotărârea  Guvernului USL de a face dreptate celor 30.000 de pensionari militari. Precizarea Curţii de Conturi din data de 03.11.2012 – precum că, micşorarea pensiilor aflate în plată a fost „ilegală şi neconstituţională” a fost preluată de agenţiile de presă. Acestea au transmis ( a se vedea new – alertul RTV  „rtv.net/ sectiunea sociala” de azi orele 12.30) că guvernul caută urgent soluţii pentru rezolvarea a peste 30.000 pensii militare calculate greşit, de  guvernele PDL! Tot astăzi, la orele 21.30, pe postul de televiziune publică Antena 3, Doamna Ministru al Muncii, Mariana Câmpeanu a reafirmat preocuparea guvernului USL de a corecta abuzurile financiare împotriva celor 30.000 de pensionari militari precum şi scoterea pensiilor militare din sistemul public de pensii. Rezolvarea urgentă a problemelor noastre, încă din luna noiembrie 2012, depinde de o serie de factori. Printre aceştia, doi sunt importanţi: existenţa resurselor financiare şi negocierile cu FMI. Dacă în privinţa resurselor financiare ministerele de resort au găsit soluţii, în privinţa negocierilor cu FMI, vom avea rezultatele mâine 07.11.2012. Sper din toată inima ca reprezentanţii noştrii, liderii politici, Ministrul Apărării Naţionale şi camarazii implicaţi în acest efort, să reuşească trecerea acestui ultim obstacol. Nu poate fi vorba de „mită electorală” deoarece „hoţul portocaliu a fost prins şi este negustor necinstit!”. PRIN URMARE, ESTE DATORIA GUVERNULUI DE A ERADICA HOŢIA! Sunt convins că în această săptămână se vor „arunca zarurile”. Guvernanţii ştiu bine că nu se pot juca cu dreptatea şi demnitatea noastră! Prea mulţi dintre noi au fost nenorociţi de guvernul BOC! AVEM PREGĂTITE REACŢIILE PE MĂSURĂ ŞI OCUPATE LOCAŢIILE PUBLICE, PENTRU A NE FACE AUZIŢI ŞI ASCULTAŢI! Mult aşteptata OUG privind stoparea furtului din sacrificiul nostru suprem este încă pe rol şi vă îndemn pe toţi, să vă menţineţi spiritul optimist!
După repararea „greşelilor de cuantum” , vom trece la etapa a doua, recuperarea juridică a statutului pensiilor militare. Este în interesul USL să repare , înainte de alegeri, HOŢIA PORTOCALIE! Vinovaţii de nenorocirile noastre, ale celor 30.000 de pensionari militari  precum şi ale celor din întreţinerea noastră, să ARD - ă în iad!

Preşedintele SCMD, Filiala 1 Braşov
Preşedintele Asociaţiei”Alianţa Pentru Respectarea Democraţiei – Octavian Paler”
GL.mr.(r). Prof.univ.dr. Petrişor Mandu

vineri, 2 noiembrie 2012

Noi promisiuni privind pensia militara.

Proiectul Metodologiei de stabilire și recalculare a pensiilor militare îi sancționează pe cei care cumulează pensia cu salariul

Articole din proiectul legii pensiilor militare, la care lucrează Comisia Sîrbu,  de interes pentru actualii pensionari militari.

Art. 28. – (1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este solda/salariul lunar brut avute în ultima lună de activitate, care include şi sporurile şi primele cu caracter permanent, astfel:
a) solda de funcţie/salariul pentru funcţia îndeplinită;
b) solda de grad corespunzătoare gradului avut la data trecerii în rezervă/salariul pentru gradul profesional deţinut avut la data încetării raporturilor de serviciu;
c) solda de merit/salariul de merit;
d) indemnizaţia de comandă/indemnizaţia de conducere;
e) gradaţii şi sporuri;
f) indemnizaţia de dispozitiv.
(2) În cazul în care au avut loc modificări ale soldelor de funcţie ori salariilor pentru funcţiile îndeplinite în ultimele 6 luni de activitate, baza de calcul o constituie media soldelor lunare brute/salariilor din această perioadă, mai puţin solda de grad/salariul pentru gradul profesional. La media obţinută se adaugă solda de grad/salariul pentru gradul profesional prevăzută la alin. (1).
(3) În cazul în care modificările prevăzute la alin. (2) au fost determinate ca urmare a modificărilor actelor normative incidente, se aplică prevederile alin. (1).
(4) Pentru militarii şi funcţionarii publici cu statut special pensionaţi în condiţiile art. 21 şi art. 38 alin. (2), baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este cea prevăzută la alin. (1), actualizată la data deschiderii dreptului la pensie.
(5) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat nu poate depăşi media soldelor/salariilor lunare brute, aşa cum este stabilită ultima solda/salariu lunar brut, din ultimele 6 luni.
Art. 29. – Pensia de serviciu pentru limită de vârstă şi pensia anticipată se determină în procente din baza de calcul, astfel:
a) pentru activitatea desfăşurată în condiţii normale, 60%;
b) pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, respectiv grupa II de munca, 62%;
c) pentru activitatea desfăşurată în condiţii speciale şi alte conditii, respectiv grupa I de munca, 64%;
Art. 30. – (1) Procentele corespunzătoare pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii se acordă militarilor şi funcţionarilor publici cu statut special care au lucrat efectiv cel puţin 20 de ani în condiţii deosebite sau 15 ani în condiţii speciale sau alte condiţii. Dacă au lucrat mai puţin, la procentele corespunzătoare activităţii desfăşurate în condiţii normale se acordă un spor proporţional cu timpul efectiv lucrat în condiţii speciale sau deosebite.
(2) Pentru persoanele prevăzute la alin. (1), la stabilirea pensiei se ia în calcul, pentru fiecare an lucrat în asemenea condiţii:
a) 1 an şi 3 luni în cazul celor care şi-au desfăşurat activitatea în condiţii deosebite;
b) 1 an şi 6 luni în cazul celor care şi-au desfăşurat activitatea în condiţii speciale;
c) 2 ani în situaţie de război, participare la misiuni în afara teritoriului statului roman sau în alte condiţii prevăzute prin hotărâre a Guvernului;
(3) Militarii şi funcţionarii publici cu statut special care au participat la misiuni în afara teritoriului statului roman şi au fost decoraţi de statul roman si/sau alte state/organism internaţional beneficiază de un spor al cuantumul pensiei care se stabileşte, în functie de decoratia primita, prin hotărâre de Guvern în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
Art. 31. – (1) Militarii şi funcţionarii publici cu statut special care au o vechime în serviciu mai mare de 25 de ani, cadrele militare şi funcţionarii publici cu statut special, respectiv 23 de ani militarii angajaţi pe bază de contract; soldaţi/gradaţi voluntari; soldaţi/gradaţi profesioniţi, lucraţi efectiv beneficiază, pentru fiecare an în plus, de un spor la pensie de 2% din baza de calcul folosită la stabilirea/actualizarea pensiei.
(2) Persoanele încadrate în munca, pe perioada în care cumulează pensia cu venituri de natura salariala nu beneficiază de sporul prevăzut la alin. (1).

(3) Prevederile alin. (1) se aplică de la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru pensiile militare de stat aflate în plată la această dată, la prima actualizare, dacă acest spor nu a fost adăugat.
Art. 32. – Pensia militară de stat stabilită şi actualizată în condiţiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât baza de calcul avută în vedere la stabilirea/actualizarea pensiei.
Art. 33. – (1) Persoanele care beneficiază de pensie militară de serviciu pot fi încadrate în muncă, pe durată nedeterminată sau pe durată determinată, după caz, inclusiv în sectorul public, beneficiind de drepturile salariale corespunzătoare funcţiei în care sunt încadrate, inclusiv de sporul de vechime corespunzător vechimii în muncă, dobândite până la data pensionării.
(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) pot cumula pensia cu veniturile realizate, indiferent de nivelul veniturilor respective.

.......................................................................................................
 Art. 106. – (1) Pentru militarii şi funcţionarii publici cu statut special care au contribuit la Fondul de pensie suplimentară beneficiază la stabilirea sau la actualizarea pensiei, în condiţiile art. 29 – 31 şi ale art. 58 alin. (1), un spor procentual de:
a) 3% pentru o vechime a contribuţiei între 5 – 15 ani;
b) 6% pentru o vechime a contribuţiei între 15 – 25 ani;
c) 9% pentru o vechime a contribuţiei peste 25 de ani.
Art. 107. – (1) Pensiile militarilor şi funcţionarilor publici cu statut special stabilite în baza legislaţiei anterioare datei intrării în vigoare a prezentei legi se recalculează, astfel:
a) cuantumul pensiei în plată se actualizează, având ca bază de calcul solda/salariul lunar brut în vigoare la data aplicării prezentei legi, corespunzătoare funcţiei maxime exercitate şi gradului militar/profesional, avute la data trecerii în rezervă, pe baza metodologiei din prezenta lege;
b) în cazul în care cuantumul pensiei obţinut conform lit. a) este mai mic decât cuantumul pensiei în plată se menţine cuantumul pensiei în plată;
c) la cerere, prin adăugarea la vechimea în serviciu a perioadei prevăzute la art. 104 alin. (3) şi (4).

Notă LupușAici este o eroare de redactare. Probabil au vrut să scrie art. 107 alin (3) și (4) din Legea 263/2012.  In proiect,  la articolul menționat, 104,  nu se face referire la modul cum s-ar face recalcularile. Legea 164/2001  reglementa că se deschide un nou drept de pensie, pentru stagiile ulterioare, la Casele de pensii din sistemul public. 
(2) Sumele rezultate ca diferenţă între pensiile în plată şi pensiile recalculate prin aplicarea prevederilor alin. (1) lit. a) se acordă eşalonat începând cu anul 2013, până la încheierea procesului de recalculare a pensiilor militare de stat, după cum urmează:
a) pentru anul 2013, 10% din cuantumul diferenţei, începând cu 1 ianuarie 2014, şi 10% începând cu 1 iulie 2014;
b) pentru anul 2014, 40% din cuantumul diferentei, în două tranşe, începând cu 1 ianuarie 2014.
c) pentru anul 2015, 40% din cuatumul diferenţei, în două tranşe, începând cu 1 ianuarie 2015
Art. 108. – La data încheierii procesului de recalculare a pensiilor, efectuată potrivit prevederilor art. 106, pensiile acordate pe baza legislaţiei anterioare, aflate în plată, devin pensii militare de stat în înţelesul prezentei legi.
Text si comentarii
http://www.plano10.com/2012/09/proiectul-metodologiei-de-stabilire-si.html

Schimb de replici Dobritoiu-Tatu pe chestiunea reparatiei pensiilor militare

   

Schimb de replici Dobritoiu-Tatu pe chestiunea reparatiei pensiilor militare


Tudor Tatu (ofiter in rezerva):
EI SUNT, DOMNULE MINISTRU DOBRITOIU, CEI CARE IN 24 IANUARIE 2011 AU APRINS SCANTEIA DEMITERII GUVERNULUI BOC SI MRU.
EI SUNT DOMNULE MINISTRU DOBRITOIU, CEI DATORITA CARORA SUNTETI MINISTRU AL APARARII.
EI SUNT DOMNULE MINISTRU, CE CARE AU VOTAT USL LA ALEGERILE LOCALE SI PENTRU DEMITEREA LUI BASESCU.
EI SUNT DOMNULE MINISTRU DOBRITOIU, CEI PE CARE II MINTITI DE OPT LUNI DE ZILE CA II REPUNETI IN DREPTURI.
EI SUNT DOMNULE MINISTRU DOBRITOIU, CEI DE LA CARE ASTEPTATI SA VA VOTEZE SA AJUNGETI SENATOR.
EI SUNT DOMNULE MINISTRU DOBRITOIU, CEI CARE NU MAI VA VOR VOTA , ATAT PE DVS CAT SI USL
 
Ministrul Dobritoiu:
Domnule TATU, desi nu v-am cunoscut in scurta mea cariera in care nu mi-am castigat gradele la ruleta politica, servind doar in cadrul MApN, imi recunosc si-mi respect camarazii mei de arme, fapt ce ma determina sa ma bat pt drepturile drepturile noastre (inclusiv ale mele, cu pensia redusa cu 75%, in prima etapa si inghetata la minus 25% actualmente). In ceea ce ma priveste, domnul meu, fiind deplin constient de uriasa nedreptate a amputarii veniturilor castigate dupa o viata de munca de catre guvernarea anterioara ostila acestei tari, eu voi continua lupta pt intregirea veniturilor noastre. De asemenea, tot constient fiind de nevoile camarazilor mei, eu imi asum sa fiu unica tinta a celor nemultumiti (pt ca altii nici macar nu isi asuma riscul sa discute cu membrii sindicatului) si nu numai atat, am prezentat in sedintele de guvern actele normative pt curmarea acestei nedreptati, dar din nefericire, MFP nu a agreat promovarea acestora datorita lipsei resurselor pt acoperirea datoriei de 200 mil lei a Ministerului de Interne la pensii.
 
Tudor Tatu:
La adunurea generala a SCMD,in urma cu o luna, ati spus ca MAI si SRI au identificat sumele si ca in doua saptamani introduceti cele doua ordonante in sedinta de guvern, adica in 17 oct.In continuare ati dat interviuri unor ziaristi , Cu ocazia rectificarii bugetului au fost alocati bani MAI,Acum veniti cu alte gogorite, aruncati varza in curtea vecinului.Din ce ati scris, inteleg ca trebuie sa ne luam adio!
 
Corneliu Dobritoiu:
Revin, inca odata, datorita hotiei salbatice a portocaliilor, care au prabusit bugetele si au indatorat aceasta tara la limita prabusirii, determina Ministerul Finantelor la o politica bugetara foarte prudenta. Ca urmare a discutiilor repetate cu prim-ministrul Ponta, imi voi asuma negocierea rezolvarii problemei pensiilor reduse cu reprezentatii FMI in 7-8 noiembrie. Cu alte cuvinte, domnul meu, ma voi bate pana la capat, chiar daca RO este DEPENDENTA de acordul cu FMI, chiar daca -in ultima instanta- voi solicita decuplarea Pensionarilor MApN (incluzand si pensionarii altor servicii carora noi le platim pensiile) de cei ai MAI. Iar in ceea ce ma priveste, desi as dori sa discutam prin viu grai, sa va cunosc, sa stiu din ce institutie proveniti, eu, fara a intruni qvorum guvernamental, voi continua sa apar interesele institutiei pe care o reprezint chiar daca nu ma veti vota. Iar daca dvs credeti ca nenoricirile generate Basescu, Boc si compania aleasa a serviciilor si parchetului se pot sterge in timp scurt va doresc vise placute si votati cu cine credeti dvs. Va astept, cu toata consideratia, la discutii impreuna cu alti pensionari ai MApN. De saptamana viitoare va stau la dispozitie, dar daca apartineti altor structuri va rog sa va adresati reprezentatilor acelor structuri.
 
Parerea mea:
O noua tzeapa pentru rezervistii cu pensiile taiate. De data asta, Ponta a vizat direct slabirea PNL la alegeri. Mai intai i-a pacalit pe liberali ca va rezolva problema, impingandu-i la declaratii publice hazardate, dupa care a dat inapoi pentru a-i umple de ridicol si submina in fata celor 26500 de rezervisti. Eu zic ca Ponta si Georgescu fac jocul lui Basescu, sabotand PNL inainte de alegeri si impiedicand cu orice pret o eventuala prietenie intre liberali si MApN-MAI. Pentru basisti este clar ca PNL reprezinta pericolul principal in cazul unei eventuale revanse. Aici nu este o simpla chestiune de fonduri, ci de raporturi de forta. Ma astept ca dupa alegeri sa avem la guvernare o coalitie ARD-PSD.
 
Cu deosebit respect.

joi, 1 noiembrie 2012

MULTĂ EUROPĂ,  PUŢINĂ ROMÂNIE  ŞI UN GRAV DEFICIT DE SOLIDARITATE
Autor,
Preşedintele SCMD, Filiala 1 Braşov
Preşedintele Asociaţiei „Alianţa Pentru Respectarea Democraţiei – Octavian Paler”
Gl.mr.(r). Prof. Univ.dr. Petrişor Mandu
 

 Dragi camarazi,

Am aşteptat finalul a două evenimente ce se anunţau deosebite pentru reâncărcarea „bateriilor sufletului” uzate de prea multă Europă, puţină Românie şi un deficit, greu explicabil, de solidaritate umană. Se pare că modul de a trăi viaţa din furăciune, minciună şi înşelăciune este la modă pentru a deveni un om prosper şi respectat. Am crezut  şi cred, din convingere, în imaginea şi conştiinţa militarului român. De asemenea, am identificat uneori, în atitudinea unei părţi însemnate din clasa politică, un anumit respect faţă de sacrificiul milenar al celor îmbrăcaţi în uniformă.  Nu mi-am imaginat vreodată pe timpul vieţii active de militar că voi suporta rigorile legii, fără să am nicio vină, în ţara în care am avut curajul şi onoarea să îmbrac uniforma militară. Că pot fi lipsit de drepturile de pensie militară, aproximativ un an şi jumătate iar apoi voi fi deposedat prin lege de aproximativ 20% din valoarea pensiei legal obţinute. Pe vremea comunismului înţelegeam de ce activiştii politici, din organele PCR, erau oarecum, avantajaţi. Atunci ca şi acum slujitorii regimului s-au împărţit în două tabere: una condamnă comunismul în Parlament iar cealaltă profită de pe urma condamnării acestuia. Am constatat spre surprinderea celor 26.500 de pensionari militari defavorizaţi, că sunt foşti activişti de partid care pentru sacrificiul lor suprem că au predat disciplina „construcţii de partid” au fost încadraţi la „condiţii speciale”. De asemenea, unora, pe timpul parcurgerii studiilor în AISM, având statutul de elev, li s-a evaluat prestaţia la „alte condiţii”. Nu am amintit acest fenomen din egoism, chiar nu mă caracterizează deloc acest sentiment sau atitudine, ci am dorit să fac cunoscut domnului Ministru al Apărării Naţionale, că  cei 26.500 de pensionari militari, cu pensiile diminuate, aşteaptă  să fie corectate aceste abuzuri. La putere sau în opoziţie, aleşii ne vorbesc zilnic despre „intenţiile şi competenţele lor manageriale”, presiunile FMI şi „lenea generalizată” a poporului. „.Vorbim de prea multă Europă, privim cu nepăsare furtul oficial din pensiile militarilor şi mă doare sufletul când îmi amintesc de solidaritatea noastră tacită  din vremea comunismului.

Ştiu că de câteva zile aşteptaţi veşti de la Consiliul Naţional al Reprezentanţilor SCMD CNR). Acest CNR, la care am fost mandatat să particip la Alba Iulia în zilele de 25, 26 şi 27 octombrie a constituit un fenomen cu tentă istorică şi nu cu una strategică. Am să mă explic. Cunoscând bine problemele din Filiala 1 Braşov am căutat să atrag atenţia asupra a două probleme importante: reorganizarea structurală, revigorarea funcţiilor SCMD, democratizarea relaţiilor interne şi intărirea solidarităţii noastre; fundamentarea concepţiei strategice pe termen scurt şi mediu, pe două direcţii principale: recâştigarea drepturilor de pensie prin soluţia politică şi activizarea acţiunilor sindicale în situaţia  tratării noastre cu indiferenţă, de către clasa politică.

În ce priveşte reorganizarea structurală, revigorarea funcţiilor SCMD, democratizarea relaţiilor interne şi intărirea solidarităţii noastre am prezentat în plen, înainte de dezbateri şi supunerea la vot a hotărârilor, următoarele propuneri:

-         Cuantumul cotizaţiei să fie fixat în valoare de până la 1% din venitul anual realizat;

-         Cota procentuală anuală din cotizaţia filialelor pentru Consiliul Director să fie de 20% iar la filiale să rămână 80%;

-         Cotizaţia să fie strânsă, pe bază de chitanţe de către Filiale;

-         Filialele să întocmească bugetul de venituri şi cheltuieli şi să le aprobe Adunarea Generală;

-         Statulul să nu mai conţină dreptul exclusiv al membrilor fondatori ai SCMD de a alege mebrii Comitetului Director;

-         Statutul să nu mai conţină dreptul exclusiv al membrilor fondatori de a acorda titlul membrilor onorifici. Acest titlu să nu mai fie acordat pe viaţă;

-          Să fie menţionate drepturile mebrilor SCMD în statut aşa cum sunt menţionate explicit indatoririle şi sancţiunile;

-         Să fie trecute în atribuţiile CNR următoarele menţiuni: ”CNR aprobă bugetul de venituri şi cheltuieli precum şi investiţiile; CNR aprobă statul de funcţiuni şi salariile; CNR aprobă pe cei propuşi pentru autoexcludere de către filiale; CNR aprobă restructurarea zonală a SCMD; CNR aprobă afilierea SCMD la alte structuri; CNR stabileşte şi aprobă competenţele Comitetului Director, în raport cu organizaţiile politice şi cele ale societăţii civile; CNR aprobă obiectivele concrete ale SCMD, pe durata de timp a valabilităţii strategiei;

-         Să fie anulate cooperările cu liderii partidului România Mare datorită prestaţiei publice neetice a liderului său şi să nu se mai trimită recomandări la filiale , în acest sens;

-         Să fie pregătit de către CNR un mare miting pe 15.11.2012, în situaţia în care guvernanţii îşi bat joc de noi, prin minciuna numită OUG.

În ce priveşte strategia SCMD şi propunerile privind adaptarea acesteia pe variante la contextul viitor, nu am reuşit, din lipsă de timp şi dorinţa de  a fi auzite aceste elemente de mare necesitate pentru credibilitatea noastră şi proiectarea unei imagini publice adecvate momentelor dificile prin care trecem cu toţii. Din aceste considerente imi este oarecum jenă de „concepţia strategică în care vom acţiona”.

 Ştiu că aşteptaţi cu toţii, cei 26.500 pensionari militari veşti de la guvernul României care să pună capăt chinului umilitor în care ne zbatem de un an de zile „tăierea pensiilor” cu acel procent din cuantum atât de necesar în sărăcia generalizată”. Suntem singura categorie de pensionari asupra căreia rămâne aplicată curba de sacrificiu.

Actualul guvern, cu bune intenţii pentru apărarea dreptăţii, ne-a transmis atât mesaje funcţionale dar şi unele mesaje deliberate, prin care ne redobândisem speranţa oarecum pierdută. Pentru USL, am constituit permanent un susţinător, identificând în liderii săi, oameni tineri cu spirit de dreptate. Sunt unul dintre mulţii pensionari militari care deplâng halul de sărăcie în care confraţii noştri, pensionarii civili, se zbat. Pensiile acestora sunt sub limita supravieţuirii.  Nu există absolut nicio legătură între tăierea pensiilor noastre şi dorinţa de îmbunătăţire a traiului celorlalţi. Prin recalculare şi revizuire nu s-au realizat economii. Ca fost militar, am avut în responsabilitate o mică  porţiune din destinul suveran, independent şi unitar al poporului român. De acest destin nu a avut curajul să se atingă nimeni, cu toate că am trăit o sumedenie de crize geopolitice. Destinul economic şi de prosperitate, elemente componente ale interesului public general au fost în gestiunea politicii. Dumnealor politicienii au adus pensionarii civili la limita supravieţuirii. „Principiul vaselor comunicante” de redistribuire a sărăciei şi bogăţiei, în situaţie de criză a exclus atât veniturile ilicite cât şi averile. Statul, în situaţie de criză, prin demnitarii săi lacomi, slab pregătiţi şi aroganţi a devenit principalul generator al sărăciei. Prin urmare, criza a dat peste cap „bunăstarea săracilor” şi a protejat „bogăţia hoţilor”. În acest context, guvernele portocalii au aruncat întreaga vină pe „leneşii care nu muncesc”. Aceştia au suportat curbele de sacrificiu până la sânge însă frica (ameninţarea cu pierderea locului de muncă), manipularea şi lipsa de solidaritate au creat guvernaţilor lacomi suficient confort pentru a-şi vedea liniştiţi de furăciunile lor. Revenind la spiritul de etică, echitate şi dreptate, am crezut cu toţii, cei 26.500 de pensionari militari că guvernul Ponta va găsi o soluţie legală de a sădi un dram de speranţă în familiile celor jefuiţi, în modul cel mai ordinar posibil. Au trecut zile, săptămâni şi luni iar minciuna continuă să stea „cu regele la masă”. Mult aşteptata OUG prin care pensiile diminuate în ianuarie 2011 să revină la cuantumul din decembrie 2010 nu a mai avut succes. Ne-au amăgit precum amăgea „Nastratin Hogea măgarul cu paiele la poarta Isarlâkului”. Un gest ruşinos şi urât, dureros şi oarecum aşteptat de subsemnatul. Cunosc atât de bine profilul mincinos al politicii.  Acest este motivul pentru care am rugat membrii Comitetului Director al SCMD şi pe distinşii colegi din filiale să pregătim (tot ne găseam  la CNR) o situaţie de reacţie la minciună, printr-o mişcare sindicală democratică şi constituţională. Acolo la CNR trebuia discutată strategia prin care să trezim interesul USL pentru reparaţia nedreptăţii şi să condamnăm , în continuare, prestaţia lamentabilă a PDL, mascat azi sub necunoscuta ARD.  Nu am reuşit să canalizez discuţia pe făgaşul proactiv şi util pentru viitor. Prea mulţi au dorit să vorbească fără să spună nimic. Probabil, fiecare dintre cei prezenţi a intenţionat să fie cât mai combativ însă, de fapt, am construit o atmosferă de lucru  efemeră, înşelătoare, iluzorie, o adevărată harababură de amăgiri şi pofte. Adevărul nu poate convieţui cu neputiinţa de a lua decizii importante pentru viitor. A fost un „rendez – vous” de probleme absurde şi întrebări retorice. Am lăsat nerezolvate originile răului nostru comun şi ne-am împotmolit cu toţii în faţa problemelor profunde cum ar fi: variantele de răspuns solidar la oferta optimistă sau pesimistă a guvernului; recâştigarea încrederii în adevărul SCMD; riscurile la care expunem noi , conducerea , interesele membrilor SCMD; protecţia valorilor supreme ale SCMD; revigorarea funcţională prin fundamentare strategică, etc.  Nu ştiu câţi din cei 26.500 de pensionari militari mai sunt în măsură să strige că au fost furaţi? Dar puteam ieşi 5000 de pensionari militari cu soţiile şi un copil sau nepot şi tot formăm 15.000 de suflete! Politicienii corupţi simt teama cifrelor mari, ATUNCI REPREZENTĂM PENTRU DOMNIILE LOR O PRIORITATE, ÎN REST NU REPREZENTĂM NIMIC! Personal, nu voi mai participa la mitinguri în capitală fără să mă asigur că în piaţa Victoriei, flutură simbolurile filialelor bucureştene şi Ilfovene ale SCMD, iar noi, cei din provincie vom fi primiţi cu urale de către dumnealor, convingându-ne că spiritul de solidaritate militară nu a apus definitiv. Din aceste considerente, activitatea mea sindicală devenind tot mai puţin utilă (la CNR, eficienţa subsemnatului a fost zero) imi voi lua măsurile necesare de regrupare. Mai am până la sfârşitul anului 2012, două luni, timp în care voi medita serios la adoptarea unei atitudini pragmatice. Sper ca în 2013 să mă debarasez de toate activităţile inutile din existenţa atât de sensibilă şi tensionată a subsemnatului. Credeam că o să vă dau veşti minunate chiar de Sfântul Dumitru.  Numai că , pe parcursul a 5 zile am fost amăgiţi de trei ori, ultima fiind astăzi 31.10.2012. Doresc să vă asigur că prestaţia Ministrului Apărării Naţionale, general dr. Corneliu Dobriţoiu a fost şi este de cea mai curată intenţie şi cele mai nobile idealuri de dreptate. Asumarea poziţiei de „unică ţintă” a celor nemulţumiţi şi minţiţi de politicieni  o face din prea multă demnitate şi respect faţă de militarii pe care-i reprezintă. Cu siguranţă se va bate până la capăt şi, din această perspectivă , trebuie spijinit necondiţionat. Ministrul Apărării nu este vinovat cu nimic de jaful dirijat asupra bugetului naţional, nici de pierderea suveranităţii în actul de guvernare, nici de comenzile FMI asupra  constrângerilor de ordin financiar, nici de plecăciunile Ministrului Finanţelor publice în faţa ordinelor FMI,  nici de nenorocirile generate de guvernarea Băsescu – Boc şi nici de neânţelegerea gravităţii şi urgenţei soluţionării pensiilor militare diminuate. Forma politicoasă şi reverenţioasă cu care tratează relaţiile noastre militare, curajul de a se face auzit şi poate şi ascultat, îmi dau speranţa că se va lupta pentru drepturile camarazilor săi şi curmarea acestei nedreptăţi. Deci sfatul meu , dacă mai contează, este să susţinem, din toată inima, poziţia şi lupta acestuia pentru promovarea OUG! Nereuşita noastră, pentru care suntem cu toţii vinovaţi, se datorează gravului deficit de SOLIDARITATE!

Dragi camarazi,

In ultimii 3 ani, de cand neisprăvitul guvern Boc a aruncat pe piaţa juridică una dintre cele mai imbecile legi, legea nr.329, sfarşitul fiecărui an calendaristic a fost urât şi trist. Vânzătorii de panică şi cumpărătorii de iluzii ne asigură că în acest an, 2012,  se va sfârşi calendarul anticei civilizaţii mayaşe din America de Sud. Cel puţin aşa susţin amatorii de scenarii de film care , prin teoriile legate de  aliniamentele astronomice, încearcă să ne asigure că profeţia sfârşitului lumii este credibilă. Exponenţi ai unor universităţii de prestigiu din „Top 500”, deşi vin cu argumente contrare  acestor teorii apocaliptice, nu reuşesc să devină suficient de convingători. Până şi tinerii şi-au marcat în agenda biologică fatidica zi de 12.12. 2012. Iată o dată calendaristică ce conţine numărul 12 plin de mister. Divizibilitatea acestui număr ( poate fi împărţit în jumătăţi, sferturi, treimi, şesimi şi doisprezecimi) îi conferă o mare utilitate recunoscută de matematicieni, oameni de ştiinţă, metafizicieni. Peste aceste ameninţări se suprapune o manipulare şocantă a mass-mediei având ca vârf de lance, promovarea răului social. Ne sunt înfăţişate pe sticla televizoarelor figuri hidoase de criminali în serie ( care sunt apelaţi prin expresia democratică ”dacă tânărul va fi găsit vinovat”), inculţi interlopi cu cefe groase, convoaie de tiruri cu alimente fără factură, evazionişti amestecaţi cu mafioţii din administraţia publică, violatori, accidente mortale, incendii, seceta, inundaţii, uragane şi cutremure. Toate la un loc alcătuiesc răul social care bântuie lumea civilizată şi adoarme orice reacţie publică de răspuns, prin bine. Opinia publică este retrasă între cei patru pereţi ai caselor în care bântuie frigul, certurile , foametea şi bolile. Atitudinile ciudate, răutăcioase şi dubioase domină comportamentul politic surprins, în turbulentele vremuri, cu mâinile încrucişate şi traista plină. Cetăţenii sunt, din ce în ce mai puţin, interesaţi de politică. Motivul este ineficienta politicului de a gestiona problemele economice si sociale. Criza economica se vede de la o poştă bântuie în Europa integrata si nu sunt semne de însănătoşire. In acest context, noi, românii constatăm cu uimire că zi de zi  România este tot mai bogată şi plină de resurse. Precum hienele, căutătorii de prosperitate personală aruncă momeli guvernanţilor pentru a fi promovaţi la împărţirea „caşcavalului naţional”. Frauduloasele licitaţii şi contractele oneroase cu statul , precum şi accesul discreţioar la sacul cu bani ai contractelor europene au stârnit îngrijorarea responsabililor comisiei europene care au sistat temporar, fluxul direcţionat spre bunăstarea României a celor 10,5 miliarde de euro. Cetăţenii României gem sub povara birurilor, „cântă şi dansează în sărăcie”, descurajati spiritual prin promovarea excesivă a răului social, aplaudă şi acceptă pe listele electorale fruntaşii partidelor proveniţi din găştile baronilor locali.  Mai sunt 40 de zile până la declanşarea alegerilor parlamentare. Se pare că USL este tot mai sigur de reuşita electorală din acest an. Pe piaţa electorală, vânzătorii de iluzii şi cumpărătorii de minciuni au făcut praf şi pulbere spiritul de dreptate etică şi echitate socială. Pe baza principiului „cotizaţiei depuse la caseria partidului”, sunt basculate în traista resurselor umane a diferitelor partide unele rămăşiţe profitoare rămase pe dinafara listelor electorale.

Implicarea politică a sindicatului în lupta electorală nu este posibilă, deoarece legea interzice acest lucru. Prin strategiile sindicatului şi procedurile de acţiune democratică sunt apărate drepturile membrilor săi şi se transmit  mesaje de implicare în problemele de interes public. Sub presiunea unor ameninţări create artificial de guvernanţi, nemultumiţi de aplicarea discreţionară a principiului contributivităţii o mică parte din cei 26.500 de militari în rezervă şi-au manifestat nemulţumirile prin formele clasice, mitinguri şi demonstraţii  precum şi  apariţii publice în mass-media.  Lupta pentru apărarea unor drepturi de pensie diminuate abuziv s-a intersectat uneori cu intenţiile unor forţe politice de a corecta acest abuz politic la adresa militarilor în rezervă. In acest context, afinităţile personale, de ordin politic ale membrilor sindicatului au fost absorbite de forţele politice concentrate sub sigla USL – ului, care au acceptat să recepteze, într-un final, semnificaţia şi impactul acestui abuz asupra coeziunii militarilor în rezervă. Dezbinaţi prin instrumentul contributivităţii lui Boc şi atenţionaţi asupra meritelor suplimentare menţionate în scrisorile de felicitare trimise de Gabriel Oprea, militarii în rezervă şi-au exprimat, unii prin tăcere iar alţii prin revoltă, trăirile personale.  Atitudinea de revoltă individuală a membrilor de sindicat jefuiţi la buzunarele prosperităţii s-a însumat şi multiplicat la nivel naţional, într-o presiune civică permanentă asupra Partidului Democrat Liberal (PDL), reprezentat de Emil Boc şi echipa de profitori portocalii. Tipologia propagandiştilor împinşi în fiecare seară pe ecranele televiziunilor şi atitudinile arogante ale acestora au exprimat un surplus de dispreţ la adresa celor care au slujit patria.  Alături de ei, o armată (oameni cu epoleţi), metamorfozaţi în spatele uşilor închise în inimoşi jurnalişti, au pus dese întrebări publice în legatură cu meritele noastre financiare şi aprecierea în funcţie de  numărul de „războaie la care am participat”. Reacţia noastră de răspuns la aceste inepţii, deşi a fost promptă, nu a fost consistentă şi convingătoare. In societatea civilă suntem încă percepuţi ca oameni cu trai îmbelşugat, ale căror pensii, odată intrate în sistemul public, au perturbat serios funcţionarea acestuia. Previziunile subsemnatului asupra evoluţiei procesului de armonizare a energiilor naţionale nu sunt atât de optimiste. Raportul euro- moneda naţională va avea un ascendent puternic favorabil monedei europene. Acest artificiu generat de intenţia liderilor europeni de a asigura minimul de protecţie prosperităţii occidentale va conduce la creşterea efortului instituţiilor naţionale de a menţine în limite, actuala sărăcie. In condiţiile în care deficitul bugetar va începe să crească şi evaziunea fiscală va fi menţinută mascat în limitele arhicunoscute de 40% din PIB (după datele furnizate de mass media), actuala sărăcie va deveni endemică. Pe timpul crizei, asupra evaziunii fiscale se va acţiona numai declarativ şi preferenţial fără să fie afectată forţa de muncă ilegală utilizată la negru. Criza acută a locurilor de muncă pentru următoarea perioadă de 2-3 ani, va favoriza concentrarea profitului în băncile de credite şi îmbogăţirea celor din eşalonul doi de susţinere a liderilor politici, la nivel central şi teritorial. Procesul de redistribuire a rezultatelor muncii, la nivel naţional nu va suferi modificări esenţiale, o serie de categorii profesionale vor rămâne defavorizate: cercetarea, cadrele didactice din învăţământul primar şi secundar, cadrele medicale cu pregătire medie, personalul din administraţie, marea masă a pensionarilor etc. Toate aceste previziuni deşi nu sunt trambiţate pe piaţă ca un avertisment, stau la baza răspunsurilor pe care le primim , din când în când, de la politicienii de marcă: „voi rezerviştii cu pensiile diminuate nu reprezentaţi pentru noi o prioritate”. Problemele economice deosebit de acute cu care ne confruntăm şi lupta pentru accesul la resursele statului prin câştigarea puterii vor imprima campaniei electorale ritmuri, intensităţi şi procedee neobişnuite. In bătaia tuturor vânturilor, va ramâne echipa USL care se prezintă la startul electoral cu urmatoarele vulnerabilităţi: amintirea aroganţei ultimului guvern de stânga din anii 2000-2004 şi statutul actual al lui Adrian Năstase; dezamăgirea electoratului USL ca urmare a eşecului de la referendumul din iulie 2012; presiunile pe care le-au exercitat organele de anchetă penală asupra electoratului; creşterea volumului unor indicatori macroeconomici ( deficitul bugetar, diminuarea PIB, inflaţia, şomajul, etc) pe timpul guvernului Ponta; promovarea pe listele electorale a reprezentanţilor UNPR; reanimarea politică a unor baroni locali, plini de bube sociale; promovarea unor figuri interlope în funcţii de demnitate publică; aspectul şi atitudinea servilă faţă de liderii europeni, etc. În recentul discurs susţinut la prezentarea Raportului „Priorităţi Pentru România”, de către Camera de Comerţ Americană din România, ambasadorul Gitenstein a afirmat  "Evaziunea fiscală este atât de larg răspândită aici în România încât mărimea acestei evaziuni ar putea depăşi nivelul bugetului de stat........ o jumătate dintre toţi angajaţii au un fel de asistenţă socială, iar alţi 400.000 de români lucrează pentru companiile deţinute de stat, care produc mai multe datorii decât profit, aşa cum ştim cu toţii că funcţionează".

Acesti factori au diminuat pofta de participare la vot a electoratului USL cu aproximativ 10%. Prin urmare, câteva procente din avantajul competitiv electoral existent de partea USL la începutul lunii mai 2012 (60%), a fost consumat ( 2 - 3 %). Contextul internaţional, cel european integrat, în special, au încurajat aranjamentele politicii interne şi au creat premisele necesare constituirii unei „forţe politice virtuale” sub sigla ARD. Biroul Electoral Central a admis, în 17 septembrie, protocolul de constituire a Alianţei "România Dreaptă" (ARD), formată din PDL, Forţa Civică şi PNŢCD. Ne vom aştepta ca în funcţie de interesele stabilităţii politice regionale, de trăinicia cuplării la dezideratele europene, de fidelitatea şi angajamentele asumate ale liderilor români faţă de obiectivele imediate ale strategiei de salvare a occidentului din criză, de facilitarea accesului la resursele româneşti, să se transmită mesaje electorale mascate în opinia publică internă. Deocamdată, Europa Unită , prin comisia Europeană a transmis un mesaj – „Fodurile europene în valoare de  10.5 miliarde de euro  alocate programelor europene pentru România, sunt momentan stopate”. Mulţimea cetăţenilor cu drept de vot care este angajată şi retribuită în baza derulării acestor programe nu va înţelege că sistarea temporară a  fondurilor europene (pentru 2 luni) este consecinţa guvernării incompetente a guvernelor Boc şi simbolic, cel al lui Ungureanu. Aceştia vor constata că nu au ce mânca pe timpul guvernului Ponta, deoarece atunci când îţi este foame nu poţi face istorie. Iată cum, au fost generate unele premise de avertizare asupra USL. România electorală a lui Decembrie 2012 nu va fi pe placul liderilor europeni. Raportul de forţe politice „sensibil egal”, atât de indrăgit de falsa democraţie europeană a fost spulberat de hotărârea populară de a scăpa de un tiran şi un segment servil înregimentat. Din aceste considerente, sesizând existenţa unei minorităţi politice responsabile de haosul generalizat care domină viaţa publică, în toate componentele ei, acelaşi ambasador grijuliu al  SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein, a declarat, că „este îngrijorat de posibilitatea ca seria de alegeri dificile de care se apropie România să dezbine poporul”, el menţionând nevoia ca politicienii români să se întoarcă la o coabitare civilizată şi stabilă. Din punct de vedere al opţiunii populare în politica internă nu vor exista surprize de proporţii în perspectiva imediată a alegerilor parlamentare. Opţiunile electorale în favoarea USL sunt ridicate la cote de 56 - 58%, situaţie confortabilă dar care  trebuie menţinută. PDL nu poate obţine decât cel mult 12-15% iar celelalte componete ARD  vor contribui cu 8 -10 %. Vor mai susţine cauza pierdută a opoziţiei, PPDD – 7-8%, UDMR 5-6%, PRM 1-2%, PNG 2%(aceste procente vor reface pierderile USL, „STEAUA”  a strălucit în ultimul meci din Liga Campionilor), UNPR sub 1% şi alţii 2%. Raportul de forţe fiind în acest moment , aproximativ de 58% la 42% în favoarea USL. Cu toate aceste previziuni, USL mai are încă nevoie de sprijin masiv popular deoarece relaţiile acestuia cu autorităţile de la Bruxelles nu au intrat în ritmul armonios al parteneriatului politic. SUA continuă să susţină fără perdea  pe cel mai impopular preşedinte din ultimii 22 de ani, intersecţia intereselor politice, energetice şi de securitate a  puterilor europene provoacă doze suplimentare de servilism autohton, tensiunile cu Rusia rămân în stare latentă, deciziile europene ne impun o doză iresponsabilă de export de suveranitate. Toate aceste perturbaţii sunt suficiente, ca în cazul unui context oportun să întoarcă voinţa electoratului şi să facă sensibil egal raportul de forţe politice. În asemenea situaţie se poate interveni prin mesaje, dincolo de percepţia logică, pentru aducerea opoziţiei în loja puterii. Programarea alegerilor la începutul lunii Decembrie va fi virusată de optimismul firesc al sărbătorilor de iarnă, în plus sau în minus, în funcţie de exponenţii vocali ai celor două tabere şi argumentaţia televiziunilor de partid, centrale şi locale. Ştiinţa expertologiei arată că opţiunile se pot modifica cu 2-3 procente.
Dragi camarazi,
În asemenea context, nu avem altă soluţie decât menţinerea alianţei informale cu USL, în perspectiva unei soluţionări posibile a nedreptăţilor făcute de PDL. În varianta în care la Alba Iulia, CNR formula strategia de răspuns la varianta optimistă sau pesimistă, acum eram pregătiţi să reacţionăm masiv. În ambele situaţii, favorabilă sau nefavorabilă, ieşirea noastră în Piaţa Victoriei trebuia pregătită şi desfăşurată sub presiunea unei situaţii paradoxale, din care să rezulte că, la originea răului social este PDL şi acestuia nu trebuie să i se ofere nicio şansă! În măsura în care mâine, 01.11. 2012, vor avea loc unele discuţii între SCMD şi guvernanţi, este necesară menţinerea sprijinului electoral pentru USL şi atenţionarea , că mitingul (dacă va avea loc) va condamna abuzurile PDL, mascat sub sigla ARD. În secundar, poate să trezească şi atenţia liderilor USL, că noi pensionarii miliatri, singurii furaţi din România şi de pe Mapamond totuşi existăm şi îi rugăm să înţeleagă, pentru ultima oară că „ERADICAREA HOŢIEI ESTE O PRIORITATE PENTRU GUVERN”. Altfel, vom continua să  parcurgem etape şi vremuri mincinoase, manipulatorii, de învrăjbire, enervare şi dezbinare.
Vă înţeleg amărăciunea din suflete, strigătele din conştinţele revoltate, adormirea speranţei în vremurile mincinoase, trăite atât de penibil.  Până în final, uniţi , vom reuşi! Am lucrat, de fiecare dată cu adevărul, certitudinea şi ştiinţa.  Din aceste considerente apreciez că, „ESTE PERICULOS SĂ FII SINCER CÂND NU EŞTI PROST!


vineri, 19 octombrie 2012

BALAMUCUL POLITIC, DREPTUL FORŢEI ŞI UTOPIA FEDERALIZĂRII
 
La 12 septembrie 1919, ION I.C. Brătianu, primul ministru al României a demisionat refuzând să semneze Tratatul de Pace cu Austria ce cuprindea clauze menite să faciliteze amestecul Marilor Puteri în treburile interne ale României. Reamintesc faptul că, pe timpul guvernului Ion I.C. Brătianu (PNL) delegaţia României a participat cu succes la Conferinţa de Pace de la Paris, Tratatul de Pace de la Versailles, iar brava oaste română a ocupat Budapesta. Tot pe timpul guvernării respective a început reforma agrară prin exproprierea marii proprietăţi rurale. Cabinetul noului prim ministru Arthur Văitoianu numit în funcţie la 27 septembrie 1919 a avut rolul de a  organiza primele alegeri generale parlamentare pe baza votului universal. Cum niciun partid nu a reuşit să câştige alegerile s-au purtat tratative în vederea realizării unei majorităţi parlamentare pe baza unui program de guvernare sub sigla „Uniunii Naţionale”. Şi acest guvern a căzut la 28 noiembrie 1919 iar în data de 1 decembrie 1919, reprezentantul „Blocului Parlamentar”, Alexandru Vaida Voievod a devenit noul  prim ministru  al României. În timpul guvernării sale Parlamentul a votat legile prin care s-au ratificat: Unirea Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei cu România; Tratatul privind minorităţile; Tratatul de pace cu Austria de la Saint Germain (la presiunea Marilor Puteri). Revenirea la putere a guvernului Ion I. C. Brătianu (PNL) la 19 ianuarie 1922 a fost benefică pentru România deoarece: s-a  instituit strategia economică protecţionistă de sprijinire a burgheziei industriale (sintagma ”prin noi înşine”), s-a adoptat Constituţia din 1923, a avut loc ceremonia de încoronare  a lui Ferdinand I, ca rege  al tuturor românilor, au fost puse în aplicare legile „Pentru învăţământul primar”, „Pentru unificarea Administrativă” şi „Legea electorală”, a fost înfiinţată Patriarhia Română. Poporul Român, blând şi drept se părea că a intrat , în sfârşit, în cadenţa istorică a evoluţiei naţiunilor europene. Au urmat zilele negre ale crizei economice din 1929 – 1933, degringolada economică şi tensiunile sociale. Guvernele  lui  Gheorghe Mironescu (10 octombrie 1930 – 4 aprilie 1931) şi cel al lui Nicolae Iorga (18 aprilie 1931 - 31 mai 1932) au instituit măsuri  anticriză precum: împrumuturi externe de peste un miliard de franci (cu 10,23% dobânda pe an), prima „curbă de sacrificiu” prin care salariile în domeniul public au fost diminuate cu 10-25%, resursele bugetare ale statului s-au înjumătăţit, a doua „curbă de sacrificiu” prin care s-a instituit impozitul de 15% pe salarii şi creşterea fiscalităţii, statul nu a mai putut să asigure plata regulată a salariilor şi pensiilor. Un an mai târziu, guvernul lui Alexandru Vaida Voievod (14 ianuarie 1933 - 9 noiembrie 1933), pregătit pentru a aplica a treia „curbă de sacrificiu”, a renunţat la aplicarea acesteia, ca urmare a marilor tensiuni sociale şi mişcări de protest, reprimate în forţă de autorităţi (greva petroliştilor de pe valea Prahovei, greva de la atelierele CFR Griviţa). 
 
În scurta perioadă istorică 1926- 1934 s-au rulat la conducerea României, 16 guverne, (iar în perioada 1926 – 1945, aproximativ 35 de guverne) fiecare, demisionând în timp scurt, pe fondul incapacităţii de a soluţiona problemele economice şi sociale. Perioada interbelică, cu toate aceste convulsii politico-sociale, a pus bazele statului naţional unitar român şi a creat fundamentele economiei capitaliste. Regimul politic comunist a instituit, pentru  o perioadă de 44 de ani, dictatura unui singur partid format dintr-o camarilă complexă politico-securistă, având în frunte activişti politici dirijaţi din afară, excepţie făcând cel mai longeviv preşedinte, Nicolae Ceauşescu. Avem rămasă , din bătrâni, expresia ”de morţi să vorbeşti numai de bine”. Această cugetare de bun simţ  este generată din respectul faţă de ei sau din posibilele  contacte între lumea fină a morţilor şi lumea noastră fizică. Credinţa străbună ne atenţionează asupra ameninţărilor ambelor lumi, în situaţia în care sunt încălcate legile supreme ale strămoşilor noştri, morţii. Serghei Nicolaevik Lazarev, în cartea „Karma sau armonia dintre fizic, psihic şi destin” aprofundează acest subiect „tabu” al respectării morţilor. Bogaţi sau săraci, demnitari sau oameni simpli, buni sau răi, oamenii mor , fiecare, în felul său. Cei mai fericiţi, după părerea mea,  sunt oamenii simpli care au trăit în anonimat şi au murit la fel cum au trăit. Fostul dictator comunist, preamărit în baladele populare, zugrăvit în pânzele pictorale şi slăvit în marşurile triumfale a avut bune şi rele. De „cele rele” s-a ocupat actualul dictator de la Cotroceni împreună cu camarila descendentă din slugile lui Nicolae Ceauşescu, prin gestul de condamnare a regimului comunist ca ilegitim şi criminal, în discursul ţinut în parlament la 18 decembrie 2006.  Personal, am să vorbesc de bine, ori de câte ori am ocazia, despre patriotismul genetic al acestui dictator comunist. In anul 1968, pe data de 21 august, data invadării Cehoslovaciei, fiind elev al prestigiosului Liceu militar „Dimitrie Cantemir” din Breaza, mă găseam la antrenamentele blocului de defilare din Bucureşti. Ocazionată de „ceremonialul zilei de 23 August”, defilarea trupelor române , în fiecare an, aducea în atenţia opiniei publice imaginea unei armate bine pregătite care reprezenta garanţia independenţei şi suveranităţii naţionale. În acea dimineaţă a zilei de 21 august 1968, la ora 4 dimineaţa, ne-am trezit instantaneu şi ne-am echipat la auzul mesajului transmis la difuzoarele din dormitoare. La orele 07.30 toate blocurile de defilare erau prezente  în piaţa Palatului şi înconjurate de o mare de oameni, cetăţeni bucureşteni, adunaţi spontan. La apariţia lui Nicolae Ceauşescu în balconul (care, mai târziu, în 1989 avea să-i prezică un sfârşit tragic), a ridicat mâna dreaptă înspre popor şi instantaneu mulţimea, printre care erau şi mii de militari, a început să strige , în urale repetate „Trăiască România”. În cuvântul său, Nicolae Ceauşescu a spus printre altele: „Pătrunderea trupelor celor cinci tări socialiste în Cehoslovacia constituie o mare greşeală şi o primejdie gravă pentru pacea în Europa, pentru soarta socialismului în lume. Este de neconceput în lumea de astăzi, când popoarele se ridică la luptă pentru a-si apăra independenţa naţională, pentru egalitatea în drepturi, ca state socialiste să încalce libertatea si independenţa altui stat. Nu există nicio justificare, nu poate fi acceptat niciun motiv de a admite, pentru o clipă numai, ideea intervenţiei militare în treburile unui stat socialist frăţesc..... Problema alegerii căilor de construcţie socialistă este o problemă a fiecărui partid, a fiecărui stat, a fiecărui popor. Nimeni nu se poate erija în sfătuitor, în îndrumător cu privire la felul în care trebuie construit socialismul în altă ţară..... Noi considerăm că pentru a aşeza relaţiile dintre ţările socialiste, dintre partidele comuniste pe baze cu adevărat marxist-leniniste trebuie, o dată pentru totdeauna, să se pună capăt amestecului în treburile altor state, altor partide... Am hotărât ca, începând de astăzi, să trecem la constituirea gărzilor patriotice înarmate, alcătuite din muncitori, tărani si intelectuali, apărătoare ale independentei patriei noastre socialiste (Aplauze însufletite, urale). Dorim ca poporul nostru să-şi aibă unităţile sale înarmate pentru a-si apăra cuceririle revoluţionare, pentru aşi asigura munca paşnică, independenţa si securitatea patriei socialiste... Suntem aici mulţi comunişti si antifascişti care am înfruntat închisorile, am stat în fata morţii, dar nu am trădat interesele clasei muncitoare, ale poporului nostru. Fţti siguri tovarăşi, fiţi siguri, cetăţeni ai României, că niciodată nu vom trăda patria noastră, nu vom trăda interesele poporului nostru..”

Imediat s-a trecut la acoperirea frontierelor de stat de către trupele tuturor categoriilor de forţe armate, iar blocurile de defilare au trecut în stare operativă. Noi, elevii liceelor militare am fost trimişi acasă, în stare de alertă, încă nu implinisem 18 ani. Practic, colegii mei mai mari, din şcolile militare, au plecat pe front. Situaţia s-a menţinut dramatică timp de câteva luni, armata era pregătită să apere independenţa şi suveranitatea patriei. Anii au trecut, au urmat instruiri complexe, condiţii speciale şi extrem de periculoase de muncă, renunţări la multe din avantajele unei vieţi normale, răspunderi excepţionale, aplicaţii  reale, toate acestea fiind îndeplinite, de noi, militarii, în deplin consens cu cerinţele unui jurământ trăit intens, zi de zi. A urmat revoluţia din Decembrie 1989 în care armata României a garantat victoria împotriva regimului dictatorial. Aflate într-o dinamică complexă, între trădarea naţională şi lupta pentru menţinerea suveranităţii şi integrităţii teritoriale, acţiunile post decembriste au menţinut armata în stare de operativitate, iar evenimentele din Târgu- Mureş din martie 1990, au demonstrat capacitatea noastră de  a salva România în situaţii de conflicte interetnice , provocate, tendenţios şi mârşav. 
Treptat, au început să apară germenii integrării şi efectele vectorilor globalizării. Din când în când, vocile unor concetăţeni idioţi au început să acuze armata de intervenţie brutală în revoluţie pregătind terenul propice destructurării acesteia , prin reformare, condiţie impusă de  perspectiva integrării în NATO. Mai mult decât atât, comentatori şi analişti, ghiftuiţi din banii publici (utilizaţi sub marcă privată, prin contracte oneroase cu statul) au comentat şi interpretat, lungi perioade de timp, în mod tendenţios, contribuţia reală a noastră, a militarilor, la apărarea valorilor supreme ale neamului românesc, independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială. Aceste lepădături  nu au fost prezente şi nu au trăit, alături de noi, în perioada în care cele două sisteme, aveau forţele militare poziţionate, în stare de conflict militar. Pentru ei, am să repet de o mie de ori: ” Militarii români, (armata, MI, SRI, Jandarmii), indiferent sub ce denumire îi regăsim în epoca postbelică şi postrevoluţionară au acţionat, în condiţiile unui câmp de luptă real. Nu suntem noi vinovaţi că nu aţi fost alături de noi la “Forţarea Dunării”, la marile aplicaţii cu trupe din podişul Babadagului, Delta Dunării, Valea Jiului, Culoarul Rucăr Bran, Depresiunea Petroşeni, etc,  la sacrificiile vânătorilor de munte, la operaţiile aeriene, antiaeriene,  maritime şi de desant aerian în care, bravii aviatori, artilerişti, rachetişti, radiolocatorişti, infanterişti, tanchişti, marinari, genişti şi chimişti dădeau o replică reală şi pe măsură, adversarilor noştri. Nu suntem noi vinovaţi de faptul că trupele noastre de geniu şi de construcţii v-au lăsat, la cheie, în toate oraşele reşedinţă de judeţ, centrele civice; că economia reală se sprijinea pe specialiştii noştri din uzine şi fabrici; că în minele de cărbuni, militarii lucrau cot la cot cu voi, fără să fie plătiţi; că recolta agricolă  era strânsă de   pe ogoarele patriei de către  noi, militarii, datorită puturoşeniei voastre; că marile obiective energetice s-au finalizat şi prin contribuţia noastră; că CFR –ul era prosper iar transportul (import – export) era amplificat şi prin munca noastră; că spitalele militare erau asaltate continuu de voi pentru că specialiştii militari în domeniu erau inegalabili profesional şi neşpăgari”. Vă este necaz că nu am avut parte de războaie ca să vă demonstrăm,  în fapt, sacrificiul nostru suprem. Cel puţin generaţia mea, a fost educată să facă tot posibilul să trăiască pentru ţara sa, pentru că România avea nevoie de luptători, oameni vii. Prin urmare, nu trăim din efortul vostru lingăi, îmbuibaţi! Repuneţi militarii în rezervă drepturile de pensie cuvenite şi nu mai staţi cu capul în nisip că, va veni  o vreme când trebuie să daţi socoteală lui Dumnezeu!
Cu voia lui Dumnezeu ne-am integrat în NATO (2004) şi UE (2007). Accesul nostru în cele două structuri integrate, Euroatlantice şi Europene, extrem de necesare, urma să slujească interesul public naţional ”CREŞTEREA BUNĂSTĂRII CETĂŢENILOR, ÎNTR-O PATRIE LIBERĂ, INDEPENDENTĂ INDIVIZIBILĂ ŞI SUVERANĂ”. Multe pagini istorice au fost scrise cu sângele patrioţilor români, cu preponderenţă militari, pentru acest ideal naţional. Lumea politică, de astăzi, începând cu „ilustrul gânditor carpatin” Emil Boc, ardelean al timpurilor noastre, s-a gândit că armata are prea multe privilegii şi trebuie „pusă la colţ”. Sub deviza „ofensiva asupra pensiilor nesimţite” s-a încercat, într-o primă fază reducerea cu 20- 60% a pensiilor militare, în iarna lui 2011(ianuarie). Ca urmare a previziunii unui dezastru conflictual social şi politic, declanşat de SCMD, cameleonul politic din fruntea armatei (şi nu numai) a redresat „busuiocul” şi prin revizuiri repetate, a crescurt pensiile la peste 85% dintre pensionarii militari readucând un oarecare acord social tacit, suplimentat prin sublimele scrisori de felicitare din vara anului 2011. Au rămas peste 26.500 de pensionari militari jefuiţi prin introducerea unui criteriu arbitrar în noua legislaţie ”principiul contributivităţii”. Astăzi, SCMD continuă lupta pentru aducerea cuantumului pensiilor militare a celor jefuiţi, în mod banditesc, de guvernul Boc, la nivelul lui decembrie 2010.
Dragi camarazi,
 evenimentele din ultima perioadă de timp, confirmă faptul „că lupta pentru putere” are un singur stăpân, „pofta de dominaţie şi îmbogăţire pe seama exploatării popoarelor”. La Bucureşti au avut loc , într-o atmosferă demnă de pârghiile economiei de piaţă, două evenimente concurenţiale, Congresul PPE (partidul Popular European) şi mitingul USL, din Arena Naţională. Desfăşurate simultan, cu participarea aleşilor noştri, aceste două evenimente, au transmis mesaje de prosperitate viitoare, invocând, cu preponderenţă, valori europene (Congresul PPE) şi valori naţionale (Mitingul USL). Nefiind partizanul unei integrări totale şi necondiţionate, nu împărtăşesc, decât parţial , mesajele mai marilor europeni „populăroşi”. Principalul scop pentru care s-au reunit, în congres la Bucureşti, este mesajul de susţinere, dat unui regim apus, regimul Băsescu. În ecuaţia viitoare a guvernărilor europene, problema integrării totale, promovate de PPE, începe să trezească conştiinţele cetăţenilor europeni şi să provoace imagini , „din ce în ce mai sparte”, liderilor care au inventat această religie, ce reprezintă anticamera globalizării. Este un vis îndepărtat, lumea a mai avut astfel de vise, este capriciul demnitarilor de a forţa ştergerea identităţii popoarelor şi rolul statelor naţionale. Speculând la maximum condiţiile menţinerii alianţei politice PDL – UDMR, entuziasmul general creat de Congresul PPE şi conjunctura teoretică -doctrinară favorabilă,  Laszlo Tokes, Liderul Partidului Popular Maghiar din Transilvania, a lansat o fumigenă afirmând în discursul său: "Partidul Popular Maghiar din Transilvania propune un astfel de program de descentralizare, de regionalizare, care va conduce la un sistem de federalism în România.... Noi considerăm că problema regimurilor este o problemă genuină europeană şi, totodată, una specific românească. România supercentralizată nu va reuşi să iasă din criză, dacă nu se va face descentralizarea şi regionalizarea ţării". Din gândirea „demiurgului răspopit” am înţeles că insistă pe descentralizarea României şi ca rezultat imediat, „FEDERALIZAREA EI”.
Am vorbit anterior şi despre o conjunctură favorabilă. Proiectele lumii viitorului sunt fundamentate, în cancelariile Marilor Puteri, de oameni de ştiinţă care susţin că evoluţia statelor naţionale  se va finaliza cu un regres  inevitabil. Am să comentez, pe scurt teoriile celor doi geopoliticieni (istorici) de marcă, Francis Fukuyama  şi Samuel Huntington cu privire la viitorul sumbru, al statelor naţionale.
Teoria lui Francis Fukuyama  care se bazează pe supoziţia că revoluţia liberală a ieşit victorioasă şi democraţia liberală a suprimat existenţa altor posibile democraţii. Autorul susţine necesitatea dezvoltării economice a tuturor statelor „care să ridice societăţile tradiţionaliste la nivelul unor societăţi bazate  piaţa liberă”, cultura de consum universală, în care diferenţele să coexiste armonios în conformitate cu principiile şi valorile „statului planetar”, termen introdus de Marshall Mc Luhan.  
Teoria lui Samuel Huntington care prezintă o altfel de perspectivă a statului naţional, identificând, „prezenţa acestuia în unul din cele 7 sau 8 blocuri civilizaţionale”. Aceste blocuri fiind un ansamblu socio-uman structurat prin aceeaşi cultură şi religie astfel: „blocul occidental, lumea chineză, lumea islamică, lumea indiană, Blocul balcanic-Rusia şi vecinătatea sa apropiată, blocul african . În opera sa, autorul înlocuieşte statul cu civilizaţia. Raportul de forţe echilibrul capabil să menţină viabil sistemul internaţional nu vor fi rezultatele comportamentelor statelor naţionale ci, al civilizaţiilor. De asemenea, respinge ideea „statului planetar” prin argumentul că, în unele state încercarea de occidentalizare a societăţilor a eşuat. Acest istoric al lumii moderne anticipează „un conflict armat între un occident pe cale de dispariţie şi un islam modernizat şi superior numeric”.  
În ce mă priveşte, apreciez că economia de sorgine neoliberală (economia de piaţă)  a slăbit potenţialul strategic al statului naţional şi a clătinat serios confortul politic al liderilor europeni în proiectul de integrare. Marea majoritate a populaţiei din statele europene apreciază că, statul naţional se face responsabil de toate relele sociale  şi că acesta nu mai poate gestiona fluxurile de informaţii, cele financiare şi nici schimburile de mărfuri. Aceste componente care reprezintă fundamentele pieţei naţionale  şi susţin statul naţional sunt scăpate de sub autoritatea statului.
Prin urmare şi statul român nu mai posedă instrumentele şi mijloacele necesare pentru a contracara efectele pieţelor liberalizate în condiţiile în care fiecare guvern a acceptat (în lipsa altei soluţii) să respecte cerinţele impuse de FMI (Fondul Monetar Internaţional), BM (Banca Mondială) şi OMC (Organizaţia mondială a Comerţului). În aceste condiţii structurile administrative centrale au fost obligate să transfere problemele fundamentale ale societăţii (locuri de muncă, investiţii, educaţie, cultură, mediu, chiar şi unele elemente ale siguranţei publice) din sfera publică în sfera privată.  
Drept consecinţă, statul român, din dorinţa de  a-şi relaxa capacitatea de guvernare, a  vândut masiv unităţile economice sectorului privat, cu preponderenţă străin (mai puţin   autohton) care, în mare parte au fost basculate în patrimoniul societăţilor transnaţionale (corporaţiilor) . Mult trâmbiţata reformă a statului român concepută şi impusă de la Cotroceni şi însoţită de falsele Hă- Hă –ieli „patriotice”, a obligat statul român să abandoneze funcţiile tradiţionale (economică, politică, socială, de educaţie, ordine publică, mediu, etc.) să le transfere în sectorul privat de unde sunt exercitate preferenţial (după bugetul personal),în mod  tendenţios şi sfidător. Vocile din mulţime susţin că există o legătură strânsă între lumea politică, imperiul pieţelor financiare, mafia administrativă şi justiţie. Aleşii rămân ţintuiţi în miezul evenimentelor iar noi cetăţenii vom alerga, obosiţi în urma lor. În consecinţă Congresul PPE de la Bucureşti a dat o gură de oxigen unui partid şi unui lider, tot mai străini, de interesul naţional
Marele miting desfăşurat în  Arena Naţională, de către USL s-a constituit într-o strategie de răspuns democratic la  intervenţia brutală a liderilor europeni (Angela Merkel şi Samuel Barroso), în treburile interne ale statului român. Mesajul principal, lansat din Arena Naţională, de către reprezentanţii celor 8,5 milioane de români participanţi la referendumul de demitere a fost un mesaj naţional de invocare a  independenţei şi suveranităţii naţionale ca principiu fundamental  al integrării europene. Totodată s-a afirmat hotărârea de   apărare a unităţii şi integrităţii teritoriale ca suport real de susţinere a efortului de integrare.  În afara celor două elemente nu putem accepta integrarea europeană. Acest mesaj a fost însoţit de unele elemente strategice colaterale: lansarea candidaţilor USL, promovarea unor elemente din viitorul program de guvernare, relansarea ofensivei electorale de toamnă, refacerea punţii de legătură dintre USL şi electorat, ruptă pe alocuri de stângăcia tânărului prim ministru. Unii comentatori au invocat absenţa europarlamentarului Gigi Becali de la acest grandios miting. Alţii au invocat costurile şi au asimilat eforturile USL cu cele depuse în Festivalul Naţional ”Cântarea României”. Am constatat că, în ultima perioadă de timp, tot mai mulţi neaveniţi, dezavuiază prezenţa finanţatorului Stelei, în alaiul electoral al USL. Mulţi se întreabă ce caută în acest „alai electoral ciobanul Becali”? „Legenda spune că demult, demult, pe când prin luncile Dâmboviţei trăiau puţini oameni, a venit un cioban. Numele său era Bucur. Şi-a aşezat stâna pe lângă apele Dâmboviţei. Avea multe oi şi alte animale, dar şi multe slugi. Din când în când viaţa ciobanului Bucur şi a familiei sale era cutremurată de vizitele nedorite ale unor prădători. Tătarii şi alte neamuri atacau şi jefuiau stâna lui Bucur.
Azi aşa, maine aşa, pâna într-o zi când nemernicii de jefuitori au îndrăznit să o răpească şi pe fata ciobanului. Atunci Bucur împreună cu slugile sale au plecat sa o salveze pe fată. După lupte grele care s-au dat prin smârcurile care domneau atunci prin zonă, i-au ucis pe toti duşmanii şi au salvat-o pe preafrumoasa fiică a lui Bucur.
Ciobanul şi oamenii lui s-au întors la stană. Ca sa nu se mai întâmple şi altă dată asemenea nenorociri, ciobanul şi-a împrejmuit stâna cu stâlpi groşi din lemn, ca pe o cetate, şi aşa a luat naştere cetatea lui Bucur, mai târziu BUCUREŞTI”.
Este „un cioban român” cu frica lui Dumnezeu, cu grijă faţă de cei nevoiaşi şi săritor atunci când idealul naţional păleşte. Europarlamentarul Gigi Becali vorbeşte şi face ceva pentru ţara lui, spre deosebire de  celălalt „fals tribun”, care mulţumeşte lui Barosso pentru sprijinul acordat în lupta de anihilare a voinţei celor 8,5 milioane de români, participanţi la Referendum.
Dragi camarazi,
Atât Dreptul Internaţional cât şi Drepturile Omului consacră şi garantează protecţia minorităţilor naţionale sau etnice, religioase şi linvistice şi a drepturilor persoanelor aparţinând acestor minorităţi. La nivel internaţional există şi este pusă în aplicare ”Declaraţia cu privire la dreptul persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale sau etnice, religioase şi lingvistice”. La nivel regional (european) sunt operaţionale trei documente speciale cu privire la minorităţi : „Convenţia Cadru pentru protecţia Minorităţilor Naţionale (adoptată la 01 februarie 1995 la Strasbourg); Carta limbilor regionale sau minoritare, Recomandarea nr.1201(1993) a Adunării Parlamentare a Europei cu privire la Protocolul Adiţional la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Prin cele trei documente se reglementează problemele minorităţilor astfel:
1. Statele se angajează, acolo unde minorităţile cer şi această cerere corespunde nevoilor reale, folosirea limbii minoritare în raporturile dintre aceste persoane şi autorităţile administrative (problemă rezovată în România);
2. În ariile în care minorităţile locuiesc tradiţional, expunerea denumirilor locale tradiţionale, denumirea străzilor etc să fie concretizate în limba minorităţilor, unde există o cerere suficientă (problemă rezolvată în România);
3. Dacă există o cerere suficientă de solicitare a educaţiei şi instruirii profesionale  în limba maternă, să fie rezolvată această cerere (problemă rezolvată în România).
Prin urmare România este un stat model în Europa de rezolvare a problemei naţionale. Mai luăm în calcul faptul că un membru al UDMR a îndeplinit pe timpul lui Emil Boc, funcţia de vicepremier, iar 4 portofolii ministeriale au fost conduse de minoritari. Documentele menţionate anterior nu consacră niciun drept de autonomie specială, pe criterii etnice în zonele unde, persoanele aparţinând minorităţilor naţionale sunt majoritare. Uniunea Europeană se fereşte chiar să utilizeze expresia „structură administrativ teritorială” şi foloseşte expresia „arie”. Statul Român a ales varianta autonomiei clasice pe criteriul teritorial, nu etnic. În Constituţia României se specifică” autonomia locală funcţionează pe principiul teritorial”. Prin urmare domnule Laszlo Tokes, nu mai bate câmpii prin Congresul desfăşurat în  „sălile construite de Ceauşescu” vorbind despre federalizarea României, s-ar putea să te bântuie stafia acestuia şi să-ţi afecteze destinul politic. Fii mai atent, ce dracu, nu confunda unitatea teritorială a României cu diviziunile etnice administrative din Imperiul de tristă amintire Austro – Ungar! Şi apoi mai suntem pe aici şi noi, o armată de rezervă neglijată de politicieni şi ataşată de popor inclusiv de minorităţi. În consecinţă, visul „Federalizării României” după patent Tokesian  poate fi realizat numai prin ”trădare naţională” şi „presiune europeană”. Cuvântul „răspopitului” la Congresul PPE, poate fi un avertisment serios atât pentru dezbinata clasă politică , cât şi pentru supusul şi credulul popor român.
PS.
Apropiatul Consiliu Naţional al Reprezentanţilor SCMD poate relansa sau nu, ideea de unitate în jurul valorilor fundamentale ale Naţiunii Române în măsura în care, acesta va transforma conceptual şi strategic linia generală de conduită a SCMD. Nu va reuşi un singur om ci, numai noi toţi, împreună. Va trebui să întărim autoritatea funcţională a filialelor. Va trebui să ataşăm idealurilor noastre toate conştiinţele care  mai cred, că vom reuşi. Va trebui să ne facem vizibili la nivel central şi local şi să ne dăm mâna . Va trebui să refacem întreaga conduită, atitudine şi întregul respect reciproc. Va trebui să fim percepuţi mai corect în interiorul societăţii româneşti. Va trebui să dăm socoteală, laolaltă, pentru nereuşitele noastre. Poate vom reuşi dar sunt şi multe premise de dezbinare. Obiectivele şi dezbaterile ar trebui simplificate şi nu complicate în timp, intensitate şi adversitate. Vom trăi şi vom vedea la Alba Iulia câţi am mai rămas. Dacă vom lucra pe poziţii de forţă şi nu vom ceda hotărârii majorităţii, ne vom dezbina definitiv. Şi atunci, nu ne mai rămâne, mai nimic!
Preşedintele SCMD, Filiala 1 Braşov
Preşedintele „Asociaţiei Alianţa Pentru Respectarea Democraţiei – Octavian Paler”
Gl. Mr. (r). Prof. Univ.dr. Petrişor Mandu