sâmbătă, 30 iunie 2012

COMUNICAT

Întrucât încep să apară din ce în ce mai multe voci care sunt în dezacord cu conducerea centrală a SCMD, BO al Filialei Satu Mare a ajuns la concluzia că este absolut obligatorie convocarea de urgenţă a Consiliului Naţional . Altfel considerăm că se va ajunge la destrămarea muncii pe care am desfăşurat-o mai bine sau mai rău în aceşti ani.
Dorim ca Consiliul Naţional  să-şi spună cuvântul în această chestiune de urgenţă.

BO al Filialei Satu Mare

vineri, 29 iunie 2012

PUTREGAIUL POLITICII ŞI "BALAMUCUL GRADELOR"
AUTOR

Preşedintele SCMD, Filiala 1 Braşov
Preşedintele "Alianţei Pentru Respectarea Democraţiei - OCTAVIAN PALER"
Gl.mr.(r). prof. univ.dr. Petrişor Mandu


STRATEGIA NOASTRĂ ŞI PĂCATUL SOCIAL
 
AUTOR 
Preşedintele SCMD, Filiala 1 Braşov
Preşedintele „Alianţei Pentru Respectarea Democraţiei – Octavian Paler”
Gl.Mr.(R) prof.univ.dr. Petrişor Mandu
 
 
În loc de introducere
Începând cu decembrie 2009, cohortele portocalii conduse de „viteazul voievod” au pornit în căutarea unor duşmani fictivi, identificaţi într-o opoziţie firavă, îngenunchiată şi blamată. Tot mai mulţi cetăţeni au intrat în rezonanţă cu mesajul „voievodului” relansat în sfera simpatiei publice, după referendumul de suspendare din 19 mai 2007 când, 6.059.315 cetăţeni români, reprezentând 74,48% au spus un „NU” hotărât suspendării. A urmat o guvernare lipsită de cele mai elementare reguli de bun simţ, în care „personaje elitiste” de tip boc 1 , 2 sau 3 au executat orbeşte deciziile de la palatul Cotroceni. Deseori, când logica mea este depăşită de urâţenia vremurilor pe care le trăiesc, încerc să dau răspunsuri simple asupra unor fapte şi comportamente politice. Spre exemplu, la întrebarea „de ce guvernele lui Boc au fost conduse de la celălat palat?” pot da următoarea explicaţie: prin educaţie omul poate să înţeleagă, prin înţelegere omul devine liber, în libertate omul poate decide! Care a fost veriga slabă  în comportamentul politic al lui Boc, educaţia, înţelegerea, libertatea sau toate laolaltă? Declanşată în 1989, Criza economico – financiară, mascată sub componenta ei politică, a fost recunoscută oficial în 2008  şi a constituit peisajul favorabil în care guvernarea portocalie a aşezat naţia română în pragul barbariei şi a deschis cutia pandorei, a setei de răzbunare. În „circul bătăliei cu criza”au fost identificaţi vinovaţii în rândul mogulilor, în masele acoperite de patetism şi apatie ale bugetarilor şi pensionarilor. Liderii portocalii, acoperiţi şi stimulaţi de gradele militare nemuncite şi penale au umplut ecranele televiziunilor publice incriminând huzurul begetarilor de lux şi orientând dezbaterile publice către pensiile nemeritate ale cadrelor aflate în Rezerva Sistemului Naţional de Apărare. Sectorul privat, principalul factor al declanşării şi întreţinerii crizei economice, a fost protejat în continuare pentru a-şi vedea liniştit de contractele oneroase cu statul, evaziunea fiscală, lipsa de performanţă, corupţie şi „legături trainice” cu mafia generalizată în toate sferele de activitate care, presupun circulaţia şi furăciunea banului public. Jaful naţional de proporţii şi îngenunchiarea prin sărăcie a cetăţenilor a fost rezultatul unui joc politic mascat în expresii precum „păcatele tranziţiei”şi  „capitalism sălbatic”. Graţie guvernării portocalii am devenit „milogi la porţile FMI” îndatorând forţat, orice trăitor de rând pentru câteva decenii.
După  orice „fiestă electorală”, situaţie în care ne găsim astăzi, apare necesitatea răsplătirii ,prin funcţii publice, a celor care au contribuit la victorie prin efort financiar, material, doctrinar şi fizic. Este greu să mergi din casă în casă pentru a convinge „prostimea” de avantajele noului ciclu electoral. Este greu să străbaţi toată ţara pentru a flutura stindardul politic neruşinat al bunăstării. Este foarte uşor să foloseşti funcţiile publice în scopul producerii de bani pentru partid sau, să creezi adevărate reţele de profit financiar nemuncit! Dacă cineva ar face o operatie pe „suflet deschis” la fiecare om, devenit bogat prin furăciune publică, cu siguranţă, am constata în interiorul său multă minciună şi mizerie morală. Parafrazând pe finanţatorul fostei echipe militare, abandonate în tranziţie de către marii patrioţi alteraţi de atâta obedienţă, „minciuna este una din cele mai mari creaţii ale diavolului”, întrezăresc la toţi mincinoşii politici un sfârşit lipsit de demnitate, în abisurile întunericului. Traversând laolaltă o parte a acestei crize am constatat că, inclusiv o parte a clasei intelectuale, luminată de harul ştiinţei şi dominată de morala civică a trecut prea uşor de partea „viteazului voievod” şi a cohortelor portocalii comandate de „elita coloneilor în rezervă” conectaţi la lumea duhurilor întunecate a imposturii. Acţiunile de promovare  a obedienţilor în înalte grade militare le-au sporit infatuarea şi le-au promovat caracterele drept instrumente de propagandă. Mândri din cale afară, lăudăroşi, vicleni şi orgolioşi au ocupat abuziv scena politică şi socială sub masca unor jurnalişti, lideri de opinie, lideri de partid, conducători de instituţii publice, lideri de sindicat şi chiar distinşi prelaţi ai instituţiei eclesiale. În fine, toată această guvernare portocalie a creat uriaşe breşe în sistemul de apărare al cetăţeanului obişnuit făcându - l vulnerabil în faţa răului economic. Mii de pensionari „aşteaptă la rând” să iasă pe cale naturală din sistem pentru a lăsa locul celor care, îmbuibaţi prin furăciune din avutul obştesc, speră să rămână numai ei în memoria posterităţii. Mai trebuie îndeplinită o condiţie fundamentală „ Dumnezeu să dorească acest lucru şi să vrea să-şi amintească de ei!”.
1. Tăcerea, supunerea şi obedienţa – păcatul nostru social
Este adevărat că sărăcia noastră naţională reprezintă un mod de viaţă istoriceşte determinat şi este generată de un sistem ticăloşit care nu s-a învăţat minte nici în secolul XXI. Este adevărat că am suportat de-a lungul istoriei tiranii şi dictaturi.  Valul revoluţionar al anului 1989 a propulsat un nou sistem democratic în care liderii naţionali şi guvernele, emanaţie a alegerilor libere, aveau în intenţie să proiecteze la un anumit orizont de timp, binele social. Un bine dictat de sus în jos căruia trebuia să-i răspunzi prin tăcere, supunere oarbă şi obedienţă. Ceva mai târziu, prin 2004,  a apărut şi „voievodul jucător”,  îmbrăcat în haine de lumină, singurul capabil să aducă binele „turmei sale. Dar, prin aşezarea la butoanele guvernării a unor surogate de adevăr , de bine, de libertate şi dreptate a fost compromis edificiul social şi orizontul de bine pe termen scurt, mediu şi lung. Societatea şi morala au fost penetrate de scene realiste din „Apusul Europei” adică violenţă, mizerie, înjurături, femei dezbrăcate, câini vagabonzi, copii la orfelinate, bătrâni fără adăpost, cerşetorie, droguri etc, scene care aveau să îndepărteze cetăţeanul obişnuit de idealismele de odinioară şi visele frumoase. Am crescut generaţii tinere  postrevoluţionare care, cu greu ajung la maturitate din prea multe circumstanţe ce le deschid toate drumurile către desfrâu. Un patriotism ridicol ne-a ocupat locurile intangibile ale inimilor în care, altădată, păstram poeziile patriotice înflăcărate, frumuseţea vremurilor de odinioară, măreţia luptelor pentru neatârnare, dreptatea şi libertatea pentru care îşi sacrificau destinele eroii naţionali. Pe cine mai auziţi vorbind la televizor sau pe scenele publice, despre patriotism, dragostea de neam, despre biruinţă, despre jertfă, despre strămoşi şi compatrioţi, despre comuniune, umanism şi coeziune? Toate acestea ne-au mutilat sufletele cu false raţiuni de existenţă iar locurile rămase goale sunt bombardate zilnic cu vectorii de manipulare publică. Cu siguranţă, mândria este unul din cele mai grele păcate, poate cel mai mare, însă în credinţa noastră strămoşească este unul şi mai mare, supunerea ipocrită. Se spune că Dumnezeu a dat ologului mândria drept cârjă pentru a se putea mişca. Dar tot atât de adevărat este că în spatele supunerii ipocrite nu există decât sărăcia , nedreptatea, inegalitatea, resemnarea, capitularea şi pierzania. Voievodul jucător a preluat turma  şi a crezut că poate să joace singur la ruletă destinul naţional.
Dogmele creştin  - ortodoxe zugrăvesc chipul lui Dumnezeu aşa cum poate fi perceput El de om. Neschimbarea dogmei este cauzată de faptul că omul este schimbător ca vremurile, în timp ce Dumnezeu nu se schimbă niciodată! Prin urmare, Dumnezeu este nemărginit, nelimitat pe când omul trăieşte în limitele sale date de posibilităţi şi timp. Nelimitarea nu este caracteristica lui, aceasta îl dispersează, îl alienează şi îl distruge. Tiranul este un individ absurd, nelimitat în manifestările sale, lipsit de ruşine publică. Spun acest lucru deoarece acestuia nu îi este ruşine să chinuie semenii. Acesta este motivul pentru care, tiranii au, de obicei, un sfârşit lipsit de glorie. Noi, oamenii inclusiv „vitezul voievod” putem fi cu adevărat liberi, mişcându-ne numai în limitele noastre, specifice fiecăruia , cu alte nevoi şi alte caracteristici.  Din nefericire, cele trei spaţii în care ne putem mişca pe parcursul scurtei noastre existenţe cel spiritual, cel fizic şi cel psihic nu depind numai de credinţa în Dumnezeu. În afara spaţiului spiritual care poate fi explorat prin credinţă, celelalte două, fizic şi psihic, sunt puternic influenţate de lipsa mijloacelor materiale şi financiare, prin urmare, de modul în care sunt gestionate treburile publice, sau modul în care sunt distribuite resursele necesare vieţii fizice şi psihice. Oricum am raţiona, drumurile duc către politică şi politicieni. Nu cred că trebuie să vă mai întrebaţi ”de ce turma tace în acest tip al democraţiei de piaţă”? Tace din teama de a nu pierde bruma de resurse necesare supravieţuirii.  Acesta a fost obiectivul ultimei guvernări portocalii, inducerea în dezbaterea publică a ideii că unii „pensionari bugetari huzuresc iar alţii abia supravieţuiesc”. Singurul segment bine organizat şi hotărât să limiteze comportamentul abuziv al politicienilor a fost cel al pensionarilor militari. Creşterea şi diminuarea pensiilor militare prin aplicarea prevederilor OUG nr.1 ne-au diversificat, prin aplicarea unui principiu artificial, posibilităţile de mişcare în spaţiile fizic şi psihic . Din aceste considerente, din teamă, din confort sau din revoltă  organizarea şi hotărârea noastră au pălit. În acest context, am putea să ne întrebăm inutil: ”unde am greşit?”, „de ce anume nu am reuşit?”,”cum de am suportat asemenea umilinţă?”. Avem fiecare o voce interioară numită conştiinţă care ne poate regla comportamentul şi lumina calea pe care să mergem. Conştiinţa ne fixează limitele în care trebuie să ne mişcăm dacă dorim să nu fim la voia întâmplării, să nu punem pe nimeni în pericol şi să nu fim în pericol noi, înşine. Libertatea conştiinţei nu este o invenţie a omului contemporan. Este un dar lăsat de la Dumnezeu care nu poate fi limitat de nimeni!
2. Strategia noastră  - SCMD încotro?
De la înfiinţare şi până în prezent, SCMD a intervenit şi corectat unele abuzuri în comportamentul politicienilor. Fără să avem o recunoaştere publică oficială a actualei guvernări, comportamentul nostru civic, responsabil a contribuit , din plin , la pierderea puterii de către cohortele portocalii. Poate vă întrebaţi de ce utilizez în text noţiunea „cohortă”. Este un termen militar de provenienţă latină care defineşte o diviziune tactică a armatei romane de ocupaţie. Cohorta putea avea 500 de oameni şi era condusă de „prefectus”. Acesta a fost nucleul real al forţelor portocalii în fiecare judeţ cu care au „mânat turmele”, în tăcere şi obedienţă spre: tăierea salariilor, a pensiilor, desfiinţarea indemnizaţiilor, acceptarea furtului din banii publici al unor directori de instituţii, încheierea unor contracte supraevaluate, efectuarea unor achiziţii oneroase pe bani publici, cheltuirea în interes clientelar a unor fonduri europene, muşamalizarea multor matrapazlâcuri ale sectorului privat etc. (matrapazlâc derivă din turcescul „matrabazlic” şi semnifică şarlatanie, fraudă, excrocherie, hoţie, impostură, înşelăciune, înşelătorie, pungăşeală, pungăşie). Toate aceste fenomente au fost însoţite de o puternică manipulare, având ca temei pericolul, artificial creat, al crizei şi drept consecinţă îmbogăţirea nesimţită a unor concetăţeni. Prin tăierea pensiilor la 26.500 de pensionari militari nu s-a economisit mare lucru dar s-a creat un precedent în posibilităţile tot mai abuzive ale politicii de a interveni hotărât, în limitarea drepturilor omului. Acum avem o nouă guvernare, promovată democratic şi prin efortul nostru conceptual, combativ, stradal, mediatic şi electoral.  Se pune problema ce am realizat?
Vă propun să analizăm împreună următoarele aspecte strategice:
a. În ce sferă de aşteptare strategică ne poziţionăm noi, SCMD în prezent?
b. Ce am obţinut pentru satisfacerea interesului public din partea politicii?
d. Care sunt limitele actualei guvernări şi dacă se putea face mai mult?
e. Ce avem de făcut
Ce exprim în continuare este numai un  MODEST  punct de vedere!
a.  Sfera de aşteptare strategică, are un trend promiţător şi pozitiv. Venirea actualului Prim Ministru la mitingul din data de 1 Mai, din Piaţa Victoriei denotă interesul acestuia faţă de scopul, obiectivele SCMD şi ale societăţii civile. Încercarea de dezbatere şi soluţionare în Camera Deputaţilor a completărilor la OUG nr.1 /2011, în interesul SCMD, a existat deşi finalul a fost negativ, parţial. Există promisiunea că acest obiectiv va fi reluat în discuţie după alegerile din noiembrie 2012. Ministrul Apărării Naţionale, prin ieşirile sale mediatice îşi menţine poziţia verticală de implicare în procesul de soluţionare legală a litigiului generat de diminuarea abuzivă, ilegală şi iresponsabilă a pensiilor militare. Astfel se explică demersul domniei sale de a lucra, cu o echipă de jurişti, la noul proiect al legii pensiilor militare. Clasa politică, aflată la guvernare, a manifestat o atitudine de înţelegere a situaţiei pensionarilor militari, furaţi la buzunare. Procesele noastre în instanţe vor mai dura, aproape în unanimitate, sunt respinse ca inadmisibile, în lipsa hotărârilor comisiilor de contestaţii. La CEDO, aşteptările sunt pesimiste în condiţiile în care, organismul este în reformare, odată cu statele europene şi funcţiile acestora. Următoarele 4 luni va continua fiesta electorală în care se vor implementa bani mulţi şi murdari care pot cumpăra mult mai uşor „mituirea electoratului” decât principiile noastre. Toate aceste considerente mă îndeamnă la prudenţă strategică şi, în cazul în care pe 14 iulie ne vom găsi în Piaţa Victoriei, nu trebuie să abandonăm sprijinul USL, al guvernului şi să „luăm mâna din gâtul” adversarului politic de sorginte portocalie!
b. Satisfacerea interesului public şi creşterea bunăstării umane rămâne un obiectiv îndepărtat. Totuşi, am obţinut destul de rapid anularea datoriilor pe care trebuia să le returnăm, în temeiul hotărârii inumane şi ilegale a  guvernării anterioare mafiote. Cu mai multă speranţă, unitate şi demnitate cred că putem forţa, până în septembrie 2012, o OUG prin care să se stabilească în perspectivă, revenirea la pensiile din decembrie 2010, pentru aceia care, încă sunt abuzaţi financiar. Pentru recunoaşterea funcţionării  noastre legale  era necesară alocarea unui spaţiu în Cercurile Militare. Avem nevoie de un răspuns concret, la obiect, din partea domnului general Dobriţoiu. În lipsa acestui răspuns oficial, rămânem pentru M.Ap.N. „simplii haiduci”. Controalele stabilite de Primul Ministru la Ministere şi celelate instituţii vor demasca tot mai multe hemoragii financiare care au produs un handicap serios interesului public. Rămâne de văzut dacă acesta este stopat, dacă banii vor fi returnaţi în sacul public şi dacă cei vinovaţi vor suporta sancţiunea legii. Trebuie urmărit procesul de privatizare, relaţia guvernului cu FMI, garantarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, participarea noastră la planificarea şi implementarea politicilor publice. Tot în sfera interesului public se înscriu, stoparea contribuţiei  la CAS de 5,5% şi anume partea luată abuziv de stat, reîntregirea salariilor bugetarilor cu 8%, precum şi unele intenţii de revigorare a mediului de afaceri. Dialogul social este reglementat în alte coordonate şi sunt convins că pe 14 iulie 2012, vom fi primiţi la guvern în calitate de parteneri de dialog. Rămâne de văzut dacă reuşim să rămânem echilibraţi şi  demni în promovarea şi încheierea unui contract social în care să nu amestecăm şi să intersectăm responsabilităţile politice cu cele sociale şi economice ale diferitelor nivele ierarhice care presupun, o anumită expertiză.
c. Ca orice guvernare cu o vechime de numai două luni şi actuala guvernare „se poate îneca în propriile limite”. În primul rând continuă litigiul cu Palatul Victoria , litigiu caracterizat prin două aspecte: dorinţa oficială a celor doi demnitari de a colabora în interes naţional; mândria personală a celor doi demnitari de a se confrunta în interes naţional. Prima lună a guvernării a fost ocupată de problemele electorale şi lupta pentru câştigarea puterii pe plan local. Am afirmat, de atâtea ori, că nu poţi guverna fără să câştigi puterea  prin instrumentul democratic numit alegeri libere. Bâlbâiala de la Ministerul Educaţiei  şi numirea prefecţilor de judeţ pe criterii politice sunt elemente conjuncturale, pe care guvernul, care va fi constituit în urma alegerilor parlamentare, sper să le revizuiască definitiv. În ce priveşte elaborarea unui act normativ care să readucă imediat pensiile diminuate la nivelul lui decembrie 2010, nu a fost posibilă deoarece: guvernul este încă instabil din punct de vedere al suportului electoral şi ca reprezentare în parlament; pactul cu UNPR este „un rateu politic” asumat din raţiuni politice ; oarganizaţiile de revoluţionari, lipsite de indemnizaţiile respective monitorizează atent, alături de alte structuri profesionale şi civice mişcările guvernului în domeniul revenirii pensiilor militare; ministerele căpuşate încă de reprezentaţii care au aplaudat ciuntirea pensiilor invocă lipsa banilor; renegocierea contractului cu FMI prezintă deocamdată un dezechilibru în favoarea acestuia, generat de lipsa banilor publici pe piaţa financiară româneasă (banii privaţi se ascund în evaziune); timpul la dispoziţie a fost prea scurt pentru consolidarea bugetului; liderii politici ai USL sunt încă încorsetaţi de dorinţele şi pretenţiile „baronilor locali” de serviciile cărora încă nu se pot lipsi. Politicile sociale se vor mai lăsa aşteptate până când vor fi promovaţi în funcţiile publice cetăţeni apolitici, experţii în domeniile de referinţă, lipsiţi de plecăciune politică, de grade frauduloase , de preocupări private temeinic, ombilicate la banul public. Toate aceste corecţii pot fi solicitate şi de noi, SCMD. 
d. Ce avem de făcut? În primul rând, să vedem câţi am rămas. Apoi, să constatăm cât de fideli am  rămas principiilor pentru care ne-am constituit. Trebuie să ne activăm blogurile de la Constanţa la Iaşi, de la Satu Mare la  Timişoara , de la Craiova la  Feteşti pe axa Bucureşti, Ploieşti, Braşov, Arad şi Bacău, Sf.Gheorghe, Sibiu, Hunedoara , Deva etc  şi să ne exprimăm urgent, un punct de vedere. Apoi să transmitem oficial şi Comitetului Director al SCMD acest punct de vedere. În cazul în care dorim un mare miting, împreună cu societatea civilă, trebuie să stabilim nişte reguli pe care să le respectăm. Fiecare lider de organizaţie, fundaţie, sindicat trebuie să-şi înscrie oamenii pe liste şi să poarte răspunderea disciplinei lor. Scena SCMD nu trebuie asaltată ca în 1917 de către revoluţionari. Noi nu facem o revoluţie ci, dorim o implicare activă în viaţa publică în apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti. Noi nu ne propunem să răsturnăm guverne şi să punem la colţul istoriei, unele partide iar pe altele, să le zugrăvim în icoane . Să lăsăm societatea, în ansamblul ei să decidă. Ce putem face noi este să exprimăm nişte puncte de vedere legale, creatoare, destinate să apere interesul naţional. Prin urmare, este o strategie greşită să „ne avântăm soldăţeşte” în lupta pentru putere politică, aşezând eticheta şi demnitatea SCMD lângă partide „de buzunar cu iz clientelar” numai din dorinţa de reacţie la pasivitatea clasei politice. Nu am nici eu încredere în clasa politică, dar orice entitate politică se întreţine cu bani. SCMD nu are bani pentru aşa ceva, nu avem bani nici pentru transport la miting. Trebuie să cunoaştem , cu exactitate, câte din cele 80 de filiale teritoriale pot veni la Bucureşti? Trebuie să cunoaştem câţi camarazi pot convoca în Piaţa Victoriei filialele din Bucureşti? Iată de ce trebuie să rămânem fideli principiilor pentru care ne-am constituit şi pentru care încă suntem respectaţi de societate. Dacă totuşi se doreşte o schimbare radicală de strategie care ne implică pe toţi, să hotărâm împreună stând de vorbă, faţă în faţă, unii cu alţii. Prin urmare, vă propun să nu fim noi cei care scindăm, din interes imediat, USL, în buni (PNL +PC) şi răi (PSD). Implicarea noastră preferenţială va conduce la discreditarea noastră. Şi apoi, unde trimitem colegii din SCMD, membri ai PSD? În aparenţă, Victor Ponta a greşit faţă de noi, dar sub presiunea unor factori obiectivi. Trebuie să rămânem fideli USL iar dacă ieşim în Piaţa Victoriei pe 14 iulie 2012 să avem un singur ţel, sprijinul USL şi condamnarea abuzului portocaliu. Aşa, vom fi siguri că ofensiva lor pe piaţa bişniţei  electorale va fi definitiv stopată! Celelate surogate politice de tipul „Mişcarea Noua Românie „ nu merită luate în seamă, la acest moment. Insăşi prezenţa noastră masivă în piaţa Victoriei este un argument suficient de serios pentru ca USL să-şi revigoreze atitudinea pozitivă şi preocuparea de a restabili  ordinea socială şi statul de drept.
În loc de epilog.
 Astăzi este ziua Sfiinţilor Apostoli Petru şi Pavel. Petru a fost fericit de Dumnezeu şi a fost numit piatră iar Pavel a fost desemnat să poarte numele Lui înaintea tiranilor şi împăraţilor. Sfântu Petru era fratele lui Andrei, cel întâi –chemat, îşi întreţinea viaţa prin osteneala mâinilor sale trăind în sărăcie. Mai târziu, „propovăduind Petru Evanghelia în Iudeea, Antiohia, Pont, Galaţia, Capadocia, Asia şi în Bitinia, s-a pogorât până la Roma. Şi pentru că a biruit cu minunile pe Simon vrăjitorul, împărăţind acolo Nero, a fost răstignit cu capul în jos, precum el însuşi a cerut şi şi-a primit fericitul sfârşit”.
„Iar Sf. Pavel, şi el era evreu, din neamul lui Veniamin, dintre farisei, fiind învăţat de Gamaliel, şi instruit desăvârşit în Legea lui Moise. Locuia în Tars, care fiind fierbinte iubitor Legii, jefuia şi strica Biserica lui Hristos, şi cu a lui voie şi sfat a fost omorât întâiul mucenic Ştefan. Cunoscându-se de Dumnezeu în amiaza zilei, şi orbindu-i-se vederea, i s-a trimis glas dumnezeiesc din cer, prin care a fost trimis către Anania, vechiul ucenic al Domnului, ce locuia în Damasc; şi acela învăţându-l, l-a botezat. Şi fiindcă s-a făcut vas alegerii, a purces, ca şi cum ar fi zburat cu aripi, de a înconjurat şi a cuprins toată lumea; şi ajungând la Roma, şi învăţând pe mulţi, şi-a săvârşit viaţa acolo, tăindu-i-se capul din porunca împăratului Nero pentru mărturisirea lui Hristos, în urma lui Petru”.




RESEMNAREA - ULTIMA ETAPĂ A CAPITULĂRII
 
AUTOR
Preşedintele SCMD, Filiala 1 Braşov
Preşedintele „Alianţei Pentru respectarea Democraţiei – Octavian Paler”
Gl.mr.(r). Prof.univ.dr. Petrişor Mandu
 
 
1. FAPTE MARI  ŞI  DURERI MARI
2. SERVITORI RĂI ŞI  STĂPÂNI RĂI
3. BINELE POLITIC ŞI BINELE PUBLIC
1. In loc de introducere: FAPTE MARI  ŞI  DURERI MARI
Poate, ziua de 22 iunie 2012, rămânea  o zi fără semnificaţii majore în viaţa mea, aşa cum  au rămas mai toate zilele trăite sub guvernarea Băsescu – Boc. Imi aduc aminte că, pe la sfârşitul veacului anterior, prin anul 1999, au fost inaugurate în judeţul Braşov două monumente închinate “Bateriei Albastre” unul la   Podu-Olt şi celălalt pe platoul din faţa actualei ruine a Uzinei Mecanice Tohan Zărneşti. Aceste monumente, demult uitate, amintesc de legendara “Baterie Albastră”care, în zilele de după 23 august 1944, a creat pentru armata română o situaţie extrem de favorabilă în confruntarea  cu forţele germane din Covasna Harghita şi cele de dincolo de Carpaţi.
Uzina de armament Rugifer din Zărneşti, actuala ruină a Uzinei Mecanice Tohan, fabrica la acea vreme proiectile de artilerie de calibrul 75 de milimetri. O parte dintre muncitori făceau trageri într-un poligon special al uzinei, pentru a testa proiectilele. Trei dintre cele patru tunuri româneşti Astra, folosite la tragerile de probă, au fost atunci scoase în teren, pentru luptă. Conducerea uzinei a cerut voluntari din rîndul muncitorilor, pentru operarea pe front a celor trei tunuri. S-au ales în scurt timp 56 dintre muncitorii dispuşi să lupte. Au fost echipaţi cu salopete albastre, culoare care a dat şi numele bateriei. Comandantul „Bateriei Albastre” a fost desemnat inginerul locotenent Marin Năstase, ofiţer de artilerie din comisia militară a uzinei şi tatăl fostului Prim -Ministru ADRIAN NĂSTASE. Pe 31 august 1944, Bateria Albastră şi-a dublat puterea de foc, cu trei tunuri noi trimise de la uzina braşoveană Astra. În numai cîteva zile de luptă, cele şase tunuri au aruncat spre forţele germane 2.600 de proiectile de artilerie. Înaintarea bateriei s-a oprit la Tohan, o dată ce forţele armatei române erau suficiente în zonă.
La ceremonialul închinat “Bateriei Albastre” în anul 1999, l-am cunoscut pe Adrian Năstase, căruia, în calitatea pe care o deţineam de comandant al Academiei Forţelor Aeriene, i-am acordat toate onorurile, toată atenţia şi respectul cuvenit, deşi domnia sa era în opoziţie. Câţi dintre cei care-l judecă acum se pot mândri cu asemenea fapte ale strămoşilor lor?
Intre 1973 si 1990 Adrian Năstase a fost angajat al Institutului de Cercetari Juridice;  în 1990 face parte din guvernul Petre Roman, conducând Ministerul de Externe; la momentul rupturii FSN-ului, a ales calea de a-i rămâne fidel lui Ion Iliescu; în 1992 ajunge preşedinte al Camerei Deputatilor, iar în 1996 vicepreşedinte;
In 2000 este desemnat prim-ministru, iar din 2001 devine presedinte al PSD; pe 27 august 2004, Adrian Nastase şi-a anuntat oficial intenţia de a candida la preşedintie ; în turul I al alegerilor prezidenţiale a obţinut, conform BEC, 4.278.864 de voturi, ceea ce a însemnat un procent de 40,94% din total. Câţi dintre oamenii politici se pot prezenta la raport cu atâtea responsabilităţi şi soluţii în interesul României?
Nu am fost un admirator al lui Adrian Năstase, dar îl respect pentru competenţa politică şi calităţile de om. Vă recomand să citiţi cartea de interviuri “De la Karl Marx la Coca-Cola” şi să înţelegeţi  din mărturisirea acestuia “Pentru mine nu a fost niciodata o problema sa fac bani”, ce doriţi fiecare. Prin această introducere am epuizat sensul componentei „FAPTE MARI şi DURERI MARI”,din titlul materialului. Rămân un recunoscător al meritelor omului politic ADRIAN NĂSTASE iar de ziua domniei sale îi doresc echilibru psihic, putere fizică, rezistenţă morală, sănătate grabnică, refugiul în demnitatea de om pe care o are cu prisosinţă, abandonarea definitivă a capitulării în faţa mocirlei sociale şi continuarea luptei pentru fericirea familiei sale! Voi fi alături de domnia sa, ştiu că este nevinovat în comparaţie cu mafioţii libertarieni din politica românească! Dumnezeu să-i dea putere de ziua domniei sale la vârsta de 62 de ani, pentru Adrian Năstase Dumnezeu nu doarme! Îi urez un sincer „LA MULŢI ANI”! Voi, care mai sunteţi camarazii mei, nu trebuie să gândiţi şi să simţiţi ca mine. La mine, ura  a rămas undeva departe, îl las pe Cel de Sus să judece!
2.   SERVITORI RĂI ŞI  STĂPÂNI RĂI 
Am încercat de-a lungul multor zeci de ani să influenţez unele conştiinţe astfel încât, să fie capabile de a se implica, în mod creator, în transformarea mediului ambiant. Mediul militar a fost, cu preponderenţă preferabil, deoarece aici mi-am consolidat şi definitivat  sistemul de cunoştinţe, elementele de bază ale voinţei, interesul personal suprapus orbeşte peste interesul naţional şi stările afective  atât de necesare iubirii de patrie şi de credinţă  strămoşească. Chiar şi atunci când am avut de format şi instruit luptători ai altor state, le-am insuflat o semnificativă dimensiune profesională, în interesul României. Peste ani, când în diferite împrejurări şi condiţii, i-am reântâlnit m-am convins de randamentul efortului meu, unii aveau în îndepărtata Republică Malgaşă sau Zimbabwe camere amenajate în stil popular românesc. Ce spun, în continuare, este vocea camarazilor mei. 
Viaţa unui militar activ se derulează permanent într-un mediu al disciplinei, al valorilor şi normelor militare. Întreaga mea existenţă militară dăruită, prin propria voinţă, interesului naţional a fost un un joc al soartei între temperamentul dinamic şi spiritul de sacrificiu. Acest amestec a fost combustibilul care mi-a alimentat permanent, voinţa de a reuşi, determinarea, competitivitatea, angajarea afectivă şi efectivă, curiozitatea intelectuală şi dorinţa de a lucra în echipă. Echipa a fost Armata Naţională. Printr-o abordare tehnică pot spune că şi evoluţia mea în cariera militară a presupus parcurgerea succesivă a stagiilor în grade şi funcţii asociate permanent, temeinicei pregătiri profesionale, responsabilităţilor şi experienţei specifice posturilor ierarhice, sacrificiilor cerute de la pupitrul de comandă al  interesului naţional. Acum mă aflu în rezervă şi sunt, tot mai des, pus la dispoziţia unei societăţi care se hrăneşte spiritual din izvorul mediatic penetrat fraudulos de indivizi care au devenit lideri prin votul negativ al unei societăţi, aflate spiritual , în mijlocul mocirlei. După o viaţă militară, în care am clădit alături de voi toţi cei care sunteţi camarazii mei, valorile comune, mândria, loialitatea, încrederea în sine, colegi şi grup, onestitatea, demnitatea, onoarea, disciplina, dăruirea de sine, solidaritatea etc, suntem puşi , cu toţii, „în bătaia puştii” unei părţi a societăţii, induse în degringoladă, în mod intenţionat, de către un sistem politic şi administrativ păcătos. Am socotit grupul militar, un corp deosebit, aparte de alte colectivităţi umane, o unitate socială autonomă, un grup uman cu trăsături specifice. În baza acestei aprecieri am fost ferm convins că vom rămâne împreună, la bine şi la rău. Nu este pentru prima dată când politica îşi avansează pionii pe tabla de şah a  campaniei electorale. Această manevră a avut un caracter limitat, mai ales sub presiunea componentei active a armatei. Vă aduceţi aminte cum a plecat impostorul de MILITARU din cadrul Ministerului Apărării Naţionale? Atunci, armata activă a ripostat la impostură şi neobrăzare. Acum avem lista celor penetraţi atât de obraznic în sistemul nostru militar. Cum de am aflat atât de târziu? De ce au fost încălcate atât de grosolan şi penal prevederile Statutului cadrelor militare, Legea nr.80 din 1995, capitolul IV, art. 45 – 68 ? De ce a semnat Ministrul Apărării Naţionale, când legea prevede ca avansarea să fie  făcută prin Ordinul Şefului Statului Major General? De ce am îngăduit acestui şef de partid să se joace cu armata Naţională ? De ce am acceptat atât de uşor mituirea ? În materialul anterior intitulat „Putregaiul politicii şi balamucul gradelor” mi-am exprimat punctul de vedere. La fel şi pe posturile de televiziune locală. Rămân la convingerea fermă că, acolo unde sunt „stăpâni răi sunt şi servitori răi”. Sper ca servitorii făcuţi direct din soldati neinstruiti , colonei,  să abandoneze forţat acest coşmar şi să simtă rigorile legii, împreună cu stăpânii lor, corupţi. Un „distins jurnalist” spunea,  cu tupeul specific bişniţarului din piaţa Obor: „ ce-i domnule sunt grade onorifice!”. Distinsul personaj Bogdan Chireac a mai făcut unele aprecieri la adresa neimplicării noastre, a militarilor în rezervă, în războiele locale sau mondiale şi prin urmare, absenţa meritocraţiei militare. Să caute mult şi bine gradele onorifice, mult trâmbiţate, în acte normative imaginare! "Demult , în Kazahstan, un bătrân foarte sărac a poposit în faţa unui birt şi a scos din sac o bucată de pâine. A început să inspire mirosul de carne prăjită şi să mănânce din bucata de pâine. Stăpânul birtului i-a cerut să plătească mirosul cărnii. Liniştit bătrânul a scos două monede , s-a dus la urechea stăpânului şi a ciocnit din ele, producând un sunet. I-a replicat apoi: ”cine vinde mirosul cărnii, primeşte sunetul monedelor”. Prin urmare dragi camarazi, cei care au primit gratuit gradele militare să fie recompensaţi cu onoarea de a auzi zgomotul lovirii călcâielor noastre pe câmpurile de instrucţie şi luptă! Atâta merită, atâta onoare le acord, cel puţin, subsemnatul! Am epuizat şi componenta nr.2 din titlul materialului, „Servitori răi şi stăpâni răi”
3.  BINELE POLITIC ŞI BINELE PUBLIC
Ce-i de făcut? Am crezut în forţa dreptăţii USL şi încă trebuie să mai credem! Dar noi am învăţat că, resemnarea este ultima redută a capitulării. Spiritul de corp şi solidaritate nu ne predispune la stări favorabile acceptării pagubei. Noi trebuie să mergem în marş triumfal spre recâştigarea demnităţii pierdute, alături de colegii rezervişti, din   MAI şi SRI. Este adevărat că am trăit şi muncit în echipă, este la fel de adevărat că am împărtăşit aceleaşi condiţii, idealuri, misiuni şi privaţiuni. De ce oare trebuie să continuăm acest calvar în condiţiile în care, profitorii nemului zornăie la urechile unei naţiuni sărace luxul, furtul nesancţionat, lăcomia, exploatarea, trădarea naţională, mita, evaziunea şi nesimţirea faţă de credinţa strămoşească?  De ce trebuie să completăm în continuare date şi informaţii despre veniturile noastre şi să sperăm că ne va mai adăuga cineva un os la cele 26.500 de pensii ciuntite prin furt direct şi neobrăzat? De ce acceptaţi realizarea de economii prin moartea naturală a unora dintre noi? Cine culege datele şi informaţiile despre veniturile celor câteva mii de rezervişti aflaţi pe paturile spitalelor sau ţintuiţi în pat? Cum vor mai putea supravieţui cele câteva mii de camarazi care au pensiile ciuntite cu 25%? De ce trebuie să continuăm nişte acţiuni în instanţe, în care lipsesc, în proporţie de 90%, hotărârile Comisiilor de Contestaţii, drept pentru care, instanţele le resping, ca fiind premature? Nu credeţi că, din spirit de solidaritate cu noi, noul Guvern al USL ar fi trbuit să elaboreze un act normativ care să ne scoată, pe cale legală, din aceste procese? Noi nu le-am cerul banii furaţi începând cu ziua de mâine ci, am cerut o intervenţie sigură şi rapidă în „scoaterea demnităţii militare de după gratiile portocalii”! Aţi observat cât de prompt liderii politici au întocmit lista avansărilor „noilor colegi rătăciţi printre noi?” Apreciez atitudinea şi curajul noului Ministru al Apărării Naţionale şi rămân unul dintre creditorii săi! Numai să  nu-mi cereţi să am încredere în politicienii noştri, aceştia cunosc un singur stăpân „STRADA”! Mesajul Preşedintelui SCMD trebuie tratat cu toată responsabilitatea. Rămâne de văzut dacă făuritorii de strategii pot „urni lumea din loc” şi dacă imaginea noastră din oglinda socială rămâne unită, combativă, responsabilă în faţa marilor ameninţări la adresa interesului naţional! Activaţi fraţilor blogurile filialelor, nu vă resemnaţi atât de uşor, mai scrieţi câte ceva prin ele, discutaţi unii cu alţi nu unii despre alţii, vin vremuri grele şi numai o forţă unită ca a noastră poate sprijini USL în realizarea unei noi politici. Vă doresc numai bine, voi reveni! Am epuizat şi componenta nr.3 a titlului „Binele Politic şi Binele Public”.


vineri, 22 iunie 2012

Proiectul Legii privind pensiile militare de stat

                  

Va trimitem in anexa proiectul Legii care se va numi a “pensiilor militare de stat” elaborat de specialistii MApN. Acesta va fi trimis si structurilor similare de la MAI si SRI si asociatiilor rezervistilor din toate structurile.

Rugam a fi analizat, completat, amendat, de catre specialistii in domeniul juridic si in finante din toate filialele. Departamentul Juridic al SCMD va face unificarea, rezultatul fiind punctul de vedere al SCMD, pe care Departamentul Juridic al SCMD il va sustine in Comisia mixta special constituita la MApN.

Va rugam sa trimiteti propunerile si observatiile dvs. pana luni, 02.07.2012, pe adresa de e-mail a Departamentului Juridic a SCMD -  scmdjuridic@yahoo.com

Propunerea noastra este ca forma finala sa fie pusa la punct de juristii tuturor structurilor reprezentate in Comisie, in perioada 6-20.07.2012, pentru ca acest proiect sa fie asumat prin ORDONANTA DE URGENTA  de catre Guvern.

Cu stima,
PRESEDINTELE SCMD,
Col. (r) dr. Mircea DOGARU

NOTĂ:
BIROUL OPERATIV AL FILIALEI ROAGĂ TOŢI MEMBRII FILIALEI SĂ STUDIEZE ACEST PROIECT ŞI PÂNĂ PE DATA DE 28.06.2012 SĂ PREZINTE EVENTUALELE PROPUNERI PE CARE SĂ LE PUTEM CENTRALIZA ŞI SĂ LE TRIMITEM DEPARTAMENTULUI JURIDIC.

PROIECT
LEGE Nr. ..........din 2012 privind pensiile militare de stat
Parlamentul României adoptă prezenta lege.
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. - Dreptul la pensii şi asigurări sociale pentru militari şi funcţionari publici cu statut special este garantat de stat şi se exercită, în condiţiile prezentei legi, prin sistemul pensiilor militare de stat şi alte drepturi de asigurări sociale din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale, denumit în continuare sistemul pensiilor militare de stat.
NOTĂ: funcţionarilor publici cu statut special la trecerea în rezervă li se echivalează gradul profesional cu gradul militar – se justifică sintagma de „pensii militare de stat”
Art. 2. - Principiile de bază prevăzute la art. 2 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, mai puţin principiul contributivităţii, se aplică în mod corespunzător şi sistemului pensiilor militare de stat exceptând situaţiile în care prin prezenta lege se dispune altfel.
Art. 3. - (1) În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie:
a) militar – este cadrul militar, asa cum este definit la art. 1 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare cu modificările şi completările ulterioare, soldatul şi gradatul voluntar, aşa cum sunt definiţi la art. 1 din Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor voluntari cu modificările şi completările ulterioare;
b) funcţionar public cu statut special – este funcţionarul public civil, cu statut special, aşa cum este el definit la art. 1 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului cu modificările şi completările ulterioare şi la art. 3 din Legea nr. 293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare
c) vechime completă – este vechimea minima în serviciu pentru care militarii şi funcţionarii publici cu statut special au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă;
d) vechimea în serviciu care se ia în considerare la stabilirea pensiei este perioada în care o persoană s-a aflat în una dintre următoarele situaţii:
d1) a avut calitatea de cadru militar în activitate;
d2) militar angajat pe baza de contract; soldat/gradat voluntar; soldat/gradat profesionist;
d3) a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen, militar cu termen redus, elev  sau student al unei instituţii de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională pentru formarea cadrelor militare, cu excepţia liceului militar;
d4) a fost concentrată sau mobilizată ca rezervist;
d5) a fost în captivitate;
d6) a avut calitatea de funcţionar public cu statut special, în instituţiile din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională;
(2) Termenii şi expresiile din prezenta lege care nu sunt definiţi şi se regăsesc la art. 3 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice au semnificaţia stabilitş în respectiva lege.
Art. 4. - Sistemul pensiilor militare de stat acoperă riscurile activităţii în cadrul sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, interzicerea sau restrângerea exerciţiului unor drepturi şi libertăţi din Constituţia României, aşa cum sunt prevăzute în legi, regulamente şi ordine ale ministrului/directorului structurii respective, precum şi pierderile de venituri datorate invalidităţii, bătrâneţii şi decesului.
Art. 5. - (1) Ministerul Apărării, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Serviciul Român de Informaţii asigură aplicarea reglementărilor referitoare la pensiile militare de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale militarilor şi funcţionarilor publici cu statut special, exercită controlul aplicării acestora şi iniţiază propuneri de acte normative în domeniu.
(2) Fondurile necesare pentru plata pensiilor militare de stat şi a drepturilor de asigurări sociale se asigură de la bugetul de stat prin bugetele instituţiilor prevăzute la alin. (1).
Art. 6. - Administrarea sistemului pensiilor militare de stat se realizează prin case de pensii sectoriale, constituite la nivelul instituţiilor prevăzute la art. 5 alin. (1) şi care funcţionează şi îndeplinesc atribuţiile prevăzute de prezenta lege.
Art. 7. – Prevederile prezentei legi se aplică militarilor şi funcţionarilor publici cu statut special  în activitate, în rezervă sau în retragere, precum şi urmaşilor acestora.
Art. 8. - (1) În sistemul pensiilor militare de stat evidenţa drepturilor de pensii militare de stat şi a obligaţiilor de asigurări sociale se realizează pe baza codului numeric personal.
(2) Datele cu caracter personal actualizate pentru toţi cetăţenii români, cetăţenii Uniunii Europene, ai statelor membre ale Spaţiului Economic European, ai Elveţiei şi pentru străinii care au înregistrată rezidenţaşedereaa în România, precum şi ale persoanelor pentru care casele de pensii sectoriale întocmesc documentaţii de plată şi/sau efectuează plata unor prestaţii sociale sunt furnizate acestora gratuit de către Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Directa pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date, după caz.
(3) Datele prevăzute la alin. (2) sunt furnizate gratuit, la cererea caselor de pensii sectoriale, şi de oricare altă autoritate, instituţie publică sau altă instituţie care deţine astfel de informaţii.
(4) Conţinutul, modalităţile şi termenele de transmitere a informaţiilor prevăzute la alin. (2) se stabilesc prin hotărâre a Guvernului.
Art. 9. – Cheltuielile, în sistemul pensiilor militare de stat, acoperă contravaloarea pensiilor militare de stat şi a prestaţiilor de asigurări sociale, cheltuielile privind organizarea şi funcţionarea sistemului pensiilor militare de stat şi alte cheltuieli prevăzute de lege.
Art. 10. - Condiţiile de muncă în care se desfăşoară activitatea militarilor şi funcţionarilor publici cu statut special pot fi:
a) normale;
b) deosebite;
c) speciale;
d) alte condiţii de muncă.
Art. 11. - (1) Încadrarea locurilor de muncă în condiţii deosebite, speciale şi alte condiţii se realizează pe baza criteriilor şi metodologiei de încadrare prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 1294/2004 privind stabilirea locurilor de munca şi a activităţilor cu condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii, specifice pentru cadrele militare în activitate, cu modificările şi completările ulterioare.
(2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile, după caz, şi militarilor profesionişti trecuţi în rezervă/ retragere până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
NOTĂ: legea se aplică numai pentru viitor cu excepţia legii penale mai favorabile. De văzut  capitolul dispoziţii finale şi tranzitorii modalitatea de aplicare pentru cei pensionaţi anterior prezentei legi
Art. 12. - În sistemul pensiilor militare de stat se acordă următoarele prestaţii:
a) pensii militare de stat;
b) alte drepturi de asigurări sociale stabilite prin legi sau prin hotărâri ale Guvernului, pe baza dispoziţiilor legale aplicabile în sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, denumit în continuare sistemul public de pensii.
Art. 13. - Militarii şi funcţionarii publici cu statut special pot beneficia de o singură pensie militară de stat.
Art. 14. - (1) Drepturile de pensii sunt imprescriptibile şi nu pot fi cedate total sau parţial.
(2) Plata prestaţiilor prevăzute la art. 9 se supune termenului general de prescripţie, conform legii.
(3) Obligaţiile şi prestaţiile de asigurări sociale se achită în monedă naţională.
Art. 15. - (1) Militarii şi funcţionarii publici cu statut special se pot asigura, benevol, la instituţiile private de asigurări sociale în condiţiile prevăzute de lege.
(2) Militarii şi funcţionarii publici cu statut special care s-au asigurat la instituţiile private de asigurări sociale obligatorii în condiţiile prevăzute de lege, odată cu intrarea în vigoare a acestei legi, pot opta pentru transferul fondurilor de la instituţiile private de asigurări sociale obligatorii la instituţii private pentru pensii facultative sau restituirea fondurilor acumulate la acestea.

CAPITOLUL II
Prestatiile în sistemul pensiilor militare de stat
Art. 16. - Sistemul pensiilor militare de stat acordă:
a) pensia de serviciu;
b) pensia de invaliditate;
c) pensia de urmaş.

SECTIUNEA 1
Pensia de serviciu
Art. 17. - Pensia de serviciu poate fi:
a) pentru limită de vârstă;
b) anticipată;
c) anticipată parţială.
Art. 18. - Au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă militarii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) vârsta de 60 de ani cadrele militare şi funcţionarii publici cu statut special şi 45 de ani  militarii angajaţi pe bază de contract; soldaţi/gradaţi voluntari; soldaţi/gradaţi profesionişti;
b) vechime minimă în serviciu de 25 de ani, din care efectiv ca militar 15 ani cadrele militare şi funcţionarii publici cu statut special, respectiv vechime minimă în serviciu de 23 de ani, din care efectiv ca militar 15 ani  militarii angajaţi pe bază de contract; soldaţi/gradaţi voluntari; soldaţi/gradaţi profesionişti.
Art. 19. - Au dreptul la pensie de serviciu anticipată militarii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate care îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute la art. 18 lit. b) şi se află în una dintre următoarele situaţii:
a) au împlinit vârsta de 55 de ani cadrele militare şi funcţionarii publici cu statut special şi 42 de ani militarii angajaţi pe bază de contract, soldaţi/gradaţi voluntari, soldaţi/gradaţi profesionişti şi sunt trecuti în rezervă ca urmare a reorganizării unor unităti şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
b) sunt trecuţi în rezervă sau direct în retragere ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară.
Art. 20. - (1) Au dreptul la pensie de serviciu anticipată parţială militarii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate, indiferent de vârstă, care au o vechime efectivă în serviciu de minimum 20 de ani, dintre care cel puţin 10 ani ca militar ori funcţionari public cu statut special, şi care se află în una dintre următoarele situaţii:
a) sunt trecuţi în rezervă ca urmare a reorganizării unor unităţi şi a reducerii unor funcţii din statele de organizare, precum şi pentru alte motive sau nevoi ale instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale;
b) sunt trecuţi în rezervă sau direct în retragere ori au încetat raporturile de serviciu ca urmare a clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către comisiile de expertiză medico-militară.
(2) Cuantumul pensiei anticipate parţiale pentru militarii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate prevăzuţi la alin. (1) se calculează proporţional cu numărul anilor de serviciu.
Art. 21. - Militarii şi funcţionarii publici cu statut special care la data trecerii în rezervă ori a încetării raporturilor de serviciu nu îndeplinesc condiţiile de acordare a unei pensii, dar au o vechime efectivă ca militar ori funcţionar public cu statut special de cel putin 15 ani, beneficiază de pensie militară de stat la împlinirea vârstei de 60 de ani, proporţional cu numărul anilor de serviciu militar/serviciu.
Art. 22. - (1) Militarii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate care se află în una dintre situaţiile prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. b), c) sau d) beneficiază de pensie de serviciu anticipată sau anticipată parţială, astfel:
a) la împlinirea vârstei de 55 de ani, dacă şi-au desfăşurat activitatea în condiţii de muncă deosebite cel puţin 20 de ani efectiv, din care cel puţin 10 ani efectiv ca militar ori funcţionar public cu statut special, pentru cadrele militare şi funcţionarii publici cu statut special, respectiv la împlinirea vârstei de 41 de ani, dacă şi-au desfăşurat activitatea în condiţii de muncă deosebite cel puţin 20 de ani efectiv, din care cel puţin 10 ani ca militar angajat pe bază de contract; soldat/gradat voluntar; soldat/gradat profesionist;
b) la împlinirea vârstei de 50 de ani, dacă şi-au desfăşurat activitatea în condiţii de muncă speciale şi/sau alte condiţii cel puţin 15 ani efectiv, din care cel puţin 10 ani ca militar ori funcţionari publici cu statut special, pentru cadrele militare, respectiv la împlinirea vârstei de 39 de ani, dacă şi-au desfăşurat activitatea în condiţii de muncă speciale şi/sau alte conditii cel puţin 15 ani efectiv, din care cel puţin 10 ani ca militar angajat pe bază de contract; soldat/gradat voluntar; soldat/gradat profesionist.
(2) Militarii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate care au o vechime efectivă în serviciu de 20 de ani în calitate de personal în unităţi de intervenţie antiteroristă, personal navigant pe elicoptere, aeronave de vânătoare, vânătoare-bombardament şi cercetare, supersonice, precum şi scafandrii beneficiază de pensie de serviciu anticipată sau anticipată parţială la cerere, indiferent de vârstă, dacă au o vechime de cel puţin 10 ani efectiv ca militar ori funcţionar public cu statut special în aceste specialităţi.
Art. 23. – (1) Vechime în serviciu este şi perioada în care militarul ori funcţionarul public cu statut special a urmat cursurile de zi ale învăţământului superior, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora, potrivit legii iar în caz de absolvire a mai multor instituţii de învăţământ superior, beneficiază, la vechime în serviciu, de o singură perioadă de studii, la alegere.
(2) În cazul în care militarul ori funcţionarul public cu statut special a urmat cursurile de zi a unei instituţii de învăţământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională pentru formarea cadrelor militare ori funcţionarilor publici cu statut special dar şi cursurile de zi ale uneia sau mai multe instituţii de învăţământ superior, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora, beneficiază, la vechime în serviciu, de o singură perioadă de studii, la alegere.
Art. 24. - (1) Dovada privind vechimea în serviciul militar/serviciu şi celelalte elemente necesare în vederea stabilirii pensiei se face cu fişa de pensie întocmită pe baza datelor din fişa matricolă sau din alte documente legale.
(2) Dovada privind vechimea în serviciu, prestat în altă calitate decât cea de militar ori funcţionar public cu statut special, se face cu carnetul de muncă sau cu alte acte pe baza cărora se face pensionarea potrivit legii privind sistemul unitar de pensii publice.
Art. 25. - În cazul în care din însumarea perioadelor de vechime în serviciu rezultă fracţiuni de cel puţin 6 luni, acestea se întregesc la un an în favoarea beneficiarului, iar cele mai mici se neglijează.
Art. 26. - (1) Între sistemul pensiilor militare de stat şi sistemul public de pensii se recunosc reciproc perioadele de vechime în serviciu, respectiv stagiile de cotizare, în vederea deschiderii dreptului la pensie şi a altor drepturi de asigurări sociale.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1) pensia militară de stat se stabileşte doar pentru perioadele de vechime în serviciu militar/serviciu.
(3) Perioadele de vechime în serviciu prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. c) şi art. 23, care sunt recunoscute ca perioade de contribuţie în sistemul public de pensii, se au în vedere la stabilirea pensiei în unul dintre cele două sisteme.
Art. 27. - La acordarea pensiei militare de stat se va respecta principiul potrivit căruia deschiderea dreptului la pensie se efectuează mai întâi de ultimul sistem în care cel în cauză a fost încadrat/asigurat.
Art. 28. - (1) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este solda/salariul lunar brut avute în ultima lună de activitate, care include şi sporurile şi primele cu caracter permanent, astfel:
a) solda de funcţie/salariul pentru funcţia îndeplinită;
b) solda de grad corespunzătoare gradului avut la data trecerii în rezervă/salariul pentru gradul profesional deţinut avut la data încetării raporturilor de serviciu;
c) solda de merit/salariul de merit;
d) indemnizaţia de comandă/indemnizaţia de conducere;
e) gradaţii şi sporuri;
f) indemnizaţia de dispozitiv.
(2) În cazul în care au avut loc modificări ale soldelor de funcţie ori salariilor pentru funcţiile îndeplinite în ultimele 6 luni de activitate, baza de calcul o constituie media soldelor lunare brute/salariilor din această perioadă, mai puţin solda de grad/salariul pentru gradul profesional. La media obţinută se adaugă solda de grad/salariul pentru gradul profesional prevăzută la alin. (1).
(3) În cazul în care modificările prevăzute la alin. (2) au fost determinate ca urmare a modificărilor actelor normative incidente, se aplică prevederile alin. (1).
(4) Pentru militarii şi funcţionarii publici cu statut special pensionaţi în condiţiile art. 21 şi art. 38 alin. (2), baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este cea prevăzută la alin. (1), actualizată la data deschiderii dreptului la pensie.
(5) Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat nu poate depăşi media soldelor/salariilor lunare brute, aşa cum este stabilită ultima solda/salariu lunar brut, din ultimele 6 luni.
Art. 29. - Pensia de serviciu pentru limită de vârstă şi pensia anticipată se determină în procente din baza de calcul, astfel:
a) pentru activitatea desfăşurată în condiţii normale, 60%;
b) pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, respectiv grupa II de munca, 62%;
c) pentru activitatea desfăşurată în condiţii speciale şi alte conditii, respectiv grupa I de munca, 64%;
Art. 30. - (1) Procentele corespunzătoare pentru activitatea desfăşurată în condiţii deosebite, speciale sau alte condiţii se acordă militarilor şi funcţionarilor publici cu statut special care au lucrat efectiv cel puţin 20 de ani în condiţii deosebite sau 15 ani în condiţii speciale sau alte condiţii. Dacă au lucrat mai puţin, la procentele corespunzătoare activităţii desfăşurate în condiţii normale se acordă un spor proporţional cu timpul efectiv lucrat în condiţii speciale sau deosebite.
(2) Pentru persoanele prevăzute la alin. (1), la stabilirea pensiei se ia în calcul, pentru fiecare an lucrat în asemenea condiţii:
a) 1 an şi 3 luni în cazul celor care şi-au desfăşurat activitatea în condiţii deosebite;
b) 1 an şi 6 luni în cazul celor care şi-au desfăşurat activitatea în condiţii speciale;
c) 2 ani în situaţie de război, participare la misiuni în afara teritoriului statului roman sau în alte condiţii prevăzute prin hotărâre a Guvernului;
(3) Militarii şi funcţionarii publici cu statut special care au participat la misiuni în afara teritoriului statului roman şi au fost decoraţi de statul roman si/sau alte state/organism internaţional beneficiază de un spor al cuantumul pensiei care se stabileşte, în functie de decoratia primita, prin hotărâre de Guvern în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
Art. 31. - (1) Militarii şi funcţionarii publici cu statut special care au o vechime în serviciu mai mare de 25 de ani, cadrele militare şi funcţionarii publici cu statut special, respectiv 23 de ani militarii angajaţi pe bază de contract; soldaţi/gradaţi voluntari; soldaţi/gradaţi profesioniţi, lucraţi efectiv beneficiază, pentru fiecare an în plus, de un spor la pensie de 2% din baza de calcul folosită la stabilirea/actualizarea pensiei.
(2) Persoanele încadrate în munca, pe perioada în care cumulează pensia cu venituri de natura salariala nu beneficiază de sporul prevăzut la alin. (1).
(3) Prevederile alin. (1) se aplică de la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru pensiile militare de stat aflate în plată la această dată, la prima actualizare, dacă acest spor nu a fost adăugat.
Art. 32. - Pensia militară de stat stabilită şi actualizată în condiţiile prezentei legi nu poate fi mai mare decât baza de calcul avută în vedere la stabilirea/actualizarea pensiei.
Art. 33. - (1) Persoanele care beneficiază de pensie militară de serviciu pot fi încadrate în muncă, pe durată nedeterminată sau pe durată determinată, după caz, inclusiv în sectorul public, beneficiind de drepturile salariale corespunzătoare funcţiei în care sunt încadrate, inclusiv de sporul de vechime corespunzător vechimii în muncă, dobândite până la data pensionării.
(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) pot cumula pensia cu veniturile realizate, indiferent de nivelul veniturilor respective.

SECTIUNEA a 2-a
Pensia de invaliditate
Art. 34. - Au dreptul la pensie de invaliditate militarii şi funcţionarii publici cu statut special care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă datorită:
a) producerii unor accidente în timpul şi din cauza serviciului, accidentelor asimilate acestora conform legii, bolilor contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului militar/serviciului şi tuberculozei;
b) accidentelor sau bolilor care nu au legătură cu îndeplinirea serviciului militar/serviciului.
(2) Beneficiază de pensie de invaliditate, în condiţiile prevazute la alin. (1) lit. a) şi elevii şi studenţii instituţiilor de învătământ din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională care şi-au pierdut cel puţin jumătate din capacitatea de munca, ca urmare a accidentelor de muncă sau bolilor profesionale survenite în timpul şi din cauza activităţii în aceste instituţii.
Art. 35. - Pensia de invaliditate se determină în raport cu gradul de pierdere a capacităţii de muncă, astfel:
a) invaliditatea de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă şi a capacităţii de autoîngrijire, necesitând îngrijire sau supraveghere permanentă din partea altei persoane;
b) invaliditatea de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, cu posibilitatea invalidului de a se autoîngriji fără ajutorul altei persoane;
c) invaliditatea de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, persoana putând să presteze o activitate profesională după trecerea sa în rezervă/încetarea raporturilor de serviciu, corespunzătoare a cel puţin jumătate din timpul normal de munca.
Art. 36. – (1) Criteriile şi normele pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de invaliditate se stabilesc prin hotărâre a Guvernului la propunerea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor, Ministerului Justiţiei şi Serviciului Roman de Informatii, după caz, cu avizul Ministerului Sănătăţii si/sau a Ministerului Muncii, Familiei şi Protectiei Sociale, care va fi adoptata în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(2) Casele de pensii sectoriale, prin intermediul comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz, organizează, îndrumă şi controlează activitatea de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă.
Art. 37. - (1) Evaluarea capacităţii de muncă, în vederea stabilirii gradului de invaliditate, se face, la cerere, de către comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi sigurantă natională.
(2) Pentru evaluarea capacităţii de muncă, cererea şi documentele medicale ale solicitantului se depun la comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională.
(3) În urma examinării clinice şi analizării documentelor medicale, comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională emit decizii medicale de încadrare într-un grad de invaliditate, care vor fi avizate de comisia centrală de expertiză medico-militară a Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.
(4) În situaţia în care, pentru emiterea deciziei medicale prevăzute la alin. (3), sunt necesare investigaţii sau examinări de specialitate suplimentare, comisiile de expertiză medico-militară propun, după caz, prelungirea duratei concediului pentru incapacitate temporară de muncă, în condiţiile legii.
(5) Decizia medicală prevăzută la alin. (3) se emite în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii şi se comunică în termen de 5 zile de la emitere. În situaţiile prevăzute la alin. (4), termenul de emitere a deciziei medicale se prelungeşte corespunzător.
(6) Decizia medicală asupra capacităţii de muncă poate fi contestată, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.
(7) Contestaţia prevăzută la alin. (6) se soluţionează în termen de 45 de zile de la înregistrare. Decizia emisă în soluţionarea contestaţiei se comunică în termen de 5 zile de la data soluţionării.
(8) Deciziile comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, prevăzute la alin. (7), date în solutionarea contestaţiilor pot fi atacate la instanţele judecătoreşti competente în termen de 30 de zile de la comunicare.
(9) Deciziile medicale asupra capacităţii de muncă, precum şi deciziile prevăzute la alin. (7) necontestate în termen rămân definitive.
(10) Constituirea, organizarea, funcţionarea şi atributiile comisiilor de expertiză medico-militară se stabilesc prin regulament comun, aprobat de ministrul apărării naţionale, ministrul administratiei şi internelor, ministrul justiţiei şi directorul Serviciului Român de Informaţii.
Art. 38. - (1) Militarii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate care şi-au pierdut capacitatea de muncă datorită unor accidente sau unor boli care nu au legătură cu îndeplinirea serviciului militar/serviciului beneficiază de pensia de invaliditate dacă îndeplinesc cel putin jumătate din condiţiile de vechime în serviciu, în raport cu vârsta, după cum urmează:
_____________________________________________________
Vârsta cadrului militar                  Vechimea în serviciu
în momentul ivirii                         realizată anterior
invalidităţii ivirii                            invalidităţii (ani)
_____________________________________________________
sub 25 de ani                               5
25 - 31 de ani                              8
31 - 37 de ani                              11
37 - 43 de ani                              14
43 - 49 de ani                              18
49 - 55 de ani                              22
peste 55 de ani                            25
_____________________________________________________
(2) Au dreptul la pensie militară de invaliditate şi cei care la data ivirii invalidităţii nu mai aveau calitatea de militar ori funcţionar public cu statut special în activitate, dar îndeplinesc condiţia de vechime în serviciu prevăzută la alin. (1).
Art. 39. - În cazul în care invaliditatea s-a ivit ca urmare a unui accident în timpul şi din cauza serviciului sau a unui accident asimilat acestuia, a unor boli contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului militar/serviciului sau tuberculozei, pensia de invaliditate se acordă indiferent de vechimea în serviciu.
Art. 40. - (1) Cuantumul pensiei de invaliditate se stabileşte proporţional cu numărul anilor de serviciu, conform prevederilor art. 29 - 31.
(2) La suma procentelor cuvenite pentru vechimea în serviciu efectiv realizată se adaugă, pentru fiecare an potenţial, până la realizarea vechimii complete, următoarele procente:
a) 1% pentru invaliditate de gradul I;
b) 0,8% pentru invaliditate de gradul II;
c) 0,6% pentru invaliditate de gradul III.
(3) Cuantumul pensiei de invaliditate stabilit în condiţiile alin. (1), pentru cazurile prevăzute la art. 38, va fi diminuat după cum urmează:
a) cu 10% pentru gradul I de invaliditate;
b) cu 15% pentru gradul II de invaliditate;
c) cu 20% pentru gradul III de invaliditate.
Art. 41. - (1) Pensionarii încadraţi în gradul I de invaliditate au dreptul la o indemnizaţie de însoţitor, în afara pensiei, în cuantum de 80 % din valoarea unui punct de pensie, stabilită în condiţiile legii, în sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale.
(2) Indemnizaţia pentru însoţitor se suportă de la bugetul de stat.
Art. 42. - (1) Pensionarii de invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale periodic, în functie de afecţiune, la intervale cuprinse între un an şi 3 ani, până la împlinirea vârstelor standard de pensionare, la termenele stabilite de comisiile centrale de expertiză medico-militară.
(2) După fiecare revizuire medicală, comisiile centrale de expertiză medico-militară emit o nouă decizie medicală asupra capacitaţii de muncă, prin care se stabileşte, după caz:
a) menţinerea în acelaşi grad de invaliditate;
b) încadrarea în alt grad de invaliditate;
c) redobândirea capacităţii de muncă.
(3) Dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia medicala asupra capacitaţii de muncă, emisa în urma revizuirii medicale.
(4) Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicală atrage suspendarea plătii pensiei începând cu luna următoare celei în care era prevăzută revizuirea medicală, sau după caz, încetarea plăţii pensiei, în condiţiile legii.
(5) Revizuirea medicală se poate efectua şi la cererea pensionarilor, dacă starea sănătăţii lor s-a îmbunătăţit sau, după caz, s-a agravat.
(6) Decizia medicală asupra capacităţii de muncă emisă la revizuirea medicală urmează aceleaşi proceduri de contestare şi soluţionare, conform prevederilor art. 37.
Art. 43. - (1) Nu mai sunt supuşi revizuirii medicale pensionarii de invaliditate care:
a) prezintă invalidităţi care afectează ireversibil capacitatea de munca;
b) au împlinit vârstele standard de pensionare prevăzute de prezenta lege;
c) beneficiază de pensie în condiţiile art. 19 lit. b) şi ale art. 20 lit. b).
(2) Constatarea situaţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) se face numai cu avizul comisiilor centrale de
expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.
Art. 44. - (1) Comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii pot convoca pentru expertizare pensionarul de invaliditate. Concluziile expertizării sunt obligatorii şi definitive.
(2) Neprezentarea la comisiile centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, din motive imputabile pensionarului, atrage suspendarea plătii pensiei.
(3) Suspendarea plătii pensiei prevăzute la alin. (2) se face începând cu luna următoare celei în care neprezentarea s-a comunicat către casa de pensii sectorială, după caz.
Art. 45. - (1) Pensionarii de invaliditate, cu excepţia celor prevăzuţi la art. 43 alin. (1), sunt obligaţi să urmeze programele recuperatorii întocmite de comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională care au emis decizia medicală asupra capacităţii de muncă, în vederea reintegrării socio-profesionale.
(2) Neîndeplinirea, din motive imputabile pensionarului, a obligaţiei prevăzute la alin. (1) atrage suspendarea plătii pensiei începând cu luna următoare constatării.
(3) Casele de pensii sectoriale efectuează controlul asupra respectării programelor recuperatorii, pe baza normelor metodologice emise.
(4) Suspendarea plătii pensiei încetează cu luna următoare reluării sau, după caz, începerii programelor recuperatorii.
Art. 46. - (1) La data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei militare de serviciu pentru limită de vârstă, pensia de invaliditate devine pensie militara de serviciu pentru limită de vârstă.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1) se acordă, din oficiu, cuantumul cel mai avantajos.
(3) Indemnizaţia pentru însoţitor prevăzută la art. 41 se menţine şi pe durata acordării pensiei militare pentru limită de vârstă.

SECTIUNEA a 3-a
Pensia de urmaş
Art. 47. - Pensia de urmaş se cuvine copiilor şi şotul supravieţuitor, dacă susţinătorul decedat era pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii militare de stat.
Art. 48. - Copiii au dreptul la pensie de urmaş:
a) până la împlinirea vârstei de 16 ani;
b) dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;
c) pe toată durata invalidităţii de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a) sau b).
Art. 49. - (1) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe tot timpul vieţii, la împlinirea vârstei standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 15 ani.
(2) În cazul în care durata căsătoriei este mai mică de 15 ani, dar cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş cuvenit soţului supravieţuitor se diminuează cu 0,5 % pentru fiecare lună, respectiv 6,0 % pentru fiecare an de căsătorie în minus.
Art. 50. - (1) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin un an.
(2) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârsta şi de durata căsătoriei, dacă decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de munca sau a unei boli contractate în timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului militar/serviciului, asimilată unei boli profesionale şi dacă nu realizează venituri lunare provenite dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie ori daca acestea sunt mai mici de 35 % din câştigul salarial mediu brut pe economie, prevăzut la art. 33 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
Art. 51. - Soţul supravieţuitor care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 49 sau la art. 50 alin. (1) beneficiază de pensie de urmaş pe o perioadă de 6 luni de la data decesului, dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de 35 % din câştigul salarial mediu brut pe economie, prevăzut la art. 33 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
Art. 52. - Soţul supravieţuitor care are în îngrijire, la data decesului susţinătorului, unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 7 ani, beneficiază de pensie de urmaş până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de 35 % din câştigul salarial mediu brut pe economie, prevăzut la art. 33 alin. (5) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
Art. 53. - (1) Pensia de urmaş se stabileşte, după caz, din:
a) pensia de serviciu pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat;
b) pensia de invaliditate de gradul I, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei de serviciu pentru limită de vârstă.
(2) Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte procentual din pensia susţinătorului prevăzută la alin. (1), în funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, astfel:
a) 50% - pentru un singur urmaş;
b) 75% - pentru 2 urmaşi;
c) 100% - pentru 3 sau mai mulţi urmaşi.
Art. 54. - Cuantumul pensiei de urmaş, în cazul orfanilor de ambii părinţi, se stabileşte prin însumarea drepturilor de pensie de urmaş calculate după fiecare părinte.
Art. 55. - În cazul modificării numărului de urmaşi, pensia se recalculează în conformitate cu dispoziţiile art. 53 alin. (2).
Art. 56. - Soţul supravieţuitor care are dreptul la o pensie proprie şi îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după soţul decedat poate opta pentru cea mai avantajoasă pensie.
Art. 57. - Persoanele prevăzute la art. 48 lit. c) şi la art. 50 alin. (1) sunt expertizate, revizuite medical în condiţiile art. 42 şi au obligaţia de a urma programele recuperatorii, conform reglementărilor prevăzute pentru pensia de invaliditate în sistemul public de pensii.

SECTIUNEA a 4-a
Actualizarea pensiilor
Art. 58. - (1) Cuantumul pensiilor militare se actualizează după cum urmează:
a) ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul pentru gradul profesional deţinu si/sau solda funcţiei maxime/salariul de bază al funcţiei îndeplinite/indemnizaţia lunară ale cadrelor militare ori funcţionarilor publici cu statut special, potrivit gradului militar/profesional şi funcţiei maxime avute la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu, în raport cu procentul de stabilire a pensiei în condiţiile prevăzute la art. 29- 31, 40 şi art. 106 alin. (1). Cadrele militare pot opta pentru baza de calcul cea mai avantajoasă luată în considerare la calculul pensiei;
b) în funcţie de posibilităţile financiare, în cursul execuţiei bugetare, prin indexare cu un procent care să acopere cu până la 100% rata inflaţiei, prin hotărâre a Guvernului;
c) în situaţiile în care măsurile de protecţie socială prevăzute la lit. b) se regăsesc în majorarea soldelor de grad/salariilor pentru gradul profesional si/sau soldelor de functie/salariilor pentru funcţiile îndeplinite ale cadrelor militare ori funcţionarilor publici cu statut special în activitate, actualizarea pensiilor se efectuează în condiţiile prevăzute la lit. a).
(2) Până la încheierea procesului de recalculare a pensiilor militare de stat, prevăzută la art. 89, se vor aplica prevederile alin. (1) lit. b).

SECTIUNEA a 5-a
Stabilirea şi plata pensiilor
Art. 59. - (1) Pensiile militare de stat se acordă la cererea persoanei îndreptăţite, a tutorelui sau curatorului acesteia, a persoanei căreia i s-a încredinţat sau i s-a dat în plasament copilul minor, după caz, depusa personal ori prin mandatar desemnat prin procura speciala.
(2) Cererea de pensionare, împreună cu actele prin care se dovedeşte îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezenta lege, se depune, începând cu data îndeplinirii acestor condiţii, la casa de pensii sectorială competentă, în funcţie de ultimul loc de muncă.
(3) Cererea de pensionare, depusă conform prevederilor alin. (2), poate fi retrasă la cererea persoanei îndreptăţite, până la emiterea deciziei de pensionare.
(4) Militarul ori funcţionarul public cu statut special depune cererea de pensionare împreună cu actele prin care se dovedeşte îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezenta lege, la casele de pensii sectoriale care funcţionează în subordinea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz, astfel:
A. La Ministerul Apărării Naţionale:
a) prin unitatea militară din care a făcut parte militarul, dacă acesta îndeplineşte condiţiile de pensionare la trecerea în rezervă sau direct în retragere;
b) prin centrul militar judeţean, în cazul celor care îndeplineşte condiţiile de pensionare după data ieşirii din rândul militarilor în activitate.
B. La Ministerului Administraţiei şi Internelor şi la Serviciul Român de Informaţii :
a) prin unitatea militară/structura din care a făcut parte la data trecerii în rezervă sau direct în retragere/încetării raporturilor de serviciu;
b) prin inspectoratul judeţean sau secţia de Informaţii, centrul militar din raza de domiciliu a urmaşilor pensionarilor militari decedaţi.
(5) Pentru militarii şi funcţionarii publici cu statut special care aparţin Ministerului Justiţiei, precum şi pentru cele detaşate pentru a executa misiuni în afara instituţiilor mentionate la art. 6 alin. (1) cererile se depun prin structurile de personal ale Ministerului Justiţiei, respectiv prin cele ale unităţilor din care au fost detaşate.
(6) Pentru militarii şi funcţionarii publici cu statut special care aparţin Ministerului Justiţiei, Serviciului de Protecţie şi Pază, Serviciului de Informaţii Externe şi Serviciului de Telecomunicaţii Speciale cererile de pensionare se depun la casa de pensii sectorială aparţinând Ministerului Apărării Naţionale şi, respectiv, Ministerului Administraţiei şi Internelor, după caz, potrivit protocoalelor încheiate între acestea.
(7) Pentru persoanele cu drept la pensie de urmaş, ai căror susţinători decedaţi au fost pensionari militari, cererea şi actele de pensionare se pot depune şi la casa de pensii sectorială în a căror evidentă sau aflat susţinătorii.
Art. 60. - (1) În vederea stabilirii pensiei militare de stat organele prevăzute la art. 59 alin. (4) sunt obligate să întocmească dosarul de pensionare, acestea purtând întreaga răspundere pentru respectarea termenelor de depunere şi exactitatea datelor înscrise.
(2) Dosarul de pensionare pentru invaliditate trebuie să conţină în mod obligatoriu şi decizia medicală de încadrare în grad de invaliditate.
(3) Metodologia de întocmire a dosarului de pensionare se stabileşte prin ordin comun al ministrului apărării naţionale, ministrului administraţiei şi internelor şi directorului Serviciului Român de Informaţii.
Art. 61. - Dosarul de pensionare se întocmeşte şi se depune la casa de pensii sectorială constituita la nivelul instituţiilor prevăzute la art. 5 alin. (1), de către organele prevăzute la art. 56 alin. (4), în termen de 30 de zile de la data la care s-a înregistrat cererea.
Art. 62. - (1) Pensiile se cuvin de la data îndeplinirii condiţiilor prevăzute de prezenta lege, în funcţie de categoria de pensie solicitată.
(2) Pensiile se stabilesc prin decizie a casei de pensii sectoriale, după caz, emisă în condiţiile prevăzute de prezenta lege.
(3) În funcţie de elementele specifice fiecărei categorii de pensie, pensiile se acordă şi de la o altă dată, după cum urmează:
a) de la data încetării plătii indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă;
b) din prima zi a lunii următoare celei în care a avut loc decesul, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data decesului, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei al cărei susţinător era pensionar, la data decesului;
c) de la data decesului, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei al cărei susţinător nu era pensionar, la data decesului;
d) de la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, referitoare la vârsta standard de pensionare, ulterior decesului susţinătorului;
e) din prima zi a lunii următoare celei în care cererea, împreună cu actele necesare, au fost depuse la casa de pensii sectoriala peste termenul prevăzut la lit. b), c) şi d);
f) din prima zi a lunii următoare celei în care s-a depus cererea, împreună cu actele necesare, la casa sectorială de pensii, pentru persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare ulterior datei ieşirii din rândul militarilor ori funcţionarilor publici cu statut special în activitate.
Art. 63. - Pensiile se plătesc de la data acordării, stabilită prin decizie a casei teritoriale de pensii sau a casei de pensii sectoriale, după caz, cu excepţia pensiei anticipate şi a pensiei anticipate parţiale, care se plătesc de la data încetării calităţii de militar ori funcţionar public cu statut special în activitate.
Art. 64. - (1) Admiterea sau respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de casa de pensii sectorială, în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii.
(2) Decizia prevăzută la alin. (1) cuprinde temeiurile de fapt şi de drept în baza cărora se admite sau se respinge cererea de pensionare, precum şi termenul în care poate fi introdusă contestaţia.
(3) În termen de 30 de zile de la comunicare, decizia de pensie poate fi anulată la cererea titularului.
(4) Decizia casei de pensii sectoriale se comunică persoanei care a solicitat pensionarea, în termen de 5 zile de la data emiterii.
Art. 65. - (1) În situaţia în care, ulterior stabilirii si/sau plătii drepturilor de pensie, se constată diferenţe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite, casa de pensii sectorială operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire.
(2) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1) se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripţie, calculat de la data constatării diferenţelor.
(3) Pensia poate fi recalculată prin adăugarea vechimii si/sau a stagiilor de cotizare, prevăzute de lege, nevalorificate la stabilirea acesteia.
(4) Pensionarii pentru limită de vârstă care, după data înscrierii la pensie, realizează stagiu de cotizare, pot solicita recalcularea pensiei, în condiţiile legii.
(5) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (3) şi (4) se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată solicitarea.
Art. 66. - (1) În sistemul pensiilor militare de stat, plata pensiei se face lunar.
(2) Pensia se plăteşte personal titularului, tutorelui sau curatorului acestuia, persoanei căreia i s-a încredinţat ori i s-a dat în plasament copilul urmaş sau, după caz, mandatarului desemnat prin procură specială.
Art. 67. - (1) Plata pensiei se face, în funcţie de opţiunea pensionarului, prin mandat poştal, în cont curent sau în cont de card, în condiţiile stabilite prin convenţiile încheiate între casele de pensii sectoriale şi Compania Naţională „Poşta Română” - S.A. sau, după caz, între casele de pensii sectoriale şi bănci.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în situaţia celorlalte drepturi băneşti pentru stabilirea şi plata cărora competenţa revine, potrivit legii, caselor de pensii sectoriale.
(3) Casele de pensii sectoriale transmit lunar, la domiciliul beneficiarilor din România, prin Compania Naţională „Poşta Română” - S.A., taloanele de plată a drepturilor prevăzute la alin. (1) şi (2), indiferent de modalitatea de plată pentru care au optat beneficiarii acestora.

Art. 68. - (1) Cheltuielile cu transmiterea către beneficiari a drepturilor prevăzute la art. 67 alin. (1) şi (2), precum şi cele cu transmiterea taloanelor de plată la domiciliul beneficiarilor din România se suportă din bugetul de stat, prin stabilirea unor procente şi tarife.
(2) Procentul prevăzut în situaţia în care achitarea drepturilor se face la domiciliul beneficiarilor se stabileşte astfel încât cheltuielile totale de transmitere să nu depăşească 1% din valoarea totală a sumelor plătite.
(3) Comisionul bancar prevăzut în situaţia în care plata drepturilor se face în cont curent sau în cont de card se stabileşte astfel încât cheltuielile totale de transmitere să nu depăşească 0,15% din valoarea totală a sumelor plătite.
Art. 69. - (1) Beneficiarii drepturilor băneşti stabilite de casele de pensii sectoriale, care nu au domiciliul în România, pot opta pentru transferul în străinătate al acestor drepturi, în condiţiile legii.
(2) Pensiile militare de stat sau prestaţiilor de asigurări sociale cuvenite beneficiarilor stabiliţi în străinătate, pot fi transferate în alte ţări, în condiţiile reglementate prin instrumente juridice cu caracter internaţional la care România este parte, în moneda ţărilor respective sau într-o altă monedă asupra căreia s-a convenit.
(3) Cheltuielile generate de transferul în străinătate al pensiilor militare de stat sau prestaţiilor de asigurări sociale, inclusiv comisioanele de schimb valutar, se suportă de beneficiar, cu excepţia plăţilor care intră sub incidenţa Ordonanţei de urgentă a Guvernului nr. 113/2009 privind serviciile de plată, aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2010, în cazul acestora din urmă comisioanele fiind suportate, proporţional, de către beneficiar şi de către casele sectoriale de pensii.
(4) Cheltuielile generate de transferul din străinătate al prestaţiilor de asigurări sociale, cuvenite şi neîncasate, se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat.
Art. 70. - Procedurile referitoare la efectuarea operaţiunilor de plată a drepturilor băneşti se aprobă prin ordine ale conducătorilor caselor de pensii sectoriale.
Art. 71. - (1) În sistemul pensiilor militare de stat, plata pensiei încetează începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze:
a) pensionarul a decedat;
b) pensionarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia;
c) pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut la art. 48 lit. c), precum şi cel prevăzut la art. 51 alin. (1) şi-au redobândit capacitatea de muncă, potrivit legii;
d) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul de urmaş prevăzut la art. 48 lit. c) sau cel prevăzut la art. 50 alin. (1) nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la revizuirea medicală obligatorie;
e) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut la art. 48 lit. c) sau cel prevăzut la art. 50 alin. (1) nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la convocarea prevăzută la art. 44;
f) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut la art. 48 lit. c) sau cel prevăzut la art. 50 alin. (1) nu a mai urmat programele recuperatorii prevăzute la art. 45 alin. (1);
g) copilul, beneficiar al unei pensii de urmaş, a împlinit vârsta de 26 de ani, cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 48 lit. c);
h) pensionarul urmaş a fost condamnat, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru infracţiunea de omor sau tentativă de omor, comisă asupra susţinătorului.
(2) Modificările intervenite în starea civilă a persoanei, de natură să conducă la încetarea plătii pensiei, în conformitate cu prevederile alin. (1) lit. a), se comunică de Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.
(3) Instanţele judecătoreşti au obligaţia să comunice, în scris, informaţiile de natură să conducă la încetarea plătii pensiei, în termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii pronunţate în situaţia prevăzută la alin. (1) lit. h), casei de pensii sectoriale în evidentele căreia se află pensionarul condamnat.
Art. 72. - (1) În sistemul pensiilor militare de stat, plata pensiei se suspendă începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze:
a) pensionarul si-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat, cu care România a încheiat convenţie de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, dacă, potrivit prevederilor acesteia, pensia se plăteşte de către celălalt stat;
b) pensionarul de invaliditate sau pensionarul urmaş prevăzut la art. 48 lit. c) ori cel prevăzut la art. 50 alin. (1) nu se prezintă la revizuirea medicală obligatorie sau la convocarea comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii;
c) pensionarul de invaliditate nu mai urmează programele recuperatorii, întocmite comisiile de expertiza medico-militare;
d) pensionarul urmaş, prevăzut la art. 48 lit. a), a împlinit vârsta de 16 ani şi nu face dovada continuării studiilor;
e) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, realizează venituri brute lunare pentru care, potrivit legii, asigurarea este obligatorie, dacă acestea sunt mai mari de 35% din câştigul salarial mediu brut prevăzut la art. 33 alin. (5) din Lege nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice ;
f) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, s-a recăsătorit;
g) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii militare de stat, optează pentru o altă pensie, potrivit legii, din acelaşi sistem, sau dintr-un alt sistem de asigurări sociale, neintegrat sistemului public de pensii;
h) pensionarul nu mai îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, referitoare la cumulul pensiei cu salariul.
(2) În situaţia copilului, beneficiar al unei pensii de urmaş, în condiţiile prevăzute la art. 48 lit. b), care nu face dovada continuării studiilor, plata pensiei se suspendă începând cu data de 1 octombrie a anului în curs.
(3) Plata indemnizaţiei pentru însoţitor prevăzute la art. 41 alin. (1) se suspendă pe perioada în care pensionarul este internat într-o instituţie de asistentă socială sau într-o unitate medicală specializată, în care se asigură supraveghere şi îngrijire permanente, cu excepţia situaţiilor în care pensionarul este nevăzător.
(4) Suspendarea plătii pensiei şi/sau a indemnizaţiei pentru însoţitor se poate face şi la cererea pensionarului, situaţie în care suspendarea plătii se face începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.
Art. 73. - În sistemul public de pensii, reluarea plătii pensiei se face, la cerere, după cum urmează:
a) începând cu luna următoare celei în care a fost înlăturată cauza care, potrivit legii, a dus la suspendarea plătii pensiei, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data la care cauza suspendării a fost înlăturată;
b) începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea, dacă depunerea acesteia s-a făcut după expirarea termenului prevăzut la lit. a);
c) de la data începerii anului şcolar, în situaţia în care suspendarea plătii pensiei s-a făcut în temeiul prevederilor art. 72 alin. (1) lit. d).
Art. 74. - Încetarea, suspendarea sau reluarea plătii pensiei, precum şi orice modificare a drepturilor de pensie se fac prin decizie emisă de casele de pensii sectoriale, în condiţiile respectării regimului juridic al deciziei de înscriere la pensie.
Art. 75. - Prevederile prezentei legi, referitoare la stabilirea şi modificarea drepturilor, la încetarea, suspendarea şi reluarea plătii acestora, se aplică şi indemnizaţiilor acordate prin legi speciale, ale căror stabilire şi plată se află, potrivit legii, în competenta materială a caselor de pensii sectoriale, cu excepţia situaţiilor în care legea specială de reglementare dispune altfel.
Art. 76. - (1) În sistemul pensiilor militare de stat, pot cumula pensia cu venituri provenite din situaţii pentru care asigurarea este obligatorie, în condiţiile legii, următoarele categorii de pensionari:
a) pensionarii cu pensii militare de stat;
b) nevăzătorii;
c) pensionarii de invaliditate gradul III, precum şi copiii, pensionari de urmas, încadrati în gradul III de invaliditate;
d) copiii, pensionari de urmaş, prevăzuţi la art. 48 lit. a) şi b).
(2) Soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, poate cumula pensia cu venituri din activităţi profesionale pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit legii, dacă acestea nu depăşesc 35% din câştigul salarial mediu brut prevăzut la art. 26 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
Art. 77. - Beneficiarii pensiei militare de serviciu care se încadrează în muncă după trecerea în rezervă pot solicita stabilirea drepturilor de pensie în raport cu vechimea dobândită după pensionare în condiţiile prevăzute de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice.
Art. 78. - (1) Deciziile de pensie ale pensionarilor rechemaţi în rândul militarilor în activitate sau încadraţi în instituţii ale sistemului de apărare, ordine publică şi securitate naţională ca funcţionari publici cu statut special se revocă.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică din ziua în care militarul/ funcţionarul public cu statut special s-a prezentat la unitatea/instituţia în care a fost încadrat.
(3) Unitatea/instituţia şi militarii rechemaţi în rândul militarilor în activitate sau încadraţi ca funcţionari publici cu statut special pot cere oricând pensionarea în condiţiile prezentei legi.
(4) La o nouă trecere în rezervă/încetare a raporturilor de muncă, vechimea care se ia în considerare la stabilirea pensiei militare de stat este cea stabilită la pensionarea anterioară, la care se adaugă timpul servit după rechemarea în rândul militarilor profesionişti în activitate, respectiv, timpul lucrat în calitate de funcţionar public cu statut special.
(5) În baza de calcul al pensiei se iau soldele/salariile prevăzute la art. 28.

Art. 79. - Beneficiarii dispoziţiilor prezentei legi sunt obligaţi să comunice casei de pensii sectoriale, în evidentele căreia se află, orice schimbare în situaţia proprie, de natură să conducă la modificarea condiţiilor în funcţie de care i-a fost stabilită sau i se plăteşte pensia, în termen de 15 zile de la data apariţiei acesteia
Art. 80. - (1) Sumele neîncasate de către pensionar, reprezentând pensia pe luna în care a avut loc decesul şi/sau, după caz, drepturi restante de pensie, cuvenite şi neîncasate până la deces, se plătesc soţului supravieţuitor, copiilor, părinţilor sau, în lipsa acestora, celorlalţi moştenitori, în condiţiile dreptului comun.
(2) Sumele prevăzute la alin. (1) pot fi solicitate în cadrul termenului general de prescripţie.

CAPITOLUL III
Casele de pensii sectoriale
Art. 81. - (1) Casele de pensii sectoriale se înfiinţează în subordinea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz, ca structuri cu personalitate juridică şi cu sediul în municipiul Bucuresti.
(2) Casele de pensii sectoriale prevăzute la alin. (1) sunt succesoare de drept ale structurilor organizatorice responsabile cu pensiile din instituţiile menţionate la alin. (1).
Art. 82. - Atribuţiile, organizarea şi funcţionarea caselor de pensii sectoriale se vor stabili prin hotărâre a Guvernului la propunerea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, adoptata în termen de 30 de zile de la data publicării prezentei legi.
Art. 83. - (1) Ministrul apărării naţionale, ministrul administraţiei şi internelor şi directorul Serviciului Român de Informaţii sunt ordonatori principali de credite pentru bugetul ministerului/serviciului respectiv, de unde se asigura şi fondurile pentru pensiile militare.
(2) Directorii caselor de pensii sectoriale sunt ordonatori terţiari de credite pentru cheltuielile cu prestaţiile achitate din bugetul asigurărilor sociale de stat.
Art. 84. - Cheltuielile privind organizarea şi funcţionarea caselor de pensii sectoriale se suportă din bugetul de stat, prin bugetele instituţiilor publice în subordinea cărora funcţionează.
Art. 85. - În aplicarea prevederilor prezentei legi, casele de pensii sectoriale îndeplinesc, în principal, următoarele atribuţii:
a) asigură evidenţa la nivel naţional a tuturor beneficiarilor dispoziţiilor prezentei legi;
b) stabileşte cuantumul pensiilor din sistemul pensiilor militare de stat prin decizii, conform prezentei legi;
c) asigura distribuirea şi primirea la timp a pensiilor militare de stat de fiecare pensionar;
d) asigură evidenţa drepturilor şi obligatiilor stabilite în sistemul pensiilor militare de stat, pe baza codului numeric personal;
e) controlează activitatea de expertiză medicală şi recuperare a capacităţii de muncă;
f) aplică prevederile convenţiilor internaţionale de asigurări sociale, la care România este parte, precum şi ansamblul reglementărilor comunitare şi dezvoltă relatii cu organisme similare în domeniul pensiilor militare şi asigurărilor sociale din alte ţări, în limita competenţelor prevăzute de lege;
g) organizează selecţia, pregătirea şi perfecţionarea profesională a personalului din domeniul pensiilor militare;
h) asigură introducerea, extinderea, întreţinerea şi protecţia sistemelor automate de calcul şi de evidentă;
i) asigură reprezentarea în fata instanţelor judecătoreşti în litigiile în care sunt parte ca urmare a aplicării dispoziţiilor prezentei legi;
j) organizează activitatea privind stabilirea şi plata contribuţiilor pentru fondurile de pensii administrate privat, conform dispoziţiilor legale în vigoare;
k) asigură exportul în străinătate al prestaţiilor stabilite potrivit reglementărilor legale în domeniu;
l) îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite prin dispoziţii legale.
Art. 86. - Realizarea atribuţiilor ce revin caselor de pensii sectoriale, potrivit legii, este supusă controlului Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.
Art. 87. - (1) Salarizarea personalului caselor de pensii sectoriale se realizează potrivit legii.
(2) Cheltuielile curente şi de capital ale caselor de pensii sectoriale se suportă din bugetul de stat, prin bugetele instituţiilor în subordinea cărora funcţionează.

CAPITOLUL IV
Raspunderea juridica
Art. 88. - Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea materială, civilă, contraventională sau penală, după caz.

SECTIUNEA 1
Infractiuni
Art. 89. – Transmiterea şi efectuarea de înregistrări inexacte precum şi omisiunea înregistrărilor în procesul de stabilire a drepturilor de pensie, având ca efect denaturarea evidentelor privind beneficiarii dispoziţiilor prezentei legi, vechimea în muncă sau efectuarea de plăti nejustificate din bugetul de stat, constituie infracţiune si se pedepseşte potrivit Codului penal.

SECTIUNEA a 2-a
Contravenţii
Art. 90. - Constituie contravenţie următoarele fapte dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să constituie infracţiuni:
a) nerespectarea metodologiei şi a criteriilor de încadrare în condiţii deosebite şi speciale de muncă;
b) nerespectarea prevederilor art. 28 privind baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat;
c) nerespectarea prevederilor art. 79 privind obligaţia comunicării casei de pensii sectoriale modificările intervenite referitoare la condiţiile de acordare a pensiei.
d) nerespectarea eliberării la cerere a actelor prevăzute de lege, prin care se face dovada vechimii în muncă, necesare stabilirii drepturilor de pensie, care sunt scutite de orice fel de taxe şi comisioane.

Art. 91. - (1) Contravenţiile prevăzute la art. 90 se sancţionează după cum urmează:
a) cele de la lit. c) şi d) cu amendă de la 500 lei la 1000 lei;
b) cele de la lit. a) şi b) cu amendă de la 1500 lei la 5000 lei.
(2) Nivelul amenzilor prevăzut la alin. (1) poate fi actualizat prin hotărâre a Guvernului.
Art. 92. - Constatarea contravenţiilor prevăzute la art. 90 şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 91 se fac de către organele de control ale caselor de pensii sectoriale.
Art. 93. - Amenzile contravenţionale aplicate potrivit prevederilor art. 91 şi 92, constituie venituri la bugetul de stat.
Art. 94. - Dispoziţiile referitoare la contravenţii prevăzute la art. 90-92 se completeaza cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

CAPITOLUL V
Jurisdicţia în sistemului pensiilor militare de stat
Art. 95. - (1) Deciziile de pensie emise de casele de pensie sectoriale pot fi contestate, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii .
(2) Procedura de examinare a deciziilor supuse contestării reprezintă procedură administrativă prealabilă, obligatorie, fără caracter jurisdicţional.
(3) Deciziile de pensie necontestate în termen prevăzut la alin. (1) sunt definitive.
Art. 96. - (1) Comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii sunt organisme de verificare, care examinează şi hotărăsc asupra deciziilor de pensie emise de casele de pensii sectoriale şi urmăresc aplicarea corectă a legislaţiei referitoare la pensiile publice.
(2) Organizarea, funcţionarea şi structura comisiilor de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii se stabilesc prin ordin comun al ministrului apărării naţionale, ministrului administraţiei şi internelor şi directorului Serviciului Român de Informaţii, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(3) În solutionarea contestaţiilor, comisiile de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii adoptă hotărâri.
(4) Termenul de soluţionare a contestaţiei este de 45 de zile de la data înregistrării acesteia.
Art. 97. - (1) Hotărârile comisiilor de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii se comunică persoanelor în cauza şi caselor de pensii sectoriale interesate în termen de 5 zile de la adoptare.
(2) Hotărârile comisiilor de contestaţii pot fi atacate la instanţa judecătoreasca, competenţa în termen de 30 de zile de la comunicare.
(3) Hotărârile comisiilor de contestaţii, care nu au fost atacate la instanţele judecătoreşti în termenul prevăzut la alin. (2), sunt definitive.
8. - Jurisdicţia în sistemului pensiilor militare de stat se realizează prin tribunale şi curti de apel.
Art. 99. - Tribunalele soluţionează în primă instanţă litigiile privind:
a) hotărârile comisiilor de contestaţii care funcţionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii privind deciziile de pensie;
b) deciziile comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii date în soluţionarea contestaţiilor privind deciziile medicale asupra capacităţii de muncă;
c) refuzul nejustificat de rezolvare a unei cereri privind drepturile de pensie militara de stat sau de asigurări sociale;
d) modul de stabilire şi de plată a pensiilor militare de stat şi a altor drepturi de asigurări sociale;
e) plângerile împotriva proceselor-verbale de contravenţie încheiate în baza prezentei legi;
f) contestaţiile împotriva măsurilor de executare silită, dispuse în baza prezentei legi;
g) alte drepturi şi obligaţii din sistemul pensiilor militare născute în temeiul prezentei legi.
Art. 100. - (1) Cererile îndreptate împotriva caselor de pensii sectoriale se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul ori sediul reclamantul.
(2) Celelalte cereri se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau sediul pârâtul.
Art. 101. - (1) Împotriva hotărârilor tribunalelor se poate face recurs la curtea de apel competentă.
(2) Hotărârile curţilor de apel, precum şi hotărârile tribunalelor, neatacate cu recurs în termen, sunt definitive şi irevocabile.
Art. 102. - Prevederile prezentei legi, referitoare la jurisdicţia în sistemului pensiilor militare de stat, se completează cu dispoziţiile Codului de procedură civilă şi ale Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Art. 103. - Cererile în fata oricăror organe sau instanţe, precum şi toate actele procedurale în legătură cu litigiile, având ca obiect drepturi sau obligaţii de pensii militare de stat sau de asigurări sociale, sunt scutite de taxă de timbru.

CAPITOLUL VI
Dispoziţii finale şi tranzitorii
Art. 104. - (1) Constituie vechime în serviciu sau în muncă pentru stabilirea pensiei militare de stat si perioadele recunoscute în condiţiile legii, până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
(2) Dovada vechimii în serviciu pentru stabilirea pensiei militare de stat, pentru perioadele anterioare datei intrării în vigoare a prezentei legi, se face cu actele prevăzute de legislaţia anterioară.
(3) Perioadele de vechime în muncă realizate în grupele I şi a II-a de muncă până la data de 1 aprilie 2001 constituie stagiu de cotizare în condiţii deosebite, în vederea reducerii vârstelor de pensionare, cu excepţia celor realizate în activităţile care, conform prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, sunt încadrate în condiţii speciale.
(4) Adeverinţele care atestă încadrarea persoanelor în fostele grupe I si/sau a II-a de muncă sunt valorificate, numai în situaţia în care au fost emise conform legii, pe baza documentelor verificabile întocmite anterior datei de 1 aprilie 2001.
Art. 105. - (1) Cererile în legătură cu eliberarea actelor prevăzute de lege, prin care se face dovada vechimii în muncă, necesare stabilirii drepturilor de pensie, sunt scutite de orice fel de taxe şi comisioane.
(2) Cererile prevăzute la alin. (1) se soluţionează în termen de 30 de zile de la data înregistrării.
Art. 106. - (1) Pentru militarii şi funcţionarii publici cu statut special care au contribuit la Fondul de pensie suplimentară beneficiază la stabilirea sau la actualizarea pensiei, în condiţiile art. 29 - 31 şi ale art. 58 alin. (1), un spor procentual de:
a) 3% pentru o vechime a contribuţiei între 5 - 15 ani;
b) 6% pentru o vechime a contribuţiei între 15 - 25 ani;
c) 9% pentru o vechime a contribuţiei peste 25 de ani.
Art. 107. - (1) Pensiile militarilor şi funcţionarilor publici cu statut special stabilite în baza legislaţiei anterioare datei intrării în vigoare a prezentei legi se recalculează, astfel:
a) cuantumul pensiei în plată se actualizează, având ca bază de calcul solda/salariul lunar brut în vigoare la data aplicării prezentei legi, corespunzătoare funcţiei maxime exercitate şi gradului militar/profesional, avute la data trecerii în rezervă, pe baza metodologiei din prezenta lege;
b) în cazul în care cuantumul pensiei obţinut conform lit. a) este mai mic decât cuantumul pensiei în plată se menţine cuantumul pensiei în plată;
c) la cerere, prin adăugarea la vechimea în serviciu a perioadei prevăzute la art. 104 alin. (3) şi (4).
(2) Sumele rezultate ca diferenţă între pensiile în plată şi pensiile recalculate prin aplicarea prevederilor alin. (1) lit. a) se acordă eşalonat începând cu anul 2013, până la încheierea procesului de recalculare a pensiilor militare de stat, după cum urmează:
a) pentru anul 2013, 10% din cuantumul diferenţei, începând cu 1 ianuarie 2014, şi 10% începând cu 1 iulie 2014;
b) pentru anul 2014, 40% din cuantumul diferentei, în două tranşe, începând cu 1 ianuarie 2014.
c) pentru anul 2015, 40% din cuatumul diferenţei, în două tranşe, începând cu 1 ianuarie 2015
Art. 108. - La data încheierii procesului de recalculare a pensiilor, efectuată potrivit prevederilor art. 106, pensiile acordate pe baza legislaţiei anterioare, aflate în plată, devin pensii militare de stat în înţelesul prezentei legi.

Art. 109. - (1) În cazul modificării numărului de urmaşi după intrarea în vigoare a prezentei legi, pentru o pensie stabilită pe baza legislaţiei anterioare, pensia de urmaş cuvenită soţului supravieţuitor se recalculează potrivit prezentei legi, cu păstrarea condiţiilor existente la data deciziei iniţiale.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul pensiilor de invaliditate stabilite pe baza legislaţiei anterioare, la modificarea încadrării într-un alt grad de invaliditate.
(3) În cazul în care cuantumul pensiei obţinut conform alin. (1) şi (2) este mai mic decât cuantumul pensiei în plată se menţine cuantumul pensiei în plată.
Art. 110. - Litigiile care se referă la drepturile ce fac obiectul prezentei legi, aflate pe rolul instanţelor la data intrării în vigoare a acesteia, se vor judeca potrivit legii în baza căreia a fost stabilit dreptul.
Art. 111. - (1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie se recuperează de la beneficiari în termenul general de prescripţie de 3 ani.
(2) Sumele plătite necuvenit prin intermediul caselor de pensii sectoriale se recuperează de la beneficiari în baza deciziei casei de pensii sectoriale respective, care constituie titlu executoriu.
(3) Debitele reprezentând prestaţii de asigurări sociale mai mici de 10 lei nu se urmăresc.
(4) Sumele rămase nerecuperate de pe urma beneficiarilor decedaţi nu se mai urmăresc.
Art. 112. - (1) Sumele încasate necuvenit cu titlu de pensie militara de stat, ca urmare a unei infracţiuni săvârşite de beneficiar, se recuperează de la acesta, de la data primei plăti a sumelor necuvenite, plus dobânzile aferente, până la recuperarea integrală a prejudiciului.
(2) Sumele stabilite în conformitate cu prevederile alin. (1), rămase nerecuperate de la pensionarii decedaţi, nu se mai urmăresc.
Art. 113. - (1) Debitele provenite din drepturile de pensie din sistemul pensiilor militare de stat se recuperează prin executorii proprii ai caselor de pensii sectoriale şi se fac venit la bugetul de stat.
(2) La recuperarea debitelor în conformitate cu dispoziţiile alin. (1) se aplică prevederile Codului de procedură fiscală în materie.
Art. 114. - Bazele de date privind beneficiarii dispoziţiilor prezentei legi sunt proprietatea caselor de pensii sectoriale şi au caracter confidenţial.
Art. 115. - Aplicaţia informatică utilizată la stabilirea pensiilor militare de stat se omologhează şi este publică.
Art. 116. - (1) Expertizele dispuse de instanţele judecătoreşti în litigiile de asigurări sociale se efectuează numai de experţi specializaţi în asigurări sociale.
(2) În vederea pregătirii şi atestării experţilor specializaţi în asigurări sociale, Ministerul Justiţiei efectuează modificările necesare în legislaţia specifică.
Art. 117. - Între sistemul pensiilor militare de stat şi sistemul public de pensii şi sistemele proprii de asigurări sociale neintegrate acestuia se recunosc reciproc stagiile de cotizare, respectiv vechimea în muncă sau vechimea în serviciu, în vederea deschiderii drepturilor la pensie pentru limită de vârstă, de invaliditate şi de urmaş.
Art. 118. - Cererile adresate casei de pensii sectoriale constituite la nivelul instituţiilor prevăzute la art. 5 alin. (1) se soluţionează în termenul prevăzut de lege şi sunt scutite de orice fel de taxă.

Art. 119. - Militarii şi funcţionarii publici cu statut special care au fost degradaţi militar, au pierdut gradul militar ori calitatea de funcţionar public cu statut special, efect al hotărârilor judecătoreşti definitive şi irevocabile pentru infracţiuni comise cu intenţie, nu beneficiază de pensie militară potrivit dispoziţiilor prezentei legi.
Art. 120. - Cererile înregistrate şi nesoluţionate până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi soluţionate conform normelor legale existente la data deschiderii drepturilor de pensii şi asigurări sociale.
Art. 121. - În aplicarea prezentei legi instituţiile prevăzute la art. 5 alin. (1) emit norme metodologice în termen de 45 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 122. - La stabilire pensiile se rotunjesc din leu în leu în favoarea beneficiarului.
Art. 123. - Prezenta lege intră în vigoare la data de .......
Art. 124. - Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă:
- art. 1 lit. a), art. 4 alin. (1) lit. a), art. 5 alin. (1), (2) şi (3), art. 8, art. 9 lit. b) şi art. 11 din Legea nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 441 din 30.06.2010;
- Ordonanţa de urgenţă nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publica şi siguranţă naţională, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 31.01.2011, cu modificările şi completările ulterioare;;
- dispoziţii contrare din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20.12.2010, cu modificarile şi completările ulterioare;
- orice alte dispoziţii contrare prezentei legi.