INCOMPETENŢĂ, NEGLIJENŢĂ SAU ABUZ ?

Dragi camarazi,
Încă de la declanşarea procesului de recalculare a pensiilor militare, în decembrie 2010, am atras atenţia asupra intenţiei autorităţilor de a complica situaţia juridică şi a vulnerabiliza posibilităţile noastre de apărare în faţa justiţiei.
Într-o primă etapă, au fost emise una sau mai multe decizii de recalculare pentru o singură persoană care au fost iniţial contestate şi apoi atacate în justiţie.
Tribunalul din Braşov şi-a declinat competenţa în favoarea Tribunalului Bucureşti pentru a complica şi mai mult posibilităţile noastre de apărare.
După eforturi prelungite de reprezentare, în cauzele în care s-au acordat termene de judecată în anul 2011, Tribunalul Bucureşti a hotărât să decline aceleaşi cauze înapoi , la Tribunalul Braşov. Ca urmare a constatării conflictului negativ de competenţă, dosarele respective au fost înaintate la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru ca instanţa supremă, prin regulator de competenţă, să stabilească instanţa competentă teritorial, cu soluţionarea acestor cauze.
În procesele derulate până în prezent, cei mai mulţi camarazi au fost victimele unor mentalităţi şi raţionamente superficiale, ale unor motivări în care nu sunt descrise situaţiile de fapt, în baza cărora le-au fost diminuate pensiile de serviciu.
Între timp, din cauze binecunoscute a fost emisă şi promulgată necondiţionat, O.U.G. nr.1 /2011, în baza căreia s-a declanşat procesul de revizuire a pensiilor militare. Graba, lipsa de profesionalism, precaritatea bazei de date şi informaţii privind veniturile realizate, au împins acest proces de revizuire dincolo de hotarele legalităţii şi aşa destul de confuză şi contradictorie. Suntem acum în situaţia în care, fiecare ofiţer în rezervă cu pensia diminuată cronic, a primit câte 2-5 decizii de revizuire iar cei care au lucrat după pensionare, s-au pricopsit şi cu câte 2-3 decizii de recalculare, în baza Legii 263 /2010. Aglomerările de dosare în instanţe şi „comenzile politice” de limitare a posibilităţilor noastre de apărare în faţa justiţiei au făcut ca termenele date pentru analiza şi judecarea cauzelor privind recalcularea , să fie împinse până în anul 2013.
Suntem acum în etapa în care am primit deciziile de revizuire şi ne pregătim să fim loviţi de regularizare şi deciziile de impunere. Situaţia noastră s-a complicat la maximum şi am să mă explic.
Pornim de la premisa că toate deciziile privind revizuirea şi recalcularea (după Legea 263/2010, pentru aceia care au lucrat suplimentar după pensionare), decizii care au produs vătămarea nostră, trebuie contestate! Prin urmare, contestăm 2-5 decizii de revizuire respectiv, recalculare. Aici s-a dorit să se ajungă şi din acest moment, posibilităţile nostre de apărare, dreptul nostru la un proces echitabil, devin vulnerabile astfel:
a. Scenariile antidemocratice concepute de către autorităţile tuturor structurilor de apărare şi ordine publică vizeză două aspecte şi anume:
- au fost elaborate mai multe decizii de revizuire şi recalculare succesive şi contradictorii (cu multe aberaţii şi greşeli de ordin tehnic) pentru a complica procesul de apărare (contestarea deciziilor şi stabilirea numărului de acţiuni în instanţe);
- foarte mulţi camarazi nu vor primi răspunsul la contestaţie în termenul legal, 45 de zile, fapt ce blochează accesul la justiţie deoarece în acţiunea de contestare la instanţă sunt invocate două elemente: anularea Hotărârii comisiei de contestaţii şi anularea deciziei de revizuire (recalculare). Este posibil ca instanţele să respingă acţiunea (în lipsa Hotărârii comisiei de contestaţii) ca fiind prematură sau poate să ia în calcul „lipsa răspunsului” , ca răspuns negativ. Dacă după scurgerea termenului de 45 de zile nu vine răspunsul comisiei de contestaţii, mai este oportună o notificare a petentului pentru urgentarea răspunsului la contestaţie?
Va fi foarte dificil să se demonstreze în instanţe acest abuz evident.

b. Vor fi situaţii în care un camarad de-al nostru va trebui să formuleze 2-3 acţiuni succesive în instanţe în funcţie de termenele la care primeşte răspunsul la contestaţii. Instanţele vor decide dacă există posibilitatea conexării dosarelor sau nu.

c. Care va fi evoluţia proceselor privind anularea deciziilor de revizuire (recalculare după Legea 263/2010) atâta timp cât acţiunile privind anularea deciziilor de recalculare (după H.G. nr. 735/2010) nu sunt finalizate? Cunoaştem faptul că procesul de revizuire vizează pensiile recalculate nelegal, după ce H.G. nr. 735/2010 care, a fost suspendată. Prin urmare, este oportună şi corectă suspendarea acţiunii privind revizuirea (recalcularea după Legea 263/2010) până la finalizarea acţiunii de recalculare (conform Legii nr. 119/2010 şi a H.G. nr. 735/2010)?

d. Urmează regularizarea şi decizia de impunere. În mod normal şi aceasta se contestă şi apoi după 45 de zile se acţionează în instanţă. Se motivează această acţiune de impunere atâta timp cât avem pe rol acţiunile de anulare în instanţă a deciziilor de revizuire?

e. În dosarele de recalculare (după H.G. nr. 735/2010) petenţii sunt grupaţi în funcţie de situaţia din ianuarie 2011 iar în dosarele de revizuire aceştia nu mai pot fi grupaţi la fel. Din aceste considerente cele mai multe cauze pot fi tratate şi analizate individual în funcţie de răspunsurile la contestaţii. Avocaţii sunt în măsură să hotărască asupra acestei probleme. În niciun caz gruparea contestatorilor din dosarele de recalculare nu se mai suprapune peste gruparea din dosarele de revizuire. Acest factor exercită presiuni asupra avocaţilor de a opta , în unele cazuri, pe acţiuni individuale!

În concluzie, îmi exprim punctul de vedere că acţiunile în instanţă privind anularea revizuirii se complică din cauza acestor factori enunţaţi iar SCMD, Filiala 1 Braşov nu poate să vă ofere soluţii în afara celor stabilite de avocaţi. Toate aceste fenomene, inexactităţi, confuzia juridică, suprapunerea unor etape, neglijenţa şi abuzul autorităţilor, au favorizat jocul scenarist în defavoarea celor care sunt vătămaţi, adică noi. Din aceste considerente, am lăsat la libera dumneavostră alegere hotărârea de a contesta în instanţe, aceste abuzuri iar în seama avocaţilor, activitatea juridică. Sindicatul militar, Filiala 1 Braşov s-a implicat în sprijinul organizatoric, logistic, clarificarea documentelor necesare, promovarea ghidului de procedură, anunţarea termenelor, informarea asupra stadiului proceselor, stabilirea unui program de lucru cu avocaţii.

Aceste probleme aduse la cunoştinţa dumneavoastră ar trebui să facă obiectul analizei şi informării reciproce între filiale, obiectivul principal al compartimentului juridic al SCMD.
Totodată, adresez rugămintea colegilor tuturor filialelor din ţară pentru a gândi şi formula unele răspunsuri la aceste probleme care ar trebui să facă obiectul unei strategii comune.
Dragi camarazi,
Zilele trecute, am întâlnit un fost coleg de la M.A.I. aflat în poziţia de pensionar care m-a asigurat, cu zâmbetul său nevinovat, că acţiunile noastre nu vor avea niciun rezultat deoarece Legea 119/2010 şi O.U.G. nr.1/2011, sunt declarate constituţionale. Aflat în tabăra puterii şi având un membru al familiei în „marea familie portocalie din Senat ”domnia sa” este îndreptăţită să treacă peste abuzurile grosolane săvârşite de puterea cu pricina, împotriva noastră. Doresc şi pe această cale, să-i reamintesc că, deşi actele normative respective sunt declarate constituţionale, abuzul creat de inexactitatea datelor şi informaţiilor precum şi aplicarea discriminatorie a Constituţiei fac din autorii respectivi, nişte impostori. Noi , militarii în rezervă, vătămaţi de această impostură nu vom uita aceste infracţiuni contra capacităţii de apărare şi mai devreme sau mai târziu vor fi aduse în faţa opiniei publice şi a instanţelor. Persoana în cauză fiind de specialitate ar trebui , de asemenea, să cunoască faptul că aceste tipuri de infracţiuni se prescriu mai greu. Vom trăi şi vom vedea!
În foarte multe analize am reiterat ideea că trebuie să forţăm şi unele soluţii politice în rezolvarea litigiilor noastre cu autorităţile statului. În acest sens pe 20.02.2012, am înaintat două petiţii una către PARLAMENTUL ROMÂNIEI – CAMERA DEPUTAŢILOR, Comisia pentru Cercetarea Abuzurilor, corupţiei şi pentru Petiţii iar cealaltă, către ADMINISTRAŢIA PRESIDENŢIALĂ, Compartimentul Pentru Probleme Cetăţeneşti, Audienţe şi Petiţii, PALATUL COTROCENI. Aceste petiţii au fost intitulate „PLÂNGERE ÎMPOTRIVA ABUZURILOR ŞI PROCEDURILOR ILEGALE APLICATE DE M.Ap.N. , M.A.I. ŞI S.R.I., ÎMPOTRIVA PENSIONARILOR MILITARI ALE CĂROR PENSII AU FOST DIMINUATE”. Ele au fost semnate de majoritatea militarilor ale căror pensii au fost diminuate.
Prin aceste petiţii am solicitat în numele lor:
a. Alcătuirea imediată a unei comisii parlamentare formată din experţi în domeniul financiar-contabil, care să constate greşelile enorme şi evidente care s-au produs în procesul de recalculare şi revizuire a pensiilor militare. Este evident pentru orice persoană de bună credinţă că nu s-a dispus nici de timpul suficient şi nici de personalul calificat pentru prelucrarea cantităţii uriaşe de date şi informaţii aferente dosarelor de pensionare ale celor peste 170.000 de militari în rezervă.
b. Să se solicite oprirea imediata a regularizărilor, în sensul de a nu reţine de la cei cu pensii diminuate, sumele stabilite arbitrar, începând cu 01.01.2011, până la revizuirea actelor normative şi a bazelor de date, concomitent cu terminarea proceselor înaintate în justiţie. Procedând astfel, veţi stopa hărţuirea militarilor în rezervă, demonstrând ca ţelul cel mai de preţ este normalitatea şi nu dezbinarea.
Am considerat că aceasta este calea cea mai rapidă şi sigură pentru a contracara greşelile şi erorile de ordin tehnic, procedural, discriminatoriu şi Constituţional care au alcătuit fondul abuzului glosolan, săvârşit de autorităţi, împotriva noastră. Nu înţeleg nicicum, pasivitatea celor care nu au avut interesul şi bunăvoinţa de a se deranja pentru semnarea petiţiilor. Probabil, că aceştia s-au resemnat prin capitulare, definitiv.
Aştept unele sugestii şi intervenţia Compartimentului juridic al SCMD.

Preşedintele SCMD, Filiala 1 Braşov
Gl.Mr.(r). prof.univ.dr. Petrişor Mandu

PETIŢIE CĂTRE PARLAMENTUL ROMÂNIEI

Dragi camarazi,
Mulţumită sprijinului PROFESIONAL, COLEGIAL ŞI MORAL al doamnei colonel (r). LAZEA EUGENIA, am definitivat forma finală a Petiţiei către Parlamentul României cu privire la abuzul de tăiere a pensiilor militare.
Sindicatul Cadrelor Militare, Filiala 1 Braşov va înainta această petiţie , semnată de toţi membrii de sindicat care, din liberă iniţiativă subscriu la acest demers. Petiţia va fi semnată la sediul sindicatului în zilele de 13, 14, 15 februarie 2012, între orele 16.00 – 18.00. ÎI ROG PE TOŢI COLEGII CARE AU PRIMIT DECIZII DE REVIZUIRE CU PENSIILE TĂIATE SĂ SUBSCRIE LA ACEST DEMERS. Vă informez, cu această ocazie, că vom trimite în ziua de 16.02.2012, câte un exemplar la Parlament, Camera Deputaţilor şi Senat. Totodată, vom alege câte un Senator şi Deputat, a căror probitate morală este de necontestat şi le vom trimite, personal, această petiţie. Pentru colegii din sindicat precum şi pentru celelalte filiale din ţară, care au solicitat unele informaţii cu privire la acest demers al nostru, le punem la dispoziţie, Forma finală a PETIŢIEI. Vă adresez rugămintea de a analiza oportunitatea trimiterii petiţiei şi Primului Ministru. ESTE NECESARĂ STOPAREA URGENTĂ A ACESTUI ABUZ PRINTR-O SOLUŢIE POLITICĂ! Încă odată calde mulţumiri şi felicitări doamnei col.(r).LAZEA EUGENIA. Vă vom ţine la curent cu demersurile noastre şi cu rezultatele obţinute. Apreciez că, fiecare filială poate apela la acest ultim act de refacere a dreptăţii, echităţii şi demnităţii militarilor în rezervă!
*******
PETIŢIE
Către,
PARLAMENTUL ROMÂNIEI – CAMERA DEPUTAŢILOR (SENAT)
Sediul : PALATUL PARLAMENTULUI

Subscrisa, SINDICATUL CADRELOR MILITARE DISPONIBILIZATE, FILIALA 1 BRAŞOV ( SCMD, Filiala 1 Braşov), cu sediul în Braşov, str. Nicolae Bălcescu nr,. 67, judeţul Braşov, reprezentată de PETRIŞOR MANDU , în calitate de Preşedinte al al SCMD, Filiala 1 Braşov, în temeiul Constituţiei României, art. 51 şi al Ordonanţei nr.27/2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor, vă aduc la cunoştinţă următoarele:
1. Procesul de recalculare şi revizuire a pensiilor militare organizat şi condus de către Ministerul Apărării Naţionale, în baza Legii 119/ 2010 şi a OUG nr.1 /2011, conţine multe greşeli şi erori datorate lipsei datelor şi informaţiilor necesare şi aplicării discriminatorii şi cu erori a prevederilor unor acte normative, astfel:
1.1. Modul de elaborare şi aducere la cunoştinţă a adeverinţelor cu veniturile realizate de către fiecare militar în rezervă, dovedeşte încalcarea flagrantă a prevederilor art. 5 din O.G. 33/2002, privind reglementarea eliberării certificatelor şi adeverinţelor de către autorităţile publice şi locale, cât şi ale art.125 din H.G. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii 263/2010, prin care se face referire la răspunderea pe care o au angajatorii sau orice alţi detinători de arhive pe linia legalitătii, exactitaţii şi corectitudinii datelor înscrise în adeverinţele pe care le elibereaza, în vederea stabilirii, recalculării sau revizuirii drepturilor de pensie. Starea de fapt creată pe parcursul lunilor ianuarie şi februarie 2011 , ca urmare a emiterii unor decizii de recalculare ilegale, este arhicunoscută şi de aceea nu mai fac referire la ea.
1.2. A fost emisă şi publicată în Monitorul Oficial nr. 81/31.01.2011, Ordonanţa de Urgentă nr.1, care la art.3 precizează: „pentru revizuirea pensiilor se utilizează metodologia de calcul prevazuta în anexa nr.3, astfel:
- se determină punctajul lunar prin raportarea veniturilor lunare la salariul mediu brut/net din luna respectivă;
- se determina punctajul anual prin împărţirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate în anul calendaristic respectiv;
- punctajul mediu anual se determină prin împărţirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate la stagiul complet de cotizare. Stagiul complet de cotizare prevazut la art.1, este de 20 ani”.
Am subliniat această anexa pentru a demonstra faptul ca acest stagiu de cotizare astfel stabilit produce efecte nedorite, datorită contextului legislativ general diferit raportat la perioadele de timp în care pensionarii şi-au desfăşurat activitatea militară.
1.3. Având în vedere ca în categoria pensionarilor militari se includ cadre militare pensionate atat înainte de 1995, anul în care s-a aprobat Legea nr. 80 privind Statutul cadrelor militare, cât şi dupa acest an, era firesc ca acea comisie de specialişti care s-a ocupat de metoda de calcul a pensiilor militare, (paşii descrisi anterior) să se fi gândit si la art. 92 din acest statut în care se precizează ” limitele de vârsta în grad şi stagiile minime în grad mult mai reduse faţă de perioada anterioară acestui statut, precum şi de Legea nr.164/2001, cu modificările şi completările ulterioare, prin care, în conformitate cu art.12, se precizează ca “vârsta de pensionare s-a diminuat de la 60 ani (cu raport scris, prelungire pâna la 62 de ani) la 55 ani pentru gradul de colonel, 53 ani pentru lt.col., 47 ani pentru maior, etc”. Pentru acest considerent era imperios necesar ca stagiul de cotizare de 20 de ani, sa fie diferenţiat pentru cei care au fost pensionati de la 60 de ani în sus si pentru cei care au fost obligati prin Legea nr.80/1995 să se pensioneze la limita de virsta in grad ( 55 ani, 53 ani,etc.).
Dar pe lângă situaţia mai sus amintită, pentru intrarea ţarii noastre în N.A.T.O, s-au desfiinţat zeci si sute de unităţi militare, iar mare parte din cele existente au fost restructurate. Din acest motiv au fost trecute în rezervă foarte multe cadre militare. Plăţile compensatorii acordate în condiţiile O.U.G. nr.7/1998 nu au reprezentat “pensia anticipata aferenta”, asa cum eronat a susţinut ministrul apărării naţionale în Conferinţa de presă din data de 09.06.2011.
Spre exemplificare: doi militari care şi-au început cariera militară la 20 de ani şi au ieşit la pensie, conform legislaţiei în vigoare, la 60 de ani şi respectiv la 55 de ani, vor primi pensii diferite: admiţând că pentru fiecare an punctajul anual este 1, rezulta că punctajul mediu anual este diferit şi ca atare şi pensiile sunt diferite, astfel: 60 de ani – 20 ani = 40 ani lucraţi, rezultă astfel un punctaj mediu anual = 2 (40 : 20); 55 ani – 20 ani = 35 ani lucraţi, rezultă un punctaj mediu anual = 1.75 (35:20).
Probabil, veţi spune că unul a lucrat mai mult, iar celălat mai puţin , ceea ce este adevarat, dar cu ce este vinovat militarul care a lucrat mai putin, întrucât pensionarea s-a facut nu din vina lui, ci din cauza legislaţiei în vigoare la acea dată?!
Concluzie: pensiile militarilor trecuţi în rezervă înainte de 1995 vor fi cu cel putin 12,5% mai mari decât cele ale pensionarilor care au trecut în rezervă în baza legii 164/2001.

1.4. Ordonanta de Urgenta nr. 1/ 2011, are doar trei anexe, astfel:
- Anexa nr.1 referitoare la cuantumul soldelor de grad si soldelor de functie minime corespunzatoare gradelor militare detinute;
- Anexa nr. 2 – salariul mediu anual şi minim pe ţară ;
- Anexa nr. 3 – referitoare la metodologia de calcul .
Am enumerat aceste anexe şi conţinutul lor pentru a demonstra faptul că, în conformitate cu art 8 alineatul 1 din Metodologia de calcul privind revizuirea pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională,”… veniturile brute/ nete după caz, realizate lunar, utilizate la calculul punctajului lunar, cuprind drepturile salariale şi cele asimilate acestora, încasate de beneficiari conform legislaţiei în vigoare la data acordarii lor”. Aceste drepturi sunt enumerate de la punctele a) la g). Ori, surprinzator că O.U.G nr.1/2011 nu face referire decât la pct. a), respectiv: „… retribuţia tarifară lunară/solda lunară/ salariul de baza de încadrare lunar, inclusiv indexari, compensaţii, indemnizaţii de conducere/comandă, salarii, solde de merit şi alte drepturi similare prevăzute de legislaţia în vigoare la acea dată”, în timp ce la veniturile prevăzute la punctele b)–d) nu se face nici o menţiune.
Ar fi fost corect şi imperios necesar ca şi pentru aceste drepturi asimilate să existe precizari privind modul de stabilire şi reconstituire conform legii, în situaţia în care acestea nu se pot identifica, din moment ce aceste drepturi asimilate salariilor sunt prevăzute în metodologia de calcul.
Oare este întâmplătoare această omisiune, având în vedere, ca până în anul 1990, statele de salarii se prelucrau odată pe lună, de către actualele C.M.Z.-uri (Centre Militare Judeţene) pentru toate unităţile din raza lor de activitate, pe acele calculatoare cu cartele perforate?! In acest fel , unitaţile militare care nu au avut sistem informatic propriu de calcul (situaţie în care erau majoritatea unităţilor militare), au întocmit state suplimentare de mână, cu modificările în evoluţia militară ( avansări, promovări în funcţie, acordarea de recompense şi premii anuale, etc.) intervenite pe parcursul unei luni . Aceste state suplimentare erau îndosariate cu actele de cheltuieli, care dupa Legea contabilitatii aveau termen de pastrare în arhivă 5 ani de zile, după care conform ordinelor în vigoare se distrugea arhiva respectivă. Iată că acel procent de 12,5% (creştere pentru cei pensionati înainte de 1995 şi diminuare pentru cei pensionaţi dupa acest an) continuă sa fie influenţat pozitiv sau negativ în funcţie de identificarea sau nu a drepturilor asimilate salariilor lunare, de norocul fiecăruia de a-şi fi desfaşurat activitatea într-o unitate cu sistem de calcul informatic sau nu.

Acesta este şi motivul pentru care perioadele de referinţă în activitatea militară coincid cu perioada de început şi sfârşit ale fiecărei luni, ca şi când toate modificarile s-au produs numai cu data de întâi a lunii şi nu şi pe parcursul unei luni. Legislaţia privind salarizarea cadrelor militare prevede foarte clar că plata drepturilor salariale se face începând cu data producerii lor şi nu cu data de întâi a lunii următoare, asa cum sunt reflectate aceste venituri în toate bazele de date care au servit la recalcularea/revizuirea pensiilor.
Concluzie: Chiar daca arhiva aceasta nu mai există, ea putea fi reconstituită prin consultarea extraselor din ordinele de zi pe unitate (proces extrem de greoi) care se pastrează la fel ca şi statele de salarii şi în care se găsesc premiile, recompensele sau datele de la care s-au produs modificări în evoluţia militară a fiecarui militar, precum şi orice alte venituri asimilate drepturilor salariale, dar care nu au fost consultate, din motive numai de factorii din M.Ap. N. cunoscute. De asemenea, se puteau consulta datele din dosarele personale ale cadrelor, în care aceste drepturi sunt înscrise.

1.5. Megând mai departe, procentul de creştere sau diminuare a pensiei revizuite suferă modificări şi în ceea ce priveşte respectarea anexei nr. 1 la O.U.G. 1/2011, privind modalitatea de utilizare a datelor din anexa nr.1, în sensul că, solda corespunzatoare unui grad militar cuprinde mai multi coeficienţi de încadrare a funcţiei (exemplu: lt.col de la 3.10 la 3.50), iar la calculul efectiv al pensiei revizuite a fost folosit numai coeficientul minim (respectiv 3.10),dezavantajând cadrele militare care au fost încadrate pe functii cu coeficienţi mai mari de 3.10 (până la coefientul maxim de 3.50). In plus, de aceasta, statutul cadrelor militare permitea încadrarea pe o funcţie prevazută cu un grad superior celui pe care îl aveai la momentul numirii în funcţie. Anexa nr.1 din O.U.G.1/2011 prevede numai cuantumul soldelor de grad si soldelor de funcţie minime corespunzatoare gradelor militare deţinute.
1.6. Pe parcursul perioadei de recalculare/revizuire nu s-a încercat absolut deloc, identificarea sau reconstituirea actelor originale, doveditoare a veniturilor realizate, respectându-se întrutotul prevederile O.U.G. 1/2011. Dimpotrivă s-a creat un cerc vicios intenţionat, din care orice ai face nu poţi ieşi. Demersurile noastre cât şi ale altor colegi care au fost adresate conducerii Ministerului Apărării Naţionale, casei de pensii sectoriale din Ministerul Apărării Naţionale, C.M.Z. de care aparţine fiecare pensionar, precum şi unităţilor care pastrează arhiva militară, au rămas fără răspuns sau eventual, cu un raspuns standard, negativ.

2. Procesul de recalculare şi revizuire a pensiilor militare organizat şi condus de către Ministerul Apărării Naţionale, în baza Legii 119/ 2010 şi a OUG nr.1 /2011, conţine multe greşeli şi erori datorate modului de comunicare a factorilor de raspundere din M.Ap.N. pe parcursul derularii procesului de recalculare şi revizuire a pensiilor militare astfel:
2.1. Haosul a fost generat nu doar de modul de aplicare a actelor normative cât şi de comunicarea de care am avut parte pe site-ul ministerului , dublată de expedierea pe tot parcursul anului a deciziilor de revizuire, bineânteles doar a celor majorate cu intrarea în plată de la diferite date ale anului 2011.
2.2. Cât priveste comunicarea de pe site-ul ministerului, datele şi informaţiile au fost repetate, astfel: la data de 09.06.2011, însoţită şi de o conferintă de presă a ministrului, care spre deliciul celui care o reciteste, va observa ca este plină de laude elecorale şi fapte personale care treptat, s-au dovedit de cele mai multe ori a fi false. Spre exemplificare, pentru a demonstra ritmicitatea datelor prelucrate şi făcute public, s-au observat constant câteva situatii generalizate şi anume:
- Pensiile scăzute pană la data de 09.06.2011, au rămas identice pana la 23.12.2011, inclusiv pe decizia de revizuire, deci nici vorbă să se intreprindă ceva în folosul completarii bazei de date ;
- Pensiile care au fost afişate pe data de 09.06.2011, sub cuantum de 3.000 lei au fost păstrate în cuantum identic cu cel din decembrie 2010, fapt ce conduce la ideea ca nu s-au (re)calculat de loc, sau probabil au fost menţinute intentionat la acelaşi nivel pentru a se dovedi că ministrul şi premierul şi-au îndeplinit promisiunea facută, aceea ca pensiile sub 3.000 lei să nu scadă. Ministrul a anunţat în conferinţa de presă din 09.06.2011, că procesul de revizuire s-a încheiat. Ne punem întrebarea, după această perioadă, ce pensii au mai fost revizuite şi de ce nu s-au expediat deciziile de revizuire finalizate?!
2.3. Ca urmare a sesizărilor facute în special din partea S.C.M.D., la data de 29 iunie 2011, toate acele pensii egale în cuantum cu cel din decembrie 2010, afişate pe site-ul ministerului, au fost crescute arbitrar cu sume mai mari sau mai mici în funcţie de cuantumul pensiei avute anterior procesului de revizuire. Pe baza acestor cresteri comunicate prin intermediul site-ului s-au adresat acele felicitari din partea ministrului, tuturor celor cu pensii egale sau majorate, ceea ce a demonstrat faptul ca totul este în scop electoral.
Deciziile de revizuire expediate au fost, în primul rând, pentru cei cărora pensiile au crescut, astfel încât în luna decembrie au primit în plată pensia mărită şi un procent din diferenţa pentru anul 2011, deşi O.U.G. nr.1/2011 prevede la art. 7 alineatul 1 “… regularizarea se va face pâna la 31 martie 2012, prin stabilirea sumelor de plată sau de recuperat…”, deci sumele achitate în plus atât în luna decembrie cât şi pe parcursul anului 2011, probabil au fost date, tot în scop electoral mascat.
Haosul a fost peste masură, atunci când marea majoritate a pensiilor sub 3.000 lei menţionate pe site ca fiind crescute, în deciziile de revizuire primite la sfarşitul lunii decembrie şi începutul lunii ianuarie 2012, au fost micşorate sub cuantumul avut în decembrie 2010, înainte de începerea procesului de recalculare/revizuire. Aceste situaţii au fost facute publice.

3. In temeiul celor de mai sus, vă adresăm rugămintea ca Ministrul Apărării Naţionale să fie interpelat în Parlament în legătură cu aceasta dezordine (un adevarat genocid asupra unei părţi însemnate a pensionarilor militari), cu urmatoarele intrebări:
a. Care sunt ţările din Europa în care principiul contributivităţii la cadrele militare se aplica?
b. Respectă deciziile justiţiei şi dacă da, de ce nu ia în considerare soluţiile favorabile date în aest sens de către diferite tribunale şi Curţi de Apel, care au caracter definitiv si irevocabil?
c. Oare dumnealui ca fost militar, a fost plătit pentru 8 ore ca şi ceilalţi salariaţi civili sau pentru 24 din 24 ore?
d. Cum s-a facut experimental aplicarea algoritmului de calcul privind recalcularea, revizuirea pensiilor militare, pe ce eşantion, cu date reale sau ipotetice, la ce concluzii s-a ajuns, la ce creşteri şi descreşteri, sau poate acestea nu au putut fi cuantificate. Dacă au fost cuantificate, coincide această cuantificare cu rezultatul final obtinut?
e. De ce în găsirea bazelor de date nu s-a insistat pe respectarea legislaţiei naţionale şi specifice în vigoare?
f. De ce în comunicarea facută pe diferite site-uri s-au împletit la perfecţie politicile de campanie electorală cu cele legate de revizuirea pensiilor? In acest context, dacă este sincer să recunoască care este răsplata multor ofiţeri în rezervă care s-au înscris în rândurile U.N.P.R.? Cum explică domnia sa sensul documentelor trimise de către Asociaţia Naţională a cadrelor Militare în rezervă şi retragere, Filialelelor judeţene, din septembrie şi decembrie2011, cu nr.775, 776,1062 şi 1063?
Să înţelegem că are vreo legatură cu păstrarea subiectivă al unui cuantum mărit al pensiei?
g. Care este scopul pentru care a emis Ordinul nr. M.S.132/28.12.2010, pentru modificarea anexei nr.1 la “Normele metodologice privind încadrarea în conditii deosebite şi alte condiţii specific cadrelor militare în activitate” aprobate prin Ordinul ministrului apararii nationale nr. M.116/2002 ? Oare acesta nu este un motiv de discriminare între cadrele militare active si rezervisti? Oare este întâmplător, faptul că se aplică din anul 2011, dată ce coincide cu aplicarea Legii nr.263/2010 ? Pentru eliminarea acestei discriminări, se are în vedere extinderea prevederilor acestui ordin şi asupra ofiţerilor trecuţi în rezervă înaintea acestei date?
h. Daca domnul ministru s-ar identifica cu orice militar căruia i-a scăzut dramatic pensia militară (procentele de scădere mergând şi pâna la 60%) şi care trăieste numai din acest venit, care i-ar fi cu adevărat starea sufletească, având în vedere că pe lângă diminuarea curentă , conform actelor mai mult sau mai puţin legale, ar mai fi pus în situaţia de a mai achita şi diferenţa aferentă anului 2011, care în medie se cifrează la cuantumul de la 2000 la peste 10.000 lei?
i. Chiar şi cu acest răspuns noi, totusi, ne permitem să nu-i acordăm credibilitatea maximă, având în vedere că, modul de comportare al unui şef care conduce un minister important a lăsat să transpară că este unul partinic, dominat de dorinţe diferite de cele la care aspiră cei din subordine.

4. Din situaţia de fapt expusă mai sus vă adresăm respecuoasa rugăminte de a dispune următoarele măsuri:
4. 1. Alcătuirea imediată a unei comisii parlamentare formată din experţi în domeniul financiar-contabil, care să constate greşelile enorme şi evidente care s-au produs în procesul de recalculare şi revizuire a pensiilor militare. Este evident pentru orice persoană de bună credintă că nu s-a dispus nici de timpul suficient şi nici de personal calificat pentru prelucrarea cantităţii uriaşe de date aferente celor peste 170.000 de militari în rezervă.
4.2. Solicitaţi oprirea imediata a regularizărilor, în sensul de a reţine de la cei cu pensii scăzute, până la revizuirea actelor normative şi a bazelor de date, concomitent cu terminarea proceselor înaintate în justiţie. Procedând astfel, veţi stopa hărţuirea militarilor în rezervă, demonstrând ca ţelul cel mai de preţ este normalitatea şi nu dezbinarea.
4.3. Pentru corectarea abuzurilor împotriva militarilor nu mai pot fi aplicate soluţii tehnice ci, numai soluţii politice în Parlament, deoarece justiţia este complet depăşită, asupra proceselor noastre ea acţionând mecanic şi mai putin juridic.
4.4. Cadrele militare nu ar trebui înregimentate politic, pentru că trebuie sa-şi menţină demnitatea şi să primească respectul societăţii pentru activitatea ce au depus-o şi o depun în folosul ţării.
Va solicităm ca, în termenul legal, să ne comunicaţi modul de soluţionare a petiţiei şi măsurile dispuse.
Data 16.02.2012
Preşedintele SCMD, Filiala 1 Braşov
Gl mr.(r). Prof.univ.dr. Petrişor Mandu
URMEAZA SEMNATURILE MEMBRILOR DE SINDICAT

********
Dragi camarazi,
acţiunile în instanţe au rolul lor fundamental, personal, cred într-o reglementare urgentă, printr-o soluţie politică.
Aştept unele sugestii pe adresa de e-mail precizată pe blogul scmd Brasov.
Cu salutări de bine, sănătate şi noroc,

Preşedintele SCMD, Filiala 1 Braşov
Gl.mr.(r). prof.univ.dr. Petrişor Mandu


Va rog stimati colegi cititi si analizati daca nu ar fi bine sa procedam la fel si noi.

Catre,
MINISTRUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR
prin
Domnul Secretar de Stat, Chestor Principal Lucian Guran

Domnule ministru,

Aparand interesele membrilor sai, proveniti si din MAI, in primul rand pe cale juridica, SCMD va supune atentiei urmatoarele probleme cauzatoare de daune interese pentru fostii lucratori MAI, actualmente membri de sindicat, in scopul solutionarii prin dialog a unora dintre acestea si obtinerii sprijinului conducerii institutiei dvs.in solutionarea la nivel Guvern si Parlament a acelor probleme care depasesc competenta dvs. Drept urmare, solicitam urmatoarele :
1. Sprijinul conducerii institutiei in stoparea asa zisei reforme a MAI, initiata de fostul guvern si soldata cu circa 10.500 disponibilizari in 2011, alte 10.500 fiind prevazute pentru 2012, in conditiile deficitului de cadre si la jandarmi si la IGSU si la Politie. Masura lasa populatia Romaniei fara aparare in fata infractorilor si a situatiilor exceptionale create de dezastrele naturale, echivaland cu un act de subminare a sigurantei nationale.
2. Revenirea asupra disponibilizarilor facute in conditiile nerespectarii legislatiei, mergand de la Codul muncii, pana la Ordinele ministrului nr. 665/2008 si 129/2011, situatie care a intrerupt cariera multor tineri bine pregatiti, in care statul a investit si a generat, pentru institutia dvs., un val de procese care vor merge pana la CEDO.
3. Plata cu prioritate a drepturilor banesti restante, pe 2011, pentru cei disponibilizati si plata integrala a salariilor la zi pentru cei ce vor fi reincadrati, fie prin revenirea asupra zisei « reforme » si anularea pseudo-examenelor inca nedefinite (examene ?, interviuri ?, atestari ?, verificari ?, departajari ?, etc) fie prin hotarari definitive si irevocabile ale instantelor romanesti sau europene.
4. Stoparea politizarii MAI prin practica promovarilor pe « calea indirecta », fapt ce a dus la disponibilizarea exact a profesionistilor reali ai institutiei si trezeste mari nemultumiri indeosebi in randul cadrelor tinere.
5. Respectarea, pe viitor, a « Principiului sperantei legitime », in ceea ce priveste cariera de jandarm, politist, pompier, etc.
6. Incetarea practicii de trecere in rezerva a cadrelor active si functionarilor publici cu statut special, in ziua implinirii varstei de 55 de ani, cand noua legislatie prevede 60 pentru militari si politisti, 65 pentru civili, 63 pentru femei.
7. Scuze publice din partea ministrului Administratiei si Internelor, pentru cei insultati de catre anterioara conducere, cu apelativele « betivi », « incompetenti », « fara sange in instalatii », etc., la disponibilizarea abuziva, adica la scoaterea lor din sistem, fara nici un drept (fara pensie anticipata, fara ajutor de somaj, fara sprijin in reconversia profesionala, etc).
8. Echivalarea specialitatilor dobandite in timpul carierei militare sau de functionar public cu statut special, cu profesii/specialitati din viata civila.
9. Sprijinul institutiei pentru obtinerea abrogarii Legilor 119 si 263/2010 si 165/2011, intrucat lezeaza drepturi de proprietate dobandite legal, conducand la discriminare (prin micsorari de cuantum ale unor pensii aflate in plata) si introduc in jurisprudenta inexistentul principiu al retroactivitatii legii. Probam afirmatia cu peste 800 de hotarari definitive si irevocabile ale Curtilor de Apel, privind stoparea ilegalei recalculari si intoarcerea reclamantilor la decizia initiala de pensie pe Legile 164/2001 si 179/2004. Conform Pilonului II, legislatia europeana prevede pensii separate, prin legi speciale, nu numai pentru magistrati ci si pentru militari si politisti. Solicitam asadar revenirea la natura juridica de pensie militara de stat si redobandirea gradului militar la trecerea in rezerva a cadrelor MAI.
10. Stoparea imediata a actiunii de « revizuire » si, ca un corolar, a « regularizarii », deoarece au ca obiect deciziile de pensie nule de drept emise in plina perioada de suspendare definitiva si executorie a « recalcularii », fapt constatat de Decizia 38 a ICCJ din 7 ianuarie 2011. Atragem atentia ca procesul in sine, de transformare a militarilor in rezerva in « civili pe puncte », nu a tinut cont nici de legislatia financiara, nici de Legea Arhivelor Nationale, fiind, in acelasi timp, o imposibiltate din punct de vedere tehnic si al factorului timp, datorita inexistentei multora dintre datele declarate a fi luate in calcul (documente distruse la 5 ori 10 ani, disparute si nereconstituite, sau cu caracter strict secret, etc).
11. Admiterea tuturor contestatiilor depuse de membrii SCMD la respectivele decizii de «Recalculare/Revizuire/Regularizare», aceste operatiuni cu caracter retroactiv fiind neconstitutionale, neeuropene si impotriva oricaror principii de drept. Pe cale de consecinta, solicitam si …
12. Initierea unui proiect de act normativ pentru revenirea la legile ocupationale 164/2001 si 179/2004, care, ulterior, vor putea fi imbunatatite.
13. Restituirea sau includerea in calculul pensiilor a sumelor obtinute dupa 01.04.2001, in acelasi procentaj si in acelasi cont, drept « contributie individuala la bugetul de stat », in loc de « contributie de pensie suplimentara », actiune care poate fi definita drept infractiune.
14. Impunerea in Guvern a respectarii prevederilor statutelor militarului/politistului privind gratuitatea asistentei medicale si restituirea sumelor abuziv retinute din salarii si pensii prin CASS.
15. Incetarea emiterii unor decizii de pensie cu caracter provizoriu, termenul de « pensie provizorie » neexistand legal.
Anexam prezentului document un set de intrebari punctuale la care va solicitam raspunsul in termenul legal.

Honor et Patria ! Vae victis !

PRESEDINTE,
Col. (r) dr. Mircea DOGARU

ANEXA

Intrebari pe adresa ministrului Administratiei si Internelor

1. Ce măsuri va dispune MAI, respectiv Casa de Pensii Sectorială, când va primi o sentinţă a instanţei, definitivă şi irevocabilă, în care se hotărăşte: - admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată de reclamantul pensionar militar/poliţist;
- anularea deciziei de respingere a contestaţiei introdusă de pensionarul militar/poliţist emisă de Comisia de contestaţii pensii din cadrul MAI;
- anularea deciziei de revizuire a pensiei emisă în baza OUG nr. 1/2011;
- menţinerea în plată a deciziei de pensie în baza căreia pensionarul militar/ poliţist a ieşit la pensie;
- obligarea Casei de Pensii Sectorială a MAI la plata diferenţei dintre suma plătită efectiv în baza deciziei de revizuire a pensiei şi drepturile de pensie stabilite prin decizia cu care pensionarul militar/poliţist a ieşit la pensie.

2. Având în vedere faptul că pensionarul militar/poliţist este obligat prin lege să conteste decizia de pensie în termen de 30 zile de la comunicare, la Comisia de contestaţii pensii din MAI, astfel aceasta va rămâne definitivă, punem întrebarea de ce nu se aplică o măsură cu caracter asemănător şi în cazul în care Comisia de contestaţii pensii a MAI nu răspunde la contestaţie în termenul maxim legal de 45 zile de la primire şi nici la toate solicitările formulate.
Solicităm verificarea tuturor termenelor în care s-a răspuns până în prezent la contestaţiile formulate de pensionarii militari/poliţişti şi să ne comunicaţi persoanele care se fac vinovate de încălcarea legii şi măsurile ce vor fi dispuse împotriva acestora.
Legea nr. 233 din 23 aprilie 2002, pentru aprobarea O.G. nr.27 din 30 ianuarie 2002 privind reglementarea activităţii de soluţionare a petiţiilor (publicată în M.O.nr.296/30 aprilie 2002) prevede la art.8 şi art.9 următoarele:
Art.8 „Autorităţile şi instituţiile publice sesizate au obligaţia să comunice petiţionarului în termen de 30 de zile de la data înregistrării petiţiei răspunsul, indiferent dacă soluţia este favorabilă sau nefavorabilă.”
Art.9 „ În situaţia în care aspectele sesizate prin petiţie necesită o cercetare amănunţită conducătorul autorităţii sau instituţiei publice poate prelungi termenul prevăzut la art.8 cu cel mult 15 zile”. Cine a aprobat prelungirea ilegală a termenelor de răspuns şi pe ce motiv? Se incearca atacarea deciziilor in justitie? Greşeală? CINE RĂSPUNDE?
Răspunsurile primite sunt standard, toate contestaţiile fiind respinse. În conţinutul deciziilor emise de Comisiile de contestaţii pensii nu se face referire la nici unul din argumentele personale ale petentului deşi unii au contestat deciziile emise numai în baza calculului pe salariul mediu brut, iar alţii pe baza veniturilor salariale identificate parţial sau total. Comisia nu a citit şi cu atât mai mult nu a analizat cu atenţie fiecare contestaţie în parte, atâta timp cât răspunsurile sunt identice, schimbându-se doar numele şi CNP-ul. Intentie sau greseala? CINE RĂSPUNDE?

În Monitorul Oficial nr. 318 din 09 mai 2011 este publicat Ordinul nr. 1453/M.34/18.769/10.161 din 04.05.2011 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea, funcţionarea şi structura Comisiei Centrale de Contestaţii din cadrul Casei Naţionale de Pensii Publice precum şi pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea, funcţionarea şi structura Comisiilor de contestaţii din cadrul MApN, MAI şi SRI , act emis de MAI. La art.3 se prevăd următoarele:” Casa Naţională de Pensii, MApN, MAI, şi SRI vor adopta măsurile privind constituirea, în termen de 15 zile de la data publicării prezentului ordin a Comisie Centrale de Contestaţii şi respectiv a Comisiilor de contestaţii prevăzute la art. 149 alin. (1) din Legea 263/2010” . Altfel spus Comisiile de contestaţii au devenit funcţionale începând cu data de 24 mai 2011. Dar, în art. 150 alin.(2) din Legea nr.263/2010 se prevăd următoarele: „Organizarea, funcţionarea şi structura.....,respectiv a Comisiilor de contestaţii care funcţionează în cadrul MApN, MAI şi SRI se stabilesc prin ordin al......,în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi” Astfel, având în vedere că Legea 263/2011, a fost publicată în M.O. nr. 852 din 20 decembrie 2010, rezultă că aceste Comisii de contestaţie trebuiau să funcţioneze, legal, începând cu 20 ianuarie 2011.

3. În cursul anului 2011 pensionarii militari/poliţişti au trimis adrese, la unităţile în care şi-au desfăşurat activitatea, pentru a li se elibera adeverinţe cu veniturile brute lunare, în baza Legii nr. 16/1996 a Arhivelor Naţionale care prevede: ,,Creatorii de documente sau, după caz, persoanele juridice succesoare ale acestora sunt obligaţi să elibereze, potrivit legii, la cererea persoanelor fizice şi a persoanelor juridice, certificate, copii şi extrase de pe documentele pe care le creează...” şi a Legii nr. 223/2002 care precizează: ,,Certificatele şi adeverinţele eliberate vor conţine, în mod obligatoriu, pe lângă situaţiile sau datele a căror confirmare sau atestare se solicită, şi menţionarea documentului din care rezultă acestea”.
Nu s-a răspuns la nici o cerere conform legilor menţionate mai sus, motiv pentru care pensionarii militari/poliţiştii se află în imposibilitatea verificării corectitudinii datelor din adeverinţele eliberate de unităţile MAI în comparaţie cu statele de plată aflate în arhiva ministerului.
Modul de întocmire a acestor adeverinţe dovedeşte încălcarea flagrantă a prevederilor art. 5 din O.G. 33/2002 privind reglementarea eliberării certificatelor şi adeverinţelor de către autoritaţile publice si locale, cât şi ale art.125 din H.G. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii 263/2010, prin care se face referire la răspunderea pe care o au angajatorii sau orice alţi deţinători de arhive pe linia legalităţii, exactităţii şi corectitudinii datelor înscrise în adeverinţele pe care le eliberează, în vederea stabilirii, recalculării sau revizuirii drepturilor de pensie.

4. Ordonanţa de Urgenţă nr. 1/ 2011, are doar trei anexe, astfel:
- Anexa nr.1 referitoare la cuantumul soldelor de grad şi soldelor de funcţie minime corespunzătoare gradelor militare deţinute;
- Anexa nr. 2 – salariul mediu anual şi minim pe ţară;
- Anexa nr. 3 – referitoare la metodologia de calcul .
Enumerarea acestor anexe şi a conţinutului lor a fost făcută pentru a demonstra faptul că, in conformitate cu art. 8 alin.1 din Metodologia de calcul privind revizuirea pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională,” veniturile brute/ nete dupa caz, realizate lunar, utilizate la calculul punctajului lunar, cuprind drepturile salariale şi cele asimilate acestora, încasate de beneficiari conform legislaţiei în vigoare la data acordării lor”. Aceste drepturi sunt enumerate de la punctele a) la g). O.U.G nr.1/2011 face referire numai la pct. a), respectiv: „… retribuţia tarifară lunară/solda lunară/ salariul de bază de încadrare lunar, inclusiv indexări, compensaţii, indemnizaţii de conducere/comandă, salarii, solde de merit şi alte drepturi similare prevăzute de legislaţia in vigoare la acea data”, in timp ce la veniturile prevazute la punctele b)–g) nu se face nici o menţiune.
Ar fi fost corect şi imperios necesar ca şi pentru aceste drepturi asimilate să existe precizări privind modul de stabilire şi reconstituire conform legii, în situaţia in care acestea nu se pot identifica, din moment ce aceste drepturi asimilate salariilor sunt prevăzute in metodologia de calcul.

5. Procentul de creştere sau diminuare a pensiei revizuite suferă modificări şi in ceea ce priveste respectarea anexei nr. 1 la O.U.G. 1/2011 privind modalitatea de utilizare a datelor din anexa nr.1, în sensul că solda corespunzătoare unui grad militar cuprinde mai mulţi coeficienţi de încadrare a funcţiei (exemplu: lt.col de la 3.10 la 3.50), iar la calculul efectiv al pensiei revizuite a fost folosit numai coeficientul minim (respectiv 3.10),dezavantajând cadrele militare care au fost încadrate pe funcţii cu coeficienţi mai mari de 3.10 (până la coefientul maxim de 3.50). În plus, statutul cadrelor militare permitea încadrarea pe o funcţie prevăzută cu un grad superior celui pe care îl avea la momentul numirii in funcţie. Anexa nr.1 din O.U.G.1/2011 prevede numai cuantumul soldelor de grad şi soldelor de funcţie minime corespunzătoare gradelor militare deţinute. De ce?

6. Cum se va efectua regularizarea pensiilor care au scăzut în mod dramatic în urma acţiunii de revizuire când art. 17 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene menţionează că ,,orice persoană are dreptul de a deţine în proprietate, de a folosi, de a dispune şi de a lăsa moştenire bunurile pe care le-a dobândit în mod legal (CEDO recunoscând dreptul la pensie ca reprezentând un bun, arătând că prestaţiile sociale intră sub incidenţa art. 1 din Protocolul nr. 1, independent de natura contributivă sau necontributivă a acestora). Nimeni nu poate fi lipsit de bunurile sale decât pentru o cauză de utilitate publică, în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege şi în schimbul unei despăgubiri juste acordate în timp util pentru pierderea pe care a suferit-o”.
7. De ce institutia dvs. tergiverseaza nu numai formularea (oricum STAS a) raspunsurilor la contestatii ci si depunerea in instante a intampinarilor si documentelor probatorii, fapt care duce automat la prelungirea excesiva a duratei proceselor si, prin urmare, la marirea prejudiciilor aduse reclamantilor?
8. De ce lucratorii dvs. care raspund contestatiilor (Comisia de contestatii si Casa Sectoriala de Pensii sau de la Directia Generala Juridica) nu respecta legislatia si nu isi asuma raspunderea semnaturii prin precizarea in clar, a numelui, prenumelui si calitatii?
9. Ale cui interese le serveste un ministru al Administratiei si Internelor? Ale unui partid? Ale unui individ, fie el premier sau presedinte? Sau ale lucratorilor institutiei, ale natiunii si statului roman?

PENTRU A INTELEGE CE ESTE CEDO

Va recomandam pentru lectura un articol preluat de pe lumea justitiei.ro considerand ca da raspuns unora dintre intrebarile formulate de membrii SCMD-Filiala Slobozia.


INTERVIU – Profesorul Corneliu Birsan, judecatorul roman la CEDO: "Magistratul roman are obligatia sa aplice dispozitiile Conventei si jurisprudenta Curtii, ignoranta nu cred ca poate intra in discutie. Neaplicarea acestora poate fi invocata de justitiabil in promovarea cailor de atac!"
Marţi, 10 ianuarie 2012 15:42 | Scris de Adina A.STANCU - Razvan SAVALIUC |
De la un an la altul, tot mai multi romani se adreseaza Curtii Europene de la Strasbourg pentru a-si afla dreptatea de care nu au parte in tara lor. A ajunge insa la CEDO nu e un drum usor si, pana sa ti se faca dreptate aici, trebuiesc indeplinite o serie de conditii si, cel mai important, trebuie sa fi inarmat cu multa rabdare, pentru ca procesele de la Strasbourg dureaza adeseori mai mult decat cele din Romania. Pentru a afla cum functioneaza in mod real Curtea Europeana, dar si de ce trebuie romanii sa-si caute dreptatea in alta parte decat la justitia lor, am realizat un interviu cu reputatul profesor Corneliu Birsan judecatorul roman la CEDO, pe care il publicam in continuare.
Domnule profesor, ce este CEDO de la Strasbourg pe intelesul justitiabilului de rand? Ce poate face aceasta instanta europeana pentru justitiabilii ale caror drepturi au fost incalcate in Romania?
Curtea europeana a drepturilor omului de la Strasbourg este o instanta internationala instituita printr-un tratat international cunoscut sub denumirea de Conventia europeana a drepturilor omului, incheiata la Strasbourg, la 4 noiembrie 1950, sub egida unei organizatii internationale creata in anul 1949, Consiliul Europei, si intrata in vigoare la 3 septembrie 1953. Prin incheierea acestui tratat international care este Conventia, statele semnatare si-au asumat obligatia de a respecta, in ordinea lor juridica interna, drepturile si libertatile fundamentale pe care aceasta le prevede, carora li s-au adaugat, ulerior, prin mai multe protocoale aditionale alte drepturi si libertati. Inovatia esentiala pe planul dreptului international adusa de Conventie este aceea ca prin ea se instituie un mecanism juridic de control al modului in care statele semnatare isi respecta aceasta obligatie, mecanism ce a cunoscut o anumita evolutie in timp - nu insist - in cadrul caruia rolul esential il are Curtea. In anumite conditii prevazute de art. 35 din Conventie, Curtea poate fi sesizata cu o cerere, o adevarata actiune in justitie, de catre orice persoana fizica, orice persoana juridica neguvernamentala ori chiar de catre «un grup de particulari» care considera ca, prin activitatea lor, autoritatile nationale ale statului in cauza le-au incalcat unul sau mai multe drepturi prevazute de Conventie ori de protocoalele sale aditionale; cum se spune in limbajul Conventiei, cel ce formuleaza o asemenea cerere se considera a fi victima unei astfel de incalcari. Curtea va examina cererea reclamantului dupa o anumita procedura stabilita de Conventie, dezvoltata in Regulamentul ei si, in masura in care va constata ca s-a produs o asemenea incalcare, va adopta o hotarare «de condamnare» a statului in cauza. As vrea sa fac cel putin doua precizari: a) in fata Curtii se desfasoara un adevarat proces intre reclamantul victima a incalcarii pretinse si statul «chemat in judecata» cele doua parti fiind pe pozitii de deplina egalitate procesuala in fata Curtii, chiar daca una dintre ele este un stat suveran - sa nu uitam ca suntem intr-un cadru ce tine de dreptul international public; b) prin hotararea de «condamnare» a statului in cauza Curtea poate numai sa contate ca, eventual, s-a produs incalcarea pretinsa de reclamant; hotararea Curtii nu poate «desfiinta» hotararile interne puse in discutie; imprejurarea ca, urmare a unei asemenea constatari, Curtea poate acorda reclamantului o «satisfactie echitabila» nu este de natura sa conduca la o alta concluzie; revine statului in cauza oligatia de a asigura, in ordinea sa interna, inlaturarea pentru reclamant a consecintelor incalcarii constatate de Curte, de regula prin instituirea unei posibilitati de «revizuire» a hotararii interne, ceea ce dretul procesual roman prevede deja, atat in materie penala cat si in materie civila. Asadar, in fata Curtii nu se «rejudeca» pricina interna ci se examineaza daca, in cadrul procedurilor interne, in acea cauza, s-a asigurat respectarea drepturilor si libertatilor garantate de Conventie.
Romania se afla in topul statelor europene cu cele mai multe dosare la CEDO. Este un semn ca Justitia romana nu functioneaza cum ar trebui? Este romanul mai procesoman decat alte popoare? Care sunt cauzele care genereaza acest numar urias de plangeri ale romanilor
Este foarte adevarat ca la 30 noiembrie trecut, dupa ultimile statistici disponibile, pe rolul Curtii se gaseau 12.650 de cauze impotriva Romaniei, dupa Rusia cu 40.850, Turcia cu 15.950 si Italia, cu 13.400; daca ne raportam la numarul de locuitori, putem observa ca tari cu un numar semnificativ mai mic de locuitori decat tara noastra au un numar mare de cauze pe rolul Curtii: Moldova, 4250, Serbia, 6650. Dar asemenea statistici sunt, cred, inselatoare, intereseaza problemele “de fond” in materie in fiecare tara. In definitiv, fiecare statcontractant are in fata Curtii un contencios specific: Rusia si Ucraina, neexecutarea hotararilor judecatoresti interne si conditiile de detentie, Italia, durata procedurilor judiciare si neexecutarea hotararilor judecatoresti interne reparatorii in materie etc. Dupa parerea mea, problemele de «fond» ale tarii noastre care conduc la acest numar mare de plangeri adresate Curtii sunt mai complexe. Prima dintre ele - si imi pare rau ca va trebui sa repet ceea ce am spus de multe ori - este data de organizarea judecatoreasca, de insasi structura sistemului judiciar care, la ora la care vorbim, nu este coerent, adica examinarea unei cauze sa fie facuta, in principiu, in fond, in apel si in recurs, atentie, la instanta suprema! Imi veti spune, dar, ca regula generala, asa-i si la noi! Va voi raspunde, da, asa-i si la noi, numai ca, potrivit sistemului judiciar actual, multe cauze incep prin a fi examinate in fond de judecatorii in apel de tribunalele judetene respectiv al Municipiului Bucuresti si in recurs de Curtile de Apel; si cum in tara exista 15 asemenea Curti, este evident ca s-a creat posibilitatea ca, in aceiasi materie sa fie pronuntate solutii diferite. Acest lucru este ilustrat, bunaoara, prin faptul ca pe rolul Curtii sa gasesc cca. 1800 de cauze in care se invoca incalcarea dreptului la un proces echitabil prin solutiile divergente pronuntate de instante privitor la solutionarea aceleiasi probleme de drept. Din tot ceea ce vad ca se discuta la noi, am sentimentul ca practic toata lumea s-a «obisnuit» cu acest sistem; se vorbeste peste tot de unificare practicii judiciare, sunt create mecanisme «specifice», ba s-a mai vorbit si de o «lege speciala» in materie al carui proiect a mai fost facut si cu… consultanta straina, dar de aproape 20 de ani de cand au fost reintroduse Curtile de Apel in sistemul judiciar roman, acestea nu au fost «asezate» la locul cuvenit; adica, pe plan «orizontal», prin competentele acordate, judecatoriile si tribunalele judetene sa fi fost puse la acelasi nivel ca instanta de fond, curtile de apel sa fi jucat numai apelurile, iar instanta suprema sa aibe a judeca numai recursul «in drept», nu si privitor la fapte, cum adesea se prezinta lucrurile in prezent. Altfel spus, intr-un asemenea sistem coerent rolul «unificator» al jurisprudentei ar urma sa fie asigurat de adevaratul recurs in casatie, realizandu-se astfel si realizarea controlului judiciar INTERN al solutiilor instantelor inferioare. Este adevarat ca cel putin partial, situatia descrisa mai sus ar urma sa fie alta, in urma adoptarii noilor coduri de procedura civila si penala. In al doilea rand, un factor care a condus si conduce la existenta unui mare numar de cauze «romanesti» in fata Curtii este inconsecventa legislativa in materia restituirii proprietatilor; stiti tot atat de bine ca mine cate reglementari au fost adoptate in materie, cate zeci de modificari au suferit in timp aceste reglementari si cat de acuta este aceasta problema si in prezent. Nu-i mai putin adevarat insa ca eu cred ca in cadrul unui sistem judiciar coerent ar fi putut fi «atenuata» aplicarea divergenta constatata de Curte a acestor reglementari. In sfarsit, exista un mare numar de cauze pe rolul Curtii privitoare la neexecutarea unor hotarari judecatoresti, altele decat cele din materia restituirilor proprietatilor, durata excesiva a unor procedure judiciare, precaritatea conditiilor de detentie, tratamente interzise de Conventie aplicate persoanelor arestate, etc.
Inclusiv CEDO vorbeste de celeritate in cazul termenelor in care se solutioneaza dosarele in statele membre semnatare ale Conventiei... Si totusi a depune o plangere la CEDO impotriva Romaniei, inseamna sa ai rabdarea necesara sa astepti 5, poate chiar 7 ani pana la o solutie reparatorie... Unii nici nu apuca sa mai traiasca... De ce merg dosarele atat de greu la CEDO si se mai poate vorbi de un act reparatoriu dupa atatia ani?
Din pacate trebuie s-o spun direct, instanta europeana nu este un exemplu in problema pe care o puneti in discutie, din diverse cauze. In primul rand, nici justitiabilii si adeseori nici avocatii nu inteleg bine care esterolul Curtii, anume ca ea nu este competenta sa examineze decat cereri privitoare numai la drepturile si libertatile prevazute de Conventie si de protocoalele sale aditionale si ca, spre a i te putea adresa, trebuieindeplinite anumite conditii, in special epuizarea cailor interne de atac si termenul de 6 luni de la data ultimei hotarari interne ce a fost pronuntata in materia data; de aceea un numar foarte mare de cereri, cca. 90%, au a fi declarate inadmisibile, dar ele «incarca» rolul Curtii; in prezent acesta contine cca. 154.000 de cereri. In al doilea rand, raportat la numarul imens de potentiali justitiabili - mai mult de 800 de milioane din cele 47 de tari contractante - Curtea dispune de un mijloace bugetare modeste, parte a bugetului Consiliului Europei, ea neavand personalitate juridica; asa fiind, si numarul de juristi ai Curtii este relativ limitat, cca. 620. In ultima vreme au fost adoptate masuri care sa asigure «accelerarea» procedurilor de examinare a cererilor - introducerea completului de judecator unic pentru a examina cererile ce au a fi declarate ab initio ca inadmisibile, introducerea unui nou criteriu de admisibilitate, anume acela al «prejudiciului important» pentru reclamant, produs prin incalcarea incriminata, crearea unor unitati speciale de «filtraj» in cadrul Grefei pentru a destermina de la bun inceput care sunt asemenea cereri, introducerea unei politici de acordare de prioritate examinarii cererilor, pe primul loc fiind cele decarate ca urgente pentru ca privesc viata si sanatate reclamantului, etc. Oricum, aveti perfecta dreptate, de multe ori intarzierea cu care se pronunta Curtea poate aparea ca fiind cel putin frustranta pentru reclamant. Daca mai adaugam la aceasta si eventuala durata a procedurilor interne «redeschise» urmare a adoptarii hotararii Curtii, pe planul discutat lucrurile devin si mai complicate. Sigur este ca, atat la nivelul organismelor Consiliului Europei cat si la nivelul Statelor contractate se cauta si alte solutii care sa conduca la scurtarea duratei procedurilor de examinare a cererilor adresate instantei europene.
Foarte multi justitiabili romani care au formulat plangeri la CEDO invoca faptul ca ar disparea acte/probe din dosarele lor si ca ar exista inclusiv grefieri romani cu misiune pentru a influenta in acest mod solutiile in anumite dosare... Este o perceptie corecta? Au existat asemenea cazuri? De ce exista aceste suspiciuni?
Mi-e greu sa cred ca asemenea sustineri ar fi adevarate. Chiar daca un judecator nu are tangenta cu instruirea unui dosar care se face de catre grefa Curtii dupa o procedura riguroasa, bine stabilita, eu stiu ca ori de cate ori partile au cerut sa verifice daca actele doveditoare trimise Curtii - atentie, NUMAI IN COPIE! - acestea au fost gasite la dosar; nu stiu sa se fi depus reclamatii scrise in acest sens de catre justitiabili romani, spre a se putea declansa o ancheta cu un astfel de obiect... Totusi, stiu ca, din cauza lipsei de personal, secretariatele unitatilor in cadrul carora lucreaza juristii romani sunt foarte aglomerate, in sensul ca exista multa corespondenta «tratata» cu o anumita intarziere, uneori chiar suparatoare; nu exclud ca, din aceast motiv, uneori unii justitiabili sa aibe banuielile amintite. Pana la urma insa toate actele trebuie sa ajunga la dosarul cauzelor inscrise pe rolul Curtii.
Sunteti fara indoiala cel mai mare specialist roman in Drepturile Omului. Cum comentati curentul de opinie raspandit plecand chiar din sanul CSM, dar intalnit si in instantele si parchetele nationale, care avanseaza ideea ca CEDO da solutii contrare, care se bat cap in cap, si ca nu ar fi un exemplu demn de urmat. Personal consideram foarte periculoase aceste “rebeliuni” in sistemul judiciar... Ce mesaj transmiteti magistratilor romani care gandesc asa? E bine ce fac?
Un prim raspuns foarte simplu la aceasta intrebare ar fi ca asemenea sustineri tin de… libertatea de exprimare garantata de Conventie… Cred insa ca lucrurile sunt ceva mai complicate pe fondul lor. Eu nu spun ca nu exista situatii in care hotarari ale Curtii nu sunt cele mai clare cu putinta ori ca intotdeauna jurisprudenta Curtii apare ca fiind foarte coerenta. In definitiv, din moment ce hotararile, in imensa lor majoritate se adopta de camerele de 7 judecatori ce sunt formate in cadrul celor 5 sectii ale Curtii despre care voui vorbi mai jos, nu-i exclus ca uneori sa fie adptate hotarari cu unele aspecte contradictorii fata de altele. Numai ca, in cadrul activitatii jurisdictionalae a Curtii exista mijloace care, fie ca sunt de natura sa previna asemenea situatii, fie ca pur si simplu permit inlaturarea lor din jurisprudenta Curtii. Din primul punct de vedere saptamanal, inainte de a fi discutate in sectiuni, toate Proiectele de decizii si hotarari sunt revazute de serviciul jurisconsultului Curtii, care are, printre altele, indatorirea de a semnala eventualele divergente de jurisprudenta constatate; in discutarea acestor proiecte in camere, ele vor trebui sa tina seama de aceste semnalari. Apoi, daca se constata ca in mod evident exista anumite solutii divergete intr-o materie data, pe caile procedurale prevazute de conventie si de Regulamentui Curtii urmeaza ca intr-o cauza data asemanatoare sa fie sesizata Marea Camera a Curtii care are, printre altele, tocmai rolul de a asigura unitatea de jurisprudenta a intantei europene. Nu cred insa ca o simpla afirmatie de genul celei evocate de intrebarea dvs. ar putea conduce la “ignorarea” jurisprudentei Curtii. Solutia apare ca fiind una comoda, nu si preferabila. Nu uitati, in opera de interpretare a unei dispozitii legale ori conventionale trebuie aplicat principiul potrivit cu care un act juridic trebuie interpretat in sensul de a produce efecte juridice, nu in sensul ca acestea sa nu se produca.
In foarte multe instante, daca invoci jurisprudenta CEDO in anumite spete este considerat “o ofensa”. Judecatorii romani par sa judece invariabil pe prevederile legislatiei interne (de multe ori deficitare), ignorand jurisprudenta CEDO, desi aceasta are prioritate in aplicare conform Constitutiei Romaniei si tratatului ratificat de Romania in 1994. Ce poate face un justitiabil in aceste conditii, ce sfat le dati? Si de ce credeti ca magistratii romani nu sunt de acord cu totii sa aplice jurisprudenta CEDO?
Ce-as putea eu raspunde la acest «set» de intrebari? Un magistrat roman nu are de ce sa fie «ofensat» de invocarea jurisprudentei Curtii intr-o cauza data, mai ales ca dvs. vorbiti de obligatia constitutionala cunoscuta privitoare la prioritatea normelor internationale de protectie a drepturilor omului, fata de cele interne; iar daca vorbim despre Conventia europeana, stiut este faptul ca pe baza teoriei blocului de conventionalitate, prioritate are si aplicarea jurisprudentei instantei europene. Problema este ca aceasta jurisprudenta sa fie cunoscuta, ceea ce inseamna totusi un efort in plus in cadrul activitatii de judecator? Oricum, stiu ca de multa vreme judecatorii sunt familiarizati cu dispozitiile Conventiei si cu jurisprudenta Curtii in cadrul pregatirii lor profesionale la INM; de asemenea, astazi posibilitatile de informare in materie sunt multiple, timp si bunavointa sa fie. Judecatorul poate, eventual, constata motivat inaplicabilitatea dispozitiilor Conventiei si a jurisprudentei Curtii, ceea ce este cu totul altceva. Oricum, doua idei mi se par clare: a) magistratul roman nu poate «sa nu fie de acord» cu aplicarea dispozitiilor Conventei si a jurisprudentei Curtii, el are obligatia constitutionala sa le aplice; ignoranta nu cred ca poate intra in discutie; b) neaplicarea acestora poate fi invocata de justitiabil in promovarea cailor de atac pervazute de lege; si daca sistemul judiciar ar mai fi si coerent…
De multe ori jurisprudenta CEDO este aplicata discretionar, in sensul ca anumite decizii sunt interpretate in stil propriu de magistratii romani, altfel decat in litera si spiritul lor. Cum trebuie sa interpreteze magistratul roman deciziile CEDO?
Iar imi puneti o intrebare care ma pune in dificultate. Jurisprudenta Curtii nu trebuie sa fie aplicata «discretionar», ci in mod adecvat cauzei si in spiritul ei. Am citit si eu hotarari interne in care am constatat exact ce spuneti dvs. unele chiar ramase definitive. Hotararile pronuntate sunt «oglinda» activitatii magistratului; la un moment sau altul al carierei lui profesionale acestea vor trebui examinate, cu consecintele de rigoare. Repet, magistratul trebuie sa aplice jurisprudenta Curtii numai in masura in care aceasta este adecvata cauzei examinate si de ce nu, cu buna-credinta, in spiritul ei.
Romania mai are putin – in urma hotararii pilot a CEDO – si trebuie sa rezolve problemele proprietatii. Este insa putin probabil ca acest lucru sa se intample. Ce riscam ca stat? Care ar putea fi sanctiunile ce ar putea fi aplicate statului roman pentru neaplicarea jurisprudentei CEDO, in varianta optimista si in varianta cea mai neagra posibil?
Da, asa este, mai sunt cca. 6 luni in care Romania trebuie sa-si indeplineasca obligatiile de ordin general stabilite de Curte in matetria restituirii proprietatilor prin hotararea adoptata in cauza pilot pe care o amintiti. Potrivit dispozitiilor art. 46 din Conventie statele contractante se oblige sa execute hotararile Curtii, iarsupravegherea executarii acestora este realizata de Comitetul Ministrilor al Consiluiului Europei; pe acest plan putem vorbi despre o raspundere POLITICA a statelor pentru eventuala neexecutare a unei hotarari a Curtii; nu intru in detalii. Pe planul activitatii jurisdictionale a instantei europene neexecutarea obligatiilor amintite de catre Romania va conduce in mod automat la reluarea examinarii cererilor in materie. Din acest punct de vedere vreau sa precizez ca la momentul adoptarii hotararii in cauza pilot cand s-a decis «inghetarea» examinarii cauzelor de acest gen, numarul lor era in jur de 1400 si ca, in prezent, acesta depaseste cifra de 2300, pentru ca, intre timp, au fost depuse alte dosare. Oricat s-ar stradui Curtea si oricare ar fi masurile pentru o buna administrare a justitiei pe care instanta europeana le-ar adopta pentru o cat mai grabnica solutionare a acestor dosare, rezultatele vor fi cu totul nesatisfacatoare pentru justitiabilii in cauza. Nu mai vorbesc de numarul mare de cereri «potentiale», inca neintroduse. Consecintele ar fi dezastroase pe toate planurile.
O problema de neconcordanta intre jurisprudenta interna si cea a CEDO o constituie cuantumul daunelor morale. CEDO a ajuns la un nivel in care nu acorda daune morale mai mari de cateva mii de euro, in unele spete statuand ca simpla recunoastere a dreptului incalcat poate constitui o reparatie echitabila. Cu toate acestea, instantele romane acorda in unele situatii daune morale uriase, in special in cazul presei, care le intrec de multe ori pe cele acordate in cazul victimelor unor infractiuni cu violenta sau urmasilor unor decedati. Sunt legate instantele romanesti sa se alinieze cuantumului daunelor morale acordate de CEDO?
Eu cred ca, in general, atunci cand instantele nationale decid ca trebuie sa fie acordate unui justitiabil dintr-o cauza data, din diverse ratiuni, daune morale, este de dorit ca acestea sa se «orienteze» dupa jurisprudenta Curtii in materie. Din acest punct de vedere as da exemplul Italiei care, condamnata fiind ani in sir pentru durata excesiva a procedurilor judiciare, a adoptat in anul 2001 o lege prin care a prevazut acordarea de sume de bani cu titlu de reparatie morala pentru intarzierea solutionarii cauzelor pe plan national; numai ca, sumele prevazute de aceasta lege sunt cu mult sub nivelul celor acordate de instanta europeana pentru aceleasi motive, astfel ca din nou Curtea este «inundata» cu cereri ale justitiabililor italieni ce au ca obiect tocmai «discrepanta» amintita.
Cum se iau deciziile in cadrul CEDO, in conditiile in care exista 47 de judecatori? Pregateste vreun grefier/magistrat asistent un punct de vedere prealabil sau chiar redacteaza hotararea ca in cazul unor instante romanesti, functie de verdictul pronuntat? Cum se delibereaza intre 47 de judecatori si cum se transeaza divergentele de opinie?
Este adevarat instanta europeana este compusa dintr-un numar de 47 de judecatori, cate unul din partea fiecarui stat contractant, membru al Consiliului Europei. Formatiunile de judecata ale Curtii sunt: judecatorul unic, comitetele de trei judecatori, camerele de 7 judecatori si Marea Camera compusa din 17 judecatori; Cei 47 de judecatori lucreaza in cadrul a 5 sectii, fiecare compusa dintr-un numar de 9 sau 10 judecatori; in cadrul acestora sunt organizate camerele de 7 judecatori si comitetele de trei judecatori; judecatorii unici sunt numiti prin dispozitia presedintelui Curtii - in prezent 21 - iar Marea Camera se formeaza dupa norme prevazute in Regulamentul Curtii. Proiectele de note de procedura, de decizii si de hotarari sunt redactate la nivelul Grefei, sub supravegerea grefierului sef al sectiei respective si sub coordonarea judecatorului raportor; aceasta procedura este aplicabila numai in privinta dosarelor mai importante, care se examineaza de catre camerele Curtii si, uneori, si de catre comotetele de 3 judecatori; ea este mult simplificata in privinta cererilor examinate de catre judecatorul unic. Fiecare sectie are o sedinta saptamanala de deliberari in cadrul carora sunt discutate si adoptate deciziile si hotararle Curtii, cu votul majoritatii membrilor formatiunii de judecata, respectiv camerele Curtii. In cazul hotararilor, nu si in acela al deciziilor, Judecatorii minoritari pot formula opinii dizidente, dupa cum si judecatorii majoritari pot sa-si precizeze anumite puncte de vedere in cadrul unor opinii concurente. Hotararile se publica pe site-ul Curtii in integralitatea lor. In mod similar sunt adptate si hotararile Marii Camere a Curtii, competenta a solutiona anumite litigii.
Considerati CEDO o instanta perfecta din punct de vedere al calitatii deciziilor pronuntate? Ce deosebiri exista intre un judecator CEDO si un judecator de instanta de grad maxim al unui stat semnatar al Conventiei?
Nu, nu consider ca instanta europeana despre care vorbim este o jurisdictie perfecta din punctul de vedere al calitatii hotararilor pe care le pronunta. Ca ea se straduieste sa adopte hotarari cat mai clare si mai convingatoare, este foarte adevarat. Sa nu uitam ca ea se compune din judecatori care provin din culturi juridice diferite, corespunzatoare unor sisteme de drept diferite. Desigur, rolul ei este unic: asigurarea interpretarii si aplicarii dispozitiilor Conventiei si ale protocoalelor sale aditionale. Nu cred ca exista vreo deosebire intre un judecator al Curtii si un judecator cu grad maxim dintr-un stat contractant. De altfel, din acest punct de vedere, Conventia impune ca opersoana ce candideaza la functia de judecator al Curtii europene sa indeplineasca acele conditii necesare pentru a exercita “o inalta functie judiciara”in tara din care provine.
Care credeti ca ar trebui sa fie sanctiunea pentru un judecator roman care in mod deliberat, nu aplica jurisprudenta CEDO intr-o cauza dedusa judecatii?
De ce priviti lucrurile asa? Nu cred ca se poate vorbi despre sanctionarea unui judecator roman pentru ca nu ar aplica, asa cum spuneti dvs. «in mod deliberat», dispozitiile Conventiei. Ca in cadrul controlului judiciar de care vorbeam mai sus eventual instanta care exercita acest control ar constata o asemenea situatie, consecintele au a fi marcate in mod corespunzator NUMAI PE PLAN PROCESUAL. Ca pot fi consecinte si, eventual, pe carierei judecatorului in cauza, aceasta-i o alta problema…
Ce imagine are Justitia romana printre judecatorii CEDO?
Ce-as putea sa va raspund la aceasta intrebare? Judecatorii care au avut sau au tangenta cu justitia noastra o vad asa cum este ea; si cu solutii foarte bune, si cu solutii discutabile, etc. Dar haideti sa va povestesc o povestesc ceva amuzant, ce ar constitui un posibil raspuns la intrebarea dvs: cu putin timp in urma am discutat in sectia noastra o cauza in care instantele nationale au pronuntat solutii temeinic motivate, inclusiv prin invocarea jurisprudentei Curtii, astfel ca cerera reclamantului a fost declarata inadmisibila. In pauza, o colega judecatoare mi-a spus: stii, mi-a placut mult cum si-au motivat judecatorii solutiile pronuntate. I-am raspuns, stiindu-mi de mult opiniile: stii, noi avem multi judecatori foarte buni; pacat ca sistemul in cadrul caruia ei isi desfasoara activitatea este asa cum este! Sa ma insel oare?

26.01.2012
Lt col(r) Lesnic Costel-Compartimentul juridic al SCMD-Filiala Slobozia

CITITI SI MINUNATI-VA CE POATE DEBITA MINTEA UNUI OM, DACA POATE FI NUMIT ASA.





FEDERAŢIA ASOCIAŢIILOR DE
PENSIONARI DIN SISTEMUL PUBLIC
Piteşti, Pasaj Teiuleanu, Bl.48, Sc. C, Demisol, Jud. Argeş
Tel. 0248/224131;
Mobil. 0766691922; 0723/693528; 0744/645897.
E - mail : stanescu_tudorache@yahoo.com ;

Nr. 3 din 25 ianuarie 2012

Comunicat de Presă
Federaţia Asociaţiilor de Pensionari din Sistemul Public, nu poate tolera acţiunile destabilizatoare, pe cât de nejustificate pe atât de periculoase ale iresponsabililor ce conduc acel sindicat al cadrelor militare disponibilizate. Am fost la o Televiziune cu aceşti neicanimeni, dispunând de cunoştinţe amestecate, netemeinice. Nu-i de mirare că, poate, de aceea, au şi fost disponibilizati! Probabil se pricep la ceva la care eu n-am realizat!
Totuşi, nu cred ca Dogaru să fie chiar atât de redus, să nu priceapă că recalcularea pensiilor i-a favorizat pe militari, aducându-le un plus la pensie nesperat de 25% - 50% , tocmai datorită împărţirii punctajului total realizat la 20 şi nu la 25 sau la 30, cum rigoarea legală o cerea. Materialele, reiterate mai jos, stau mărturie bunei noastre intenţii de ai trezii la chestiune!
Omul, sigur, joacă altă carte! Trebuie să suporte şi consecinţe pe măsură! Aşa este normal! Poate nu are încă certificat de revoluţionar şi probabil doreşte! Sau, poate doreşte altfel de certificat?
Totuşi le sugerez indivizilor să studieze temeinic cele de mai jos! Eu am răbdare cu ei, şi îi iert, dar dacă nici de această dată nu se pun la punct, îi voi trata ca pe oligofreni!

PRESEDINTE EXECUTIV
ING: TUDORACHE STANESCU
Piteşti, 25 ianuarie 2012, ora 0,28.

Nr. 6 din 2 martie 2011.
SCRISOARE DESCHISĂ
Poporului român, minţit de haita de derbedei din trusturile de mass-media, încăpute pe mâinile marilor distrugători de ţară şi de neam, axa Patriciu-Vântu-Voiculescu.


Spre ştiinţă :
- Preşedintelui României, Domnului Traian Băsescu;
- Primului-ministru şi Preşedintelui PD-L, Domnului Emil Boc.
- Parlamentului României, Domnilor Preşedinţi: Mircea Geoană şi Roberta Anastase;
- Avocatului Poporului (Ombudsmanului din Romania);
- Curţii Constituţionale;
- Ministrului Finanţelor;
- Ministrului Muncii;
- Mass-mediei Române şi Europene;
- Confederaţiilor Sindicale: Cartel Alfa, Blocul Naţional Sindical, Frăţia etc.;
- Tuturor partidelor politice de pe eşichierul politic al ţării;
- Cetăţenilor români de bună credinţă;
- Parlamentarilor români din Parlamentul European;
- Excelenţei Sale Domnului Ambasador al S.U.A. la Bucureşti.

Români,
Pe cuprinsul prezentei, în calitate de Preşedinte Executiv al Federaţiei de Pensionari din Sistemul Public, mă voi referi, în special, la mobilul scandalului ivit de apariţia legii nr. 263 / 2010 privind sistemul unitar de pensii publice, care, în principal, readuce dreptatea existentă până la 1 aprilie 2001, anume de a se calcula pensia tuturor românilor după acelaşi principiu de calcul, principiu întrerupt de apariţia legii nr. 164 / 2001 privind sistemul pensiilor militare, o lege criminală care, pe lângă faptul că reduce vârsta de pensionare a cadrelor militare, de la 60 de ani la 55 de ani, mai inventează o noua metodă de calcul al cuantumului pensiei, în antiteză cu aceea inserată în legea nr.19 / 2000 privind sistemul public de pensii. Am spus în antiteză pentru că, odată aplicată, a dus la o creştere, peste noapte, a pensiilor militare de circa 2,5 ori, fără precedent în istoria României. Acum, după aproape zece ani, se restabileşte cât de cât un echilibru între pensiile civile şi cele militare. Am zis “cât de cât” pentru că militarii sunt mult favorizaţi de micşorarea ilegală, zic eu, a stagiului de cotizare de la 30 sau 25 de ani, la 20 de ani.
Am spus-o de mai multe ori şi o mai spun şi acum, “ bestiile, probabil mituite - căci prea sunt turbate !! - de tripleta marilor moguli, menţionaţi mai sus, colportează, colportează, colportează”! Eu le spun acestor nemernici, căci aşa cum este promovată legea 263 / 2010, pensionarii securişti, militari, miliţieni, poliţişti, gardieni din închisorile de exterminare comuniste etc., care au vechime completă, nu au cum pierde sume semnificative la recalcularea pensiilor, tocmai datorită presiunii făcută de ministrul Apărării Naţionale, D-l Gabriel Oprea, de a se adopta un stagiu de cotizare convenţional, unic pentru toţi militarii, femei şi bărbaţi, de 20 de ani, faţă de stagiul de cotizare real, care depinde de data de ieşire la pensie, astfel :
1. Pentru perioada de timp de până la 30 iunie 1977 – 25 ani – vezi decretele 293 / 1959 şi 141 / 1967;
2. Pentru perioada de timp de la 1 iulie 1977 până la 31 martie 2001 – 30 ani bărbaţii şi 25 ani femeile – vezi decretul 214 / 1977;
3. Pentru perioada de timp de la 1 aprilie 2001 până la 31 iulie 2007 - 30 ani bărbaţii şi 25 ani femeile – vezi legea 164 / 2001;
4. Pentru perioada de timp de la 1 august 2007 până la 31 decembrie 2010 – vezi OUG 77 / 2007, aprobată cu legea 14 / 2008 – 25 ani, atât bărbaţii cât şi femeile.
Deci, în loc să se facă recalcularea pensiilor militare – aşa cum s-a procedat la pensionarii civili, la recalcularea din anul 2005 – uzitându-se stagiile de cotizare relatate amănunţit mai sus, s-a adoptat un stagiu de cotizare convenţional, ales ad-hoc, în mod ilegal, zic eu, S-a ajuns la acest stagiu de cotizare convenţional, probabil, prin simulări de recalculări succesive având drept ţintă menţinerea, în general, a cuantumului actual al pensiilor.
Dacă cele trei partide, cu acţiuni de-a dreptul antistatale – PSD, PNL şi PC – acorda sprijin Guvernului în Parlament, pentru promovarea unei legi drepte, nu se mai ajungea la acest mizerabil compromis de a se apela la stagiul de cotizare convenţional de 20 de ani.
Eu nu glumesc când afirm că voi cere insistent instituţiilor statului de drept - atunci când va exista statul de drept ( !! ) – să-şi facă datoria şi să desfăşoare, în regim de urgenţă, acţiuni penale împotriva celor ce au falimentat această ţară, promovând, în stil mafiot, legi aiuristice de salarizare şi de pensionare, numai pentru anumite categorii socio-profesionale. Astfel, de necrezut, s-a mers până acolo încât, peste noapte, au crescut pensiile acestora de 2 – 15 ori, sau chiar mai mult. Acum mai există încă pensii nejustificate de 37.000 Roni, cum nu există nicăieri în lume, şi cei ce au muncit din greu mor de foame! Beneficiarii acestor fărădelegi reclamă apoi, în nemernicia lor, că sunt drepturi câştigate.
Iresponsabilii, care jelesc o eventuală scădere a actualului cuantum al pensiilor militare –mai corect spus o încercare de reaşezare a acestuia pe baze reale – dacă au bărbăţie, ar trebui să accepte o confruntare tete-a-tete cu subsemnatul, în faţa camerelor de luat vederi, la ore de maximă audienţă, pentru a încerca să-şi susţină aberaţiile!
Marele mogul, senatorul Dan Voiculescu, a introdus în Parlament o iniţiativă legislativă menită să elimine pensiile speciale neruşinate, cred că prin anul 2009. Fiind în emisiune cu Dânsul la Antena 3, emisiune moderată de Dana Grecu şi Radu Tudor, am explicat că numai pentru pensionarii civili, gestionaţi de L 19 / 2000, se poate aplica iniţiativa Sa legislativă. Pentru pensionarii militari - am menţionat eu atunci, înainte de a se elimina pensiile speciale neruşinate civile, cu excepţia pensiilor speciale ale magistraţilor, salvate datorită intervenţiei hilare a Curţii Constituţionale, după noi complet aiuristică, care necesită a fi urgent corectată, altfel lăsăm să fie încălcat brutal acquis-ul comunitar, mai rău decât o ţară cu organizare tribală; de neacceptat - trebuie să se elaboreze noi legi care să înlocuiască legile existente de pensionare pentru cadrele militare şi de poliţie, anume L 164 / 2001 şi L 179 / 2004. Sincer să fiu, am apreciat, la superlativ, gestul Său! Mărturisesc că m-a cucerit atunci şi mă gândeam chiar, ca Preşedinte Executiv de mare federaţie de pensionari, să sprijin PC în alegeri, pentru a mi se realiza efectiv dezideratele pentru care militam neîntrerupt din primăvara lui 2004. Ulterior am realizat că totul fusese regizat, pentru a se putea realiza capital electoral pentru Dânsul şi pentru partidul său de buzunar. Dintr-un prezumtiv distrugător de pensii speciale neruşinate, mogulul Dan Voiculescu a devenit, ceea ce a fost în fapt din totdeauna, un fanatic sprijinitor al acestora! “ Antenele “ sale, cu moderatori, în majoritate lichele, sprijină la modul de neînchipuit, menţinerea tuturor privilegiilor obţinute prin legi departe de a fi corecte, principiale, formulate în spiritual Constituţiei, al acquis-ului comunitar, şi nu în ultimul rând, departe de a se respecta principiile, ceea ce generic se denumesc “ Dreptul Internaţional al Drepturilor Omului”.
Ceea ce se întâmplă acum la posturile de televiziune gestionate de marii moguli, denotă irefutabil caracterul jalnic al majorităţii cadrelor militare. Toţi cei care am făcut armata cunoaştem, general vorbind, nivelul modest de cunoştinţe generale al cadrelor militare - să uzitez o formulare eufemistică! Mai ales cei care am făcut armata prin anii “50! Şi numai dacă spunem că la şcoala de ofiţeri erau admişi numai cei cu dosar de cadre „corespunzător” şi că acolo mergeau numai după ce picau examenul de admitere la facultate, e suficient să realizăm de ce cadrele ofiţereşti au căzut cu brio examenul ce trebuia să oglindească gradul pregătirii lor militare, examenul dat la învălmăşeala din 1989. Ei nu au cu ce se lăuda decât cu rolul lor de „ şef de echipă” la diverse munci civile, mai mult sau mai puţin onorabile. Pardon, unii dintre ei au şi alte “merite”, - luând probabil chiar linia de ochire - în decembrie 1989. Acele bestii criminale cer suprapensii acum de la victime, sau de la rudele victimelor de atunci, şi nu numai de atunci, ci din toată perioada de teroare comunistă.
Aşa fiind, pe bună dreptate, apare întrebarea: ce mai doresc aceste elemente zgomotoase, care se comportă ca ultimele jigodii ? Sunt ei atât de retardaţi încât să nu priceapă că ei, acum, beneficiază de un regim de recalculare a pensiile cu mult mai avantajos decât civilii, în anul 2005, adică acei care au fost întotdeauna singurii creatori de bunuri materiale şi spirituale!
Nu pot să-i înţeleg pe unii indivizi de notorietate, care se complac de a se comporta într-un fel ce-i descalifică ca oameni, prin debitarea unor logici de subsol în apărarea pensiilor neruşinate destinate celor mai nepregătite categorii socio-profesionale ale societăţii noastre, de unde au provenit cei mai periculoşi criminali ai României din perioada postbelică şi post-revolutionară. Îmi permit să-i nominalizez pe câţiva dintre indivizii de notorietate de care aminteam mai sus, ce-mi vin acum în minte. Ordinea este aleatorie, aşa că rog să fiu scuzat pentru că nu am posibilitatea de a trece decât un singur nume pe primul loc ( !! ) : Victor Ciorbea; Alexandru Atanasiu-PSD; Adrian Năstase; Crin Antonescu; Victor Ponta; Daniel Constantin; Mircea Badea; Adrian Cioroianu; Ion Iliescu, Adrian Severin; Mircea Diaconu; Ludovic Orban; Bogdan Ciucă; Dan Voiculescu; Victor Ciutacu; Mugur Ciuvică; Valentin Stan; Monica Tatoiu; Mariana Câmpeanu; Oana Stancu; Cătălin Striblea; Adrian Ursu; Mihai Gâdea; Emil Hurezeanu; Sorin Roşca Stănescu; Mircea Dinescu; Mircea Geoană; Titus Corlăţean; Norica Nicolai; Renate Weber; Gabi Firea; Bogdan Hossu; Ion Mircea Paşcu; Stelian Tănase; Lucian Bolcaş; Teodor Meleşcanu; Varujan Vosganian; Pavel Abraham, Ioan Ghişe, Radu Soviani, Sergiu Andon, Ionel Blănculescu, Petre Roman, Radu Tudor, Dana Grecu, Corina Dragotescu, Răzvan Dumitrescu, C .T. Popescu, Cristian Adomniţei, Victor Socaciu, Vadim Tudor, Emil Constantinescu, Olguţa Vasilescu etc.
Este de neacceptat ca dintr-un fond unic de pensii să se alimenteze pensii calculate privilegiat. Şi aceasta pentru cei care nu au contribuit la pensie, la pensionare au primit salarii compensatorii chiar de miliarde, au fost pensionaţi, de regulă, la vârste ridicole, iar de la 1 aprilie 2001 până în prezent au beneficiat de pensii neruşinate etc Pentru a nu risca să obosesc pe cei care doresc să-mi urmărească prezenta expunere, mă opresc aici, nu fără a anexa un “ Comunicat de Presă “, al meu, din data de 11 aprilie 2010, pentru completarea celor de mai sus, şi pentru a se demonstra veridicitatea celor afirmate şi susţinute cu multă tenacitate de mine, în nume propriu, sau în numele federaţiei ce o reprezint.
Cu deosebită consideraţie,
PREŞEDINTE EXECUTIV

ING. TUDORACHE STĂNESCU
ANEXĂ

COMUNICAT DE PRESĂ

Federaţia Asociaţiilor de Pensionari din Sistemul Public (FAPSP), atrage atenţia oamenilor cinstiţi din întreaga ţară că cele două partide – PSD şi PNL – ce constituie AXA RĂULUI continuă să-şi coroboreze acţiunile criminale îndreptate desăvârşirii distrugerii ţării prin menţinerea marilor privilegii şi marilor discriminări în societatea românească.
Pentru a limita spaţiul de desfăşurare a prezentului material, punctual vă facem cunoscut următoarele:
1. Derbedeii, pe care nu mai trebuie să-i considerăm români, trebuie să cunoască, înainte de a se îndobitocii definitiv, că întotdeauna, în vremuri aşezate, nu pot exista cetăţeni decât egali în drepturi, fiind excluse privilegiile şi discriminările de orice fel. Ceea ce susţine procurorul nematurizat ajuns şef de şatră, şi nu numai el, de a se impozita progresiv pensiile neruşinate denotă că aserţiunea foarte des rostită de distinse personalităţi, anume că astăzi în România categoria socio-profesională cea mai puţin pregătită profesional, cea mai coruptă şi totodată, paradoxal, cea mai bine remunerată de societate este cea de magistrat, este perfect justificată. Explicaţia poate fi aceea că, întotdeauna Facultatea de Drept a fost uşor accesată de zoaia societăţii, atât în perioada comunistă cât şi după. Poţi fi jurist analfabet că doar nu se dărâmă blocul construit sau nu moare pacientul, precum în situaţia inginerilor sau medicilor. Asta nu înseamnă că nu trebuie se ne facem datoria de ai atenţiona pe aceşti cvasijurişti de a pune mâna pe carte pentru a nu mai intoxica societatea cu inepţii greu de imaginat şi de ingurgitat. Nu este de neglijat faptul de a se menţiona că oricând aceste specimene certate cu buna-creştere şi cu buna-credinţă pot fi acuzate de sperjur. Le recomand, pentru a evita a se mai penibiliza, că, în materie de pensii nu pot avea nici o apreciere din partea cunoscătorilor, fără a studia măcar următoarele legi şi decrete de lege :
- Legile : 27 / 1966; 3 / 1977; 19 / 2000; 164 / 2001; 179 / 2004;
- Decretele lege: 141 / 1967; 214 / 1977.
De asemenea, ar trebui să studieze, cu pixul în mână, memoriile anexate la prezentul material. Numai aşa acest gunoi social, această zoaie a societăţii, ridicată la conducerea ţării de către torentele învolburate ale aglomeraţiei din 1989, se poate, cât de cât, să se trezească la realitate.
Este foarte grav că televiziunile mogulilor, îndeosebi REALITATEA TV şi ANTENA 3, se pretează la jigodisme greu de imaginat. Aceste forme ale mass-mediei au obligaţia să funcţioneze în spiritul de dreptate şi să invite în emisiuni persoane pregătite, astfel să se echilibreze ceea ce se cheamă partea pro şi partea contra. În acest sens le cer acestor televiziuni să mă invite pentru a putea fi acoperit şi domeniul pensiilor sistemului public, aspru discriminat acum. Le ofer acestor posturi de TV ocazia să mă „desfiinţeze”, să-şi aducă împotrivă-mi “artileria grea”. Abia aştept !!!
Cum poţi apare pe un post TV fără a fi cât de cât pe probleme? Numai pentru că te poţi numi analog ciuvicilor, că poţi transpira ca un rinocer sau că îţi aduci argumentaţia în studio numai cu leptopul şi nu cu scăfârlia?

2. Moderatori de condiţie morală discutabilă, chiar dacă privind pregătirea intelectuală ar putea realiza lucruri satisfăcătoare, se pretează să se penibilizeze - probabil blidul cu linte este de vină – încercând să ne convingă că marii criminali ai neamului şi nu numai, gestionaţi de legile speciale de pensionare, nu au voie să aibă pensii de 500 – 600 lei lunar, precum cei care au lucrat 35 – 40 de ani pentru a împinge societatea înainte.
Dacă au pretenţia că sunt cât de cât făpturi înzestrate cu un dram de inteligenţă, trebuie să ştie că intelighenţia României, a fost decimată – şi mai mult chiar - în anii comunismului de o haită de criminali, care haită după 01.04.2001 a fost răsplătită de mafia PSD-istă cu pensii neruşinate odată cu promovarea legii 164 / 2001, privind pensionarea militarilor, lege în profundă incompatibilitate cu legea 19 / 2000, privind pensionarea civililor, deci o lege neconstituţională. Înainte de 01.04.2001 exista compatibilitate perfectă dintre legea 3 / 1977, privind pensionarea civililor şi Decretul lege 214 / 1977, privind pensionarea militarilor. Altfel spus, exista un singur principiu de calcul al pensiilor pentru toţi românii.
Ce cunoştinţe privind pensionarea poate avea acel popârţac fără sutană (colegii de breaslă îl cunosc sub numele de Popa-Chioru!!), acel demon al colportării de la ANTENA 3 , care excelează prin obrăznicie şi partizanat politic?
Ce credibilitate în faţa publicului mai pot avea persoanele care au trecut pe la Conducerea ministerelor MUNCII şi FINANŢELOR, precum : Alexandru Athanasiu, Mariana Câmpeanu, Varujan Vozganian etc., care aglomerează ecranul, zi de zi, la televiziunile cu pricina, de care se leagă prestaţia criminală vizavi de gestionarea pensiilor în România începând cu 1 aprilie 2001? De prestaţia lor este strâns legată calitatea deplorabilă a formulării legii 19 / 2000 - o lege făcută de incompetenţi şi de rău intenţionaţi – atât în varianta primă, cât şi în zecile de modificări care au urmat, modificări care nu au avut darul, nici până acum, să confere legii legitimitatea de a fi o lege şi nu o făcătură generatoare de nedreptate.
De altfel mafia criminală care direct sau indirect conduce România - la vedere de această dată - începând cu sfârşitul anului 2000, premeditat nu mai era interesată de calitatea legiferărilor privind salarizarea şi pensionarea. Era interesată, în principal, de consolidarea unui sistem al criminalităţii de stat, ce consta în mituirea în masă a tot ce înseamnă instituţii de care depind pe viitor deciziile ce se vor da în inerentele procese, care inevitabil se vor antama, la timpul potrivit, într-un stat al criminalităţii şi al arbitrariului . Această mituire au făcut-o, bineînţeles, pe banii statului ! Au purces la devalizarea de proporţii a bugetului de stat, la nivel de cca. 2 miliarde euro anual, promulgând tâlhăreşte – cu surdina pusă – Ordonanţe de Urgenţă sau, direct, Legi menite să maximizeze nesustenabil salariile şi pensiile, gândind că în caz de tras la răspundere se va invoca principiul – necuprins în nici o reglementare de referinţă din lume – al dreptului câştigat. Altfel spus, pensii mărite peste noapte de 4 – 20 de ori, fără nici o motivaţie constituţională, pentru nelegiuiţii care le-au metamorfozat, sunt veritabile drepturi câştigate !
Aici voi menţiona numai cele mai semnificative legiferări flagrant anticonstituţionale apărute prin coroborarea tuturor partidelor politice parlamentare din perioada 2001 – 2008 şi a tuturor instituţiilor statului a căror fiinţare este menită să asigure funcţionarea ireproşabilă a statului de drept şi nu să mijlocească fărădelegi :
- Legea Nr. 164 / 7 aprilie 2001, privind pensiile militare de stat;
- Legea Nr. 179 / 31 mai 2004, privind pensile de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale poliţiştilor;
- Legea Nr. 223 / 4 iulie 2007, privind statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România;
- Legea Nr. 221 / 14 iulie 2007, pentru modificarea şi completarea Legii Nr. 7 / 2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar;
- Legea Nr. 47/ 1992 ( modificată în 1992, 1997, 16 iulie 2004 ), privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale ( Art. 72 din lege prevede pensie de serviciu !! );
- Legea Nr. 96 / 21 aprilie 2006, privind statutul deputaţilor şi senatorilor;
- Legea Nr. 567 / 9 decembrie 2004, privind statutul personalului auxiliar de specialitate ale instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea;
- Legea Nr.303 / din 28 iunie 2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor;
- Legea Nr. 595 / decembrie 2003, pentru aprobarea O.U.G. Nr.36 / 21 mai 2003 privind sistemul de pensionare a membrilor personalului diplomatic şi consular .

Haita de derbedei inconştienţi, ce se doresc formatori de opinie, îşi permit să profereze minciuni sută la sută. Oricât ar fi neajutoraţi de tărtăcuţă, nu-i putem crede că sunt chiar cretini, că nu realizează gravitatea faptelor la care se expun. Ei numai pozează astfel !
Se fac că nu pricep de ce se aplică principiul contributivităţii la calcularea cuantumului pensiilor militarilor, în noua lege unică de pensii, când de fapt ei nu au contribuit cu nimic. Dacă nu au contribuit şi societatea le acordă favoarea de ai considera egali cu cei care au contribuit nu înseamnă că îi discriminează. Din contră ! Însuşi Domnul Prim-ministru Emil Boc a explicat şi la TV , de mai multe ori, aceasta. Altfel spus, neajutoraţii în cauză, consideră că “a contribui înseamnă a fi discriminat şi a nu contribui înseamnă a fi privilegiat !”.
Aceşti impertinenţi, zeloşi apărători ai privilegiilor dobândite prin nedreptate, ar trebui să pună mâna pe carte şi să studieze compatibilitatea legilor 27 / 1966 şi 3 / 1977 cu, respectiv, decretele de lege 141 / 1967 şi 214 / 1977, şi astfel s-o compare cu evidenta incompatibilitate a perechii de legi : 19 / 2000, pe de o parte şi respectiv 164 / 2001 sau 179 / 2004 pe de altă parte. Dar de ce să studieze, când este mult mai uşor să colporteze?

3. Diverşi moderatori TV şi invitaţi, vânduţi jegurilor naţiunii, se dau de ceasul morţii plângând soarta marilor criminali şi nu numai, gestionaţi de legile 164 / 2001 şi 179 / 2004, că, vezi Doamne, nu pot trăi cu pensie de 500, 700, sau 1000 de lei lunar,ci numai cu pensie de peste 3000 de lei lunar !
Analfabeţii aflaţi în slujba răului trebuie să cunoască de la mine, dacă scăfârlia lor nu le produce decât mătreţă, că principiul de calcul fiind unic pentru tot românul, toate pensiile criminale, neruşinate, adică acele pensii, altele decât cele calculate după principiul de calcul inserat în legea 19 / 2000, vor fi recalculate, şi în proporţie de 99,999% vor rezulta mai mici, pentru că altfel ar rezulta că mafia criminală instalată în anul 2000, a lucrat nu în contra interesului naţional ci împotriva “inocenţilor” miliţieni şi securişti.
Dacă se doreşte ca pensiile să fie mai mari, trebuie să se mărească valoarea punctului de pensie, acum prevăzut a fi de 45% din salariul mediu brut pe ţară. Dar atunci se vor mări pensiile tuturor cetăţenilor ţării, nu numai ale criminalilor şi ale acoliţilor lor !
4. Deunăzi a mai apărut un specimen obraznic care făcea pe deontologul, lucrător în diplomaţie pe timpul Împuşcatului, securist pursânge. Ce colporta individul din prostie sau din obrăznicie? Că pensiile militarilor nu grevează bugetul asigurărilor sociale întrucât sunt acoperite de la bugetul de stat. Prostul nu e prost destul dacă nu se crede genial prin prostia lui ! Specimenul în cauză este traseist politic, parlamentar “de drept” şi ministru post-decembrist fără coloană vertebrală.
Dihoniile securiste nu se dezic niciodată ! De ce oare aceste specimene demonice nu deplâng viaţa pensionarilor sistemului public de pensii ? Asupra acestora se continue genocidul practicat cu nonşalanţă de gunoiul politic care a guvernat şi guvernează ţara, pentru care motiv vom milita din răsputeri pentru reintroducerea pedepsei capitale în codul penal românesc.

Mă opresc aici cu toate ca nu pot epuiza niciodată problemele grave ce necesită urgentă rezolvare, tocmai datorită faptului că rezolvarea lor nu interesează mafia criminală ce încă conduce România. Eu sunt convins că numai Domnul Emil Boc, împreună cu o minoritate, doreşte să redreseze cât de cât lucrurile, cu toate că face şi multe greşeli, poate şi pentru faptul că nu dispune de miniştri de calitate. Este inexplicabil cum i-a permis Domnului Ministru Mihai Şeitan să introducă în Parlament un proiect de lege de toată jalea, privind legea unică de pensionare. Este de-a dreptul revoltător că nu au fost operate cele cincisprezece amendamente ale noastre deşi au fost discutate în timp util cu reprezentanţii la vârf ai Ministerului Muncii din care nu a lipsit însuşi Ministrul. Din câte cunoaştem nici unul din amendamentele noastre nu a fost acceptat, deşi în timpul discuţiilor nu au existat argumente potrivnice justeţei acestora, decât unele de natură formală legate de lipsa posibilităţilor de finanţare. Anexez, pentru cei interesaţi, aceste amendamente sub titulatura “ ANEXA NR. 3 “.
Doresc pedeapsă maximă mafiei care a îndatorat ţara pe generaţii numai pentru a asigura privilegiile megalitice, de necrezut, pentru structurilor oligarhice, instituind genocid neîndoielnic asupra masei de pensionari şi salariaţi, refuzându-le acordarea drepturilor irefutabile şi inventând metode de calcul aiuristice, total ilogice, pentru a împiedica primirea unei pensii conforme cu mărimea contribuţiei şi nu invers.
Asigur pe toţi aceia care dovedesc interes sincer pentru antamarea de acţiuni concertate capabile să se opună mafiei criminalităţii de stat actuale, de o colaborare statornică, fără idei preconcepute, însoţită de distinse consideraţii.

Piteşti, 11 aprilie 2010.
Tel: +40723693528
E-mail: stanescu_tudorache@yahoo.com


PREŞEDINTE EXECUTIV al F.A.P.S.P.

ING. TUDORACHE STANESCU