Legea pensiilor militare de stat
(proiect
in dezbaterea militarilor in rezerva si a celor in activitate)
CAPITOLUL I
Dispoziţii generale
Art. 1. - Dreptul la pensii şi
asigurări sociale pentru militari, poliţişti şi funcţionari publici cu statut
special din sistemul administraţiei penitenciare este garantat de stat şi se
exercită, în condiţiile prezentei legi, prin sistemul pensiilor militare de
stat şi alte drepturi de asigurări sociale din domeniul apărării naţionale,
ordinii publice şi siguranţei naţionale, denumit în continuare sistemul
pensiilor militare de stat.
Art. 2. - Principiile de bază
ale sistemului pensiilor militare de stat, sunt următoarele:
a) principiul unicităţii, potrivit căruia statul organizează şi
garantează sistemul de pensii militare de stat bazat pe aceleaşi norme de
drept, pentru toţi participanţii la acesta;
b) principiul obligativităţii, potrivit căruia militari, poliţişti
şi funcţionari publici cu statut special din sistemul administraţiei
penitenciare, conform legii, au obligaţia de a participa la sistemul de pensii
militare de stat, drepturile de asigurări sociale exercitându-se corelativ cu
îndeplinirea obligaţiilor;
c) principiul egalităţii, prin care se asigură tuturor
participanţilor la sistemul de pensii, militare de stat, un tratament
nediscriminatoriu, între persoane aflate în aceeaşi situaţie juridică, în ceea
ce priveşte drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege;
d) principiul imprescriptibilităţii, potrivit căruia dreptul la
pensie nu se prescrie;
e) principiul incesibilităţii, potrivit căruia dreptul la pensie
nu poate fi cedat, total sau parţial.
Art. 3. - (1) În înţelesul
prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarea semnificaţie:
a) militar – este cadrul militar, aşa cum este definit la art. 1
din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare cu modificările şi
completările ulterioare, soldatul şi gradatul profesionist, aşa cum sunt
definiţi la art. 1 din Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi
gradaţilor profesionişti cu modificările şi completările ulterioare;
b) poliţist – este persoana definită la art. 1 din Legea nr.
360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările
ulterioare;
c) funcţionar public cu statut special – este persoana definită la
art. 3 din Legea nr. 293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici din
Administraţia Naţională a Penitenciarelor, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare;
d) pensionar militar – este persoana definită la lit. a)-c), ce
beneficiază de pensie militară de stat în condiţiile prezentei legi.
Art. 4. - Sistemul pensiilor
militare de stat compensează riscurile activităţii în cadrul sistemului de
apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, interzicerea sau restrângerea
exerciţiului unor drepturi şi libertăţi din Constituţia României, precum şi
pierderile de venituri datorate invalidităţii, bătrâneţii sau decesului.
Art. 5. - (1) Ministerul
Apărării Naţionale, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Serviciul Român
de Informaţii asigură aplicarea reglementărilor referitoare la pensiile
militare de stat şi alte drepturi de asigurări sociale ale militarilor,
poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, exercită controlul
aplicării acestora şi iniţiază propuneri de acte normative în domeniu.
(2) Fondurile necesare pentru plata pensiilor militare de stat şi
a altor drepturi de asigurări sociale cuvenite pensionarilor militari, se
asigură de la bugetul de stat prin bugetele instituţiilor prevăzute la alin.
(1).
Art. 6. - Administrarea sistemului
pensiilor militare de stat se realizează prin case de pensii militare
constituite la nivelul instituţiilor prevăzute la art. 5 alin. (1) şi care
funcţionează şi îndeplinesc atribuţiile prevăzute de prezenta lege.
Art. 7. - În sistemul pensiilor
militare de stat se acordă următoarele drepturi:
a) pensii militare de stat;
b) alte drepturi de asigurări sociale.
Art. 8. – Militarii,
poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special pot beneficia de o singură
pensie militară de stat.
Art. 9. - (1) Dreptul la
pensie este imprescriptibil şi nu poate fi cedat total sau parţial.
(2) Plata drepturilor prevăzute la art. 11 se supune termenului
general de prescripţie de 3 ani.
(3) Pensiile şi drepturile de asigurări sociale se achită de
regulă, în monedă naţională.
CAPITOLUL II
Sistemul pensiilor militare de stat
Art. 10. - În sistemul pensiilor
militare de stat se acordă următoarele categorii de pensii:
a) pensia de serviciu;
b) pensia de invaliditate;
c) pensia de urmaş.
SECŢIUNEA 1
Pensia de serviciu
Art. 11. – Au dreptul la pensie de serviciu militarii,
poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate care
îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
a) vârsta de 55 de ani.
b) vechime minimă în serviciu de 25 de ani, din care 15 ani efectiv
ca militar, poliţist şi/sau funcţionar public cu statut special.
Art. 12. - Au dreptul la pensie de serviciu si militarii, poliţiştii
şi funcţionarii publici cu statut special în activitate care îndeplinesc
condiţiile de vechime prevăzute la art. 16 lit. b) şi se află în una dintre
următoarele situaţii:
a) sunt trecuţi în rezervă ca urmare a reorganizării unor unităţi şi
a reducerii unor funcţii din statele de organizare, precum şi pentru alte
motive sau nevoi ale instituţiilor din domeniul apărării naţionale, ordinii
publice şi siguranţei naţionale;
b) sunt trecuţi în rezervă sau direct în retragere ca urmare a
clasării ca inapt sau apt limitat pentru serviciul militar/serviciu de către
comisiile de expertiză medico-militară.
Art. 13. - Militarii şi funcţionarii publici cu statut
special care la data trecerii în rezervă nu îndeplinesc condiţiile de
acordare a unei pensii, dar au o vechime efectivă ca militar ori funcţionar
public cu statut special de cel puţin 15 ani, beneficiază de pensie militară de
stat la împlinirea vârstei de 55 de ani, proporţional cu vechimea în serviciul
militar.
Art. 14. – (1) Vechimea în
serviciu care se ia în considerare la stabilirea pensiei militare este perioada
în care o persoană s-a aflat în una dintre următoarele situaţii:
a) a avut calitatea de cadru militar în activitate, poliţist,
funcţionar public cu statut special, în instituţiile din sistemul de apărare,
ordine publică şi securitate naţională;
b) a avut calitatea de militar angajat pe bază de contract, soldat
gradat voluntar, respectiv soldat gradat profesionist;
c) a îndeplinit serviciul militar ca militar în termen, militar cu
termen redus, elev sau student al unei instituţii de învăţământ din sistemul de
apărare naţională, ordine publică şi siguranţa naţională pentru formarea
cadrelor militare, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din
administraţia penitenciară cu excepţia învăţământului liceal;
d) a fost concentrată sau mobilizată ca rezervist;
e) a fost în captivitate.
(2) Constituie vechime în serviciu, care se are în vedere la
calculul pensiei militare, şi perioada în care militarul, poliţistul ori
funcţionarul public cu statut special a urmat cursurile de zi ale
învăţământului superior, organizat potrivit legii, pe durata normală a
studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora cu diplomă, iar în caz de
absolvire a mai multor instituţii de învăţământ superior cu condiţia absolvirii
acestora cu diplomă, beneficiază, de o singura perioada de studii, la alegere.
(3) În cazul în care militarul, poliţistul ori funcţionarul public
cu statut special a urmat cursurile de zi a unei instituţii de învăţământ din
sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională pentru
formarea cadrelor militare ori funcţionarilor publici cu statut special dar şi
cursurile de zi ale uneia sau mai multe instituţii de învăţământ superior,
organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia
absolvirii acestora cu diplomă, beneficiază, de o singura perioada de studii,
la alegere.
Art. 15 - (1) Dovada privind
vechimea în serviciul militar/serviciu şi celelalte elemente necesare în
vederea stabilirii pensiei se face cu fisa de pensie întocmită pe baza datelor
din fisa matricolă/memoriul original/dosarul personal sau din alte documente
legale.
(2) Dovada privind vechimea în serviciu, prestat în altă calitate
decât cea de militar ori funcţionar public cu statut special, se face cu
carnetul de muncă sau cu alte acte pe baza cărora se face pensionarea potrivit
legii privind sistemul unitar de pensii publice.
Art. 16. - În cazul în care din
însumarea perioadelor de vechime în serviciu rezultă fracţiuni de cel puţin 6 luni,
acestea se întregesc la un an în favoarea beneficiarului, iar cele mai mici se
neglijează.
Art. 17. - (1) Între sistemul
pensiilor militare de stat şi sistemul public de pensii se recunosc reciproc
perioadele de vechime în serviciu, respectiv stagiile de cotizare, în vederea
deschiderii dreptului la pensie şi a altor drepturi de asigurări sociale.
(2) În situaţia prevăzută la alin. (1) pensia militară de stat se
stabileşte doar pentru perioadele de vechime în serviciu prevăzute la art. 22
alin. (1).
(3) Perioadele de vechime în serviciu prevăzute la art. 22 alin.
(1) lit. c), d) şi e) şi art. 22 alin(2) care sunt recunoscute ca perioade
asimilate în sistemul public de pensii, se au în vedere la stabilirea pensiei
în unul dintre cele două sisteme.
Art. 18. - La acordarea pensiei militare de stat se va respecta
principiul potrivit căruia deschiderea dreptului la pensie se efectuează mai
întâi de ultimul sistem în care cel în cauză a fost încadrat/asigurat, cu
excepţia situaţiilor prevăzute la art. 19 din prezenta lege.
Art. 19 - Cuantumul pensiei militare se stabileste in functie de
ultimul grad militar dobandit pe timpul serviciului militar activ, in cuantum
de 70 % din solda medie bruta lunara a militarilor si politistilor activi sau
din salariul mediu brut lunar al functionarilor publici cu statut special,
avand acelasi grad, incadrati in functii in luna anterioara trecerii
militarului in rezerva, calculate la nivel national, pentru fiecare categorie
in parte, astfel:
1.
soldat
2.
fruntaş
3.
caporal
4.
caporal
principal
5.
sergent
6.
sergent
major
7.
plutonier
8.
plutonier
major
9.
plutonier
adjutant
10. plutonier adjutant principal
11. maistru militar clasa a V-a
12. maistru militar clasa a IV-a
13. maistru militar clasa a III-a
14. maistru militar clasa a II-a
15. maistru militar clasa I
16. maistru militar principal
17. sublocotenent, respectiv aspirant pentru marină
18. locotenent
19. căpitan
20. maior, respectiv locotenent-comandor pentru
aviaţie şi marină
21. locotenent-colonel, respectiv căpitan-comandor
pentru aviaţie şi marină
22. colonel, respectiv comandor pentru aviaţie şi
marină
23. general de brigadă, respectiv general de flotilă
aeriană pentru aviaţie şi contraamiral de flotilă pentru marină
24. general-maior, respectiv contraamiral pentru
marină
25. general-locotenent, respectiv viceamiral pentru
marină
26. general, respectiv amiral pentru marină
Art. 20 - La determinarea soldei/salariului mediu
brut lunar se va lua in calcul toate veniturile obtinute de catre fiecare cadru
militar sau functionar cu statut special din categoria respectiva.
Art. 21 - Nici o pensie stabilita pentru un grad
militar nu poate fi mai mica decat pensia stabilita pentru un grad militar
inferior.
Art. 22. - (1) Persoanele care beneficiază de pensie militară de
serviciu pot fi încadrate în muncă, pe durată nedeterminată sau pe durată
determinată, după caz, inclusiv în sectorul public, beneficiind de drepturile
salariale corespunzătoare funcţiei în care sunt încadrate.
(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) pot cumula pensia cu
veniturile realizate, indiferent de nivelul veniturilor respective.
SECTIUNEA a 2-a
Pensia de invaliditate
Art. 23. - Au dreptul la pensie
de invaliditate militarii şi funcţionarii publici cu statut special care şi-au
pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă datorită:
a) producerii unor accidente în timpul şi din cauza serviciului,
accidentelor asimilate acestora conform legii, bolilor contractate în timpul şi
din cauza îndeplinirii serviciului militar/serviciului şi tuberculozei;
b) accidentelor sau bolilor care nu au legătură cu îndeplinirea
serviciului militar/serviciului.
(2) Beneficiază de pensie de invaliditate, în condiţiile prevăzute
la alin. (1) lit. a) şi elevii şi studenţii instituţiilor de învăţământ din
sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională care şi-au
pierdut cel puţin jumătate din capacitatea de munca, ca urmare a accidentelor
de munca sau bolilor profesionale survenite în timpul şi din cauza activităţii
în aceste instituţii.
Art. 24. - Pensia de
invaliditate se determină în raport cu gradul de pierdere a capacităţii de
muncă, astfel:
a) invaliditatea de gradul I, caracterizată prin pierderea totală
a capacităţii de muncă şi a capacităţii de autoîngrijire, necesitând îngrijire
sau supraveghere permanentă din partea altei persoane;
b) invaliditatea de gradul II, caracterizată prin pierderea totală
a capacităţii de muncă, cu posibilitatea invalidului de a se autoîngriji fără
ajutorul altei persoane;
c) invaliditatea de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel
puţin jumătate din capacitatea de muncă, persoana putând să presteze o
activitate profesională după trecerea sa în rezervă/încetarea raporturilor de
serviciu, corespunzătoare a cel puţin jumătate din timpul normal de munca.
Art. 25. – (1) Criteriile şi
normele pe baza cărora se face încadrarea în gradele I, II şi III de
invaliditate sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului.
(2) Comisiile centrale de expertiză
medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului
Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz,
organizează, îndrumă şi controlează activitatea de expertiză medicală şi
recuperare a capacităţii de muncă.
Art. 26. - (1) Evaluarea capacităţii de muncă, în vederea stabilirii gradului
de invaliditate, se face, la cerere, de către comisiile de expertiză
medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine
publică şi siguranţă naţională.
(2) Pentru evaluarea capacităţii de muncă, cererea şi documentele
medicale ale solicitantului se depun la comisiile de expertiză medico-militară
de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională, ordine publică şi
siguranţă naţională.
(3) În urma examinării clinice şi analizării documentelor
medicale, comisiile de expertiză medico-militară de pe lângă spitalele din
sistemul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională emit
decizii medicale de încadrare într-un grad de invaliditate, care vor fi avizate
de comisia centrală de expertiză medico-militară a Ministerului Apărării
Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de
Informaţii, după caz.
(4) În situaţia în care, pentru emiterea deciziei medicale
prevăzute la alin. (3), sunt necesare investigaţii sau examinări de
specialitate suplimentare, comisiile de expertiză medico-militară propun, după
caz, prelungirea duratei concediului pentru incapacitate temporară de muncă, în
condiţiile legii.
(5) Decizia medicală prevăzută la alin. (3) se emite în termen de
45 de zile de la data înregistrării cererii şi se comunică în termen de 5 zile
de la emitere. În situaţiile prevăzute la alin. (4) termenul de emitere a
deciziei medicale se prelungeşte corespunzător.
(6) Decizia medicală asupra capacităţii de muncă poate fi
contestată, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile centrale de
expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului
Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, după caz.
(7) Contestaţia prevăzută la alin. (6) se soluţionează în termen
de 45 de zile de la înregistrare. Decizia emisă în soluţionarea contestaţiei se
comunică în termen de 5 zile de la data soluţionării.
(8) Deciziile comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale
Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi
Serviciului Român de Informaţii, prevăzute la alin. (7), date în soluţionarea
contestaţiilor pot fi atacate la instanţele judecătoreşti competente în termen
de 30 de zile de la comunicare.
(9) Deciziile medicale asupra capacităţii de muncă, precum şi
deciziile prevăzute la alin. (7) necontestate în termen rămân definitive.
(10) Constituirea, organizarea, funcţionarea şi atribuţiile
comisiilor de expertiză medico-militară se stabilesc prin regulament comun, aprobat
de ministrul apărării naţionale, ministrul administraţiei şi internelor,
ministrul justiţiei şi directorul Serviciului Român de Informaţii.
Art. 27. - (1) Militarii,
poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special în activitate care şi-au
pierdut capacitatea de muncă datorită unor accidente sau unor boli care nu au
legătură cu îndeplinirea serviciului militar/serviciului beneficiază de pensia
de invaliditate dacă îndeplinesc cel puţin jumătate din condiţiile de vechime
în serviciu, în raport cu vârsta, după cum urmează:
_____________________________________________________
Vârsta Vechimea în serviciu
în momentul ivirii realizată anterior
invalidităţii
ivirii
invalidităţii (ani)
_____________________________________________________
sub 25 de ani 5
25 - 31 de ani 8
31 - 37 de ani 11
37 - 43 de ani 14
43 - 49 de ani 18
49 - 55 de ani 22
_____________________________________________________
(2) Au dreptul la pensie militară de invaliditate şi cei care la
data ivirii invalidităţii nu mai aveau calitatea de militar, poliţist ori
funcţionar public cu statut special în activitate, dar îndeplinesc condiţia de
vechime în serviciu prevăzută la alin. (1).
Art. 28. - În cazul în care
invaliditatea s-a ivit ca urmare a unui accident în timpul şi din cauza
serviciului sau a unui accident asimilat acestuia, a unor boli contractate în
timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului militar/serviciului sau tuberculozei,
pensia de invaliditate se acordă indiferent de vechimea în serviciu.
Art. 29. - Cuantumul pensiei de
invaliditate se stabileşte conform art. 19-21.
Art. 30 - (1) Pensionarii
încadraţi în gradul I de invaliditate au dreptul la o indemnizaţie de însoţitor,
în afara pensiei, în cuantum de 80 % din valoarea unui punct de pensie,
stabilita în condiţiile legii, în sistemul public de pensii şi alte drepturi de
asigurări sociale.
(2) Indemnizaţia pentru însoţitor se suportă de la bugetul de
stat.
Art. 31 - (1) Pensionarii de
invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale periodic, în funcţiei de
afecţiune, la intervale cuprinse intre un an şi 3 ani, pana la împlinirea
vârstei prevăzute la art. 16 lit. a), la termenele stabilite de comisiile
centrale de expertiză medico-militară.
(2) După fiecare revizuire medicala, comisiile centrale de
expertiză medico-militară emit o nouă decizie medicală asupra capacitaţii de
muncă, prin care se stabileşte, după caz:
a) menţinerea în acelaşi grad de invaliditate;
b) încadrarea în alt grad de invaliditate;
c) redobândirea capacităţii de muncă.
(3) Dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează
începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia medicala asupra
capacitaţii de munca, emisa în urma revizuirii medicale.
(4) Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la
revizuirea medicală atrage suspendarea plătii pensiei începând cu luna
următoare celei în care era prevăzută revizuirea medicală, sau după caz,
încetarea plătii pensiei, în condiţiile legii.
(5) Revizuirea medicală se poate efectua şi la cererea
pensionarilor, dacă starea sănătăţii lor s-a îmbunătăţit sau, după caz, s-a
agravat.
(6) Decizia medicală asupra capacităţii de muncă emisă la revizuirea
medicală urmează aceleaşi proceduri de contestare şi soluţionare, conform
prevederilor art. 35.
Art. 32 - (1) Nu mai sunt
supuşi revizuirii medicale pensionarii de invaliditate care:
a) prezintă invalidităţi care afectează ireversibil capacitatea de
munca;
b) au împlinit vârsta prevăzută la art. 16 lit. a);
c) beneficiază de pensie în condiţiile art. 17 lit. b) şi ale art.
18 lit. b).
(2) Constatarea situaţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) se face
numai cu avizul comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale
Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi
Serviciului Român de Informaţii, după caz.
Art. 33 - (1) Comisiile
centrale de expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale,
Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii
pot convoca pentru expertizare pensionarul de invaliditate.
(2) Concluziile expertizării sunt obligatorii şi definitive.
(3) Neprezentarea la comisiile centrale de expertiză
medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului
Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, din motive
imputabile pensionarului, atrage suspendarea plătii pensiei.
(4) Suspendarea plătii pensiei prevăzute la alin. (2) se face
începând cu luna următoare celei în care neprezentarea s-a comunicat către casa
de pensii sectorială, după caz.
Art. 34 - (1) Pensionarii de
invaliditate, cu excepţia celor prevăzuţi la art. 41 alin. (1), sunt obligaţi
să urmeze programele recuperatorii întocmite de comisiile de expertiză
medico-militară de pe lângă spitalele din sistemul de apărare naţională care au
emis decizia medicală asupra capacităţii de muncă, în vederea reintegrării
socio-profesionale.
(2) Neîndeplinirea, din motive imputabile pensionarului, a
obligaţiei prevăzute la alin. (1) atrage suspendarea plătii pensiei începând cu
luna următoare constatării.
(3) Casele de pensii militare efectuează controlul asupra
respectării programelor recuperatorii, pe baza normelor metodologice emise.
(4) Suspendarea plătii pensiei încetează cu luna următoare
reluării sau, după caz, începerii programelor recuperatorii.
Art. 35. - (1) La
împlinirea vârstelor prevăzute de prezenta lege pentru obţinerea pensiei
militare de serviciu pentru limita de vârsta pensionării de invaliditate pot
opta pentru pensia care îi avantajează.
(2)Beneficiarii pensiei de invaliditate de gradul I îşi menţin
dreptul la indemnizaţia de însoţitor, indiferent de pensia pentru care optează.
SECTIUNEA a 3-a
Pensia de urmaş
Art. 36. - Pensia de urmaş se
cuvine copiilor şi soţul supravieţuitor, dacă susţinătorul decedat era
pensionar sau îndeplinea condiţiile pentru obţinerea unei pensii militare de
stat.
Art. 37 - Copiii au dreptul la
pensie de urmaş:
a) până la împlinirea vârstei de 16 ani;
b) dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ
organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de
26 de ani;
c) pe toată durata invalidităţii de orice grad, dacă aceasta s-a
ivit în perioada în care se aflau în una dintre situaţiile prevăzute la lit. a)
sau b).
Art. 38
- (1) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş pe tot timpul vieţii,
la împlinirea vârstei standard de
pensionare prevăzută de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice,
dacă durata căsătoriei cu persoana decedată a fost de cel puţin 15 ani.
(2) În cazul în care durata căsătoriei este mai mică de 15 ani,
dar cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş cuvenit soţului supravieţuitor
se diminuează cu 0,5 % pentru fiecare lună, respectiv 6,0 % pentru fiecare an
de căsătorie în minus.
Art. 39 - (1) Soţul
supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş, indiferent de vârstă, pe
perioada în care este invalid de gradul I sau II, dacă durata căsătoriei cu
persoana decedată a fost de cel puţin un an.
(2) Soţul supravieţuitor are dreptul la pensie de urmaş,
indiferent de vârsta şi de durata căsătoriei, dacă decesul soţului susţinător
s-a produs ca urmare a unui accident de munca sau a unei boli contractate în
timpul şi din cauza îndeplinirii serviciului militar/serviciului, asimilată
unei boli profesionale şi dacă nu realizează venituri lunare pentru care
asigurarea este obligatorie ori daca acestea sunt mai mici de 35 % din câştigul
salarial mediu brut pe economie,
Art. 40 -
Soţul supravieţuitor care nu îndeplineşte condiţiile prevăzute la art. 47 sau
la art. 48 alin. (1) beneficiază de pensie de urmaş pe o perioadă de 6 luni de
la data decesului, dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare
pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de 35 % din
câştigul salarial mediu brut pe economie,
Art. 41. - Soţul supravieţuitor
care are în îngrijire, la data decesului susţinătorului, unul sau mai mulţi
copii în vârstă de până la 7 ani, beneficiază de pensie de urmaş până la data
împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu
realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care
asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de 35 % din câştigul salarial
mediu brut pe economie,
Art. 42 - (1) Pensia de urmaş
se stabileşte, după caz, din:
a) pensia de serviciu pentru limită de vârstă aflată în plată sau
la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat;
b) pensia de invaliditate de gradul I, în cazul în care decesul
susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea
pensiei de serviciu pentru limită de vârstă.
(2) Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte procentual din pensia
susţinătorului prevăzută la alin. (1), în funcţie de numărul urmaşilor
îndreptăţiţi, astfel:
a) 50% - pentru un singur urmaş;
b) 75% - pentru 2 urmaşi;
c) 100% - pentru 3 sau mai mulţi urmaşi.
Art. 43 - Cuantumul pensiei de
urmaş, în cazul orfanilor de ambii părinţi, se stabileşte prin însumarea
drepturilor de pensie de urmaş calculate după fiecare părinte.
Art. 44 - În cazul modificării
numărului de urmaşi, pensia se recalculează în conformitate cu dispoziţiile
art. 51 alin. (2).
Art. 45 - Soţul supravieţuitor
care are dreptul la o pensie proprie şi îndeplineşte condiţiile prevăzute de
lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după soţul decedat poate opta pentru cea
mai avantajoasă pensie.
Art. 46 - Persoanele prevăzute
la art. 46 lit. c) şi la art. 48 alin. (1) sunt expertizate, revizuite medical
în condiţiile art. 40 şi au obligaţia de a urma programele recuperatorii,
conform reglementărilor prevăzute pentru pensia de invaliditate în sistemul
public de pensii.
SECTIUNEA a 5-a
Actualizarea pensiilor/
Art. 47. - Cuantumul pensiilor militare
se actualizează după cum urmează:
a) ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul pentru
gradul profesional deţinut şi/sau solda funcţiei/salariul de bază al funcţiei
îndeplinite/indemnizatia lunară ale cadrelor militare ori funcţionarilor publici
cu statut special, potrivit gradului militar/profesional şi funcţiei maxime
avute la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu, în raport
cu procentul de stabilire a pensiei în condiţiile prevăzute la art. 28 -30, 38
şi art. 105. Cadrele militare pot opta pentru baza de calcul cea mai
avantajoasă luată în considerare la calculul pensiei;
b) în funcţiei de posibilitătile financiare, în cursul executiei
bugetare, prin indexare cu un procent care să acopere cu până la 100% rata
inflatiei, prin hotărâre a Guvernului;
c) în situaţiile în care măsurile de protectie socială prevăzute
la lit. b) se regăsesc în majorarea soldelor de grad/salariilor pentru gradul
profesional şi/sau soldelor de funcţiei/salariilor pentru funcţiile îndeplinite
ale cadrelor militare ori funcţionarilor publici cu statut special în
activitate, actualizarea pensiilor se efectuează în condiţiile prevăzute la
lit. a).
SECTIUNEA a 4-a
Stabilirea şi plata pensiilor
Art. 48. - (1) Pensiile militare
de stat se acordă la cererea persoanei îndreptăţite, a tutorelui sau
curatorului acesteia, a persoanei căreia i s-a încredinţat sau i s-a dat în
plasament copilul minor, după caz, depusă personal ori prin mandatar desemnat
prin procură specială.
(2) Cererea de pensionare, depusă conform prevederilor alin. (1),
poate fi retrasă la cererea persoanei îndreptăţite, până la emiterea deciziei
de pensionare.
(3) Militarul, poliţistul şi funcţionarul public cu statut special
depune cererea de pensionare împreună cu actele prin care se dovedeşte
îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezenta lege, astfel:
a) la unitatea militară/inspectoratul judeţean/structura sau
direcţia judeţeană de informaţii, după caz, din care a făcut parte persoana la
data trecerii în rezervă sau direct în retragere/încetării raporturilor de
serviciu odată cu îndeplinirea condiţiilor de acordare a unei pensii;
b) la centrul militar zonal/judeţean/de sector, unitatea
militară/inspectoratul judeţean/structura sau direcţia judeţeană de informaţii,
după caz, din raza de domiciliu a urmaşilor pensionarilor militari decedaţi ori
la casa de pensii militară;
(4)Pentru persoanele prevăzute la alin. (3), cererea de
pensionare, însoţită de actele doveditoare, se transmite, în termen de 30 zile
de la data depunerii, la casa de pensii militară competentă, în funcţie de
ultimul loc de muncă.
(5) Pentru militarii şi funcţionarii publici cu statut special
care aparţin Ministerului Justitiei, Serviciului de Protectie şi Pază,
Serviciului de Informaţii Externe şi Serviciului de Telecomunicatii Speciale
dosarele de pensionare se transmit la casa de pensii militară aparţinând
Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor, sau
Serviciului Român de Informaţii, după caz, potrivit protocoalelor încheiate
între acestea.
Art. 49 - (1) În vederea
stabilirii pensiei militare de stat organele prevăzute la art. 57 alin. (3)
sunt obligate să întocmească dosarul de pensionare, acestea purtând întreaga
răspundere pentru respectarea termenelor de depunere şi exactitatea datelor
înscrise.
(2) Dosarul de pensionare pentru invaliditate trebuie să conţină
în mod obligatoriu şi decizia medicală de încadrare în grad de invaliditate.
(3) Metodologia de întocmire a dosarului de pensionare se
stabileşte prin ordin al ministrului apărării naţionale, ministrului
administraţiei şi internelor şi directorului Serviciului Român de Informaţii.
Art. 50. - (1) Drepturile de pensie se stabilesc şi se plătesc astfel:
a) de la data încetării plăţii soldelor/salariilor lunare ale
cadrelor militare, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special,
dupa caz, a soldei/salariului sau pensiei susţinătorului decedat daca cererea ,
împreună cu actele necesare, a fost depusă la organul de pensii în cel mult 90
de zile de la data ivirii acestor situaţii.
b) din prima zi a lunii următoare celei in care cererea, împreună
cu actele necesare, a fost depusă la casa de pensii militară peste termenul
prevăzut la lit. a).
(2) Pentru persoanele care îndeplinesc condiţiile de pensionare
ulterior datei ieşirii din randul cadrelor militare în activitate/încetării
raporturilor de serviciu sau ulterior decesului susţinătorului pensia se
stabileşte şi se plăteşte cu începere din prima zi a lunii următoare celei în
care s-a depus cererea, împreună cu actele necesare, la casele de pensii
militare.
Art. 51. - (1) Admiterea sau
respingerea cererii de pensionare se face prin decizie emisă de casa de pensii
militară, în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii.
(2) Decizia prevăzută la alin. (1) cuprinde temeiurile de fapt şi
de drept în baza cărora se admite sau se respinge cererea de pensionare, precum
şi termenul în care poate fi introdusă contestaţia.
(3) Decizia casei de pensii militare se comunică persoanei care a
solicitat pensionarea, în termen de 10 zile lucrătoare de la data emiterii.
Art. 52. - (1) În situaţia în
care, ulterior stabilirii şi/sau plătii drepturilor de pensie, se constată
diferenţe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite, casa de
pensii militară operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului,
modificările ce se impun, prin decizie de revizuire.
(2) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1) se
acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripţie,
calculat de la data constatării diferenţelor.
(3) Pensia poate fi recalculată prin adăugarea vechimii şi/sau a
stagiilor de cotizare, prevăzute de lege, nevalorificate la stabilirea
acesteia.
(4) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (3) se
acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată
solicitarea.
Art. 53 - (1) În sistemul
pensiilor militare de stat, plata pensiei se face lunar.
(2) Pensia se plăteşte personal titularului, tutorelui sau curatorului
acestuia, persoanei căreia i s-a încredinţat ori i s-a dat în plasament copilul
urmaş sau, după caz, mandatarului desemnat prin procură specială.
Art. 54 - (1) Plata pensiei se
face, în funcţiei de opţiunea pensionarului, prin mandat poştal, în cont curent
sau în cont de card, în condiţiile stabilite prin convenţiile încheiate între
casele de pensii militare şi Compania Naţională „Posta Română” - S.A. sau, după
caz, între casele de pensii militare şi bănci.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în situatia celorlalte
drepturi bănesti pentru stabilirea şi plata cărora competenta revine, potrivit
legii, caselor de pensii militare.
(3) Casele de pensii militare transmit lunar, la domiciliul
beneficiarilor din România, prin Compania Natională „Posta Română” - S.A.,
taloanele de plată a drepturilor prevăzute la alin. (1) şi (2), indiferent de
modalitatea de plată pentru care au optat beneficiarii acestora.
Art. 55 - (1) Cheltuielile cu
transmiterea către beneficiari a drepturilor prevăzute la art. 63 alin. (1) şi
(2), precum şi cele cu transmiterea taloanelor de plată la domiciliul
beneficiarilor din România se suportă din bugetul de stat, prin stabilirea unor
procente şi tarife conform legilor bugetare anuale.
(2) Procentul prevăzut în situaţia în care achitarea drepturilor
se face la domiciliul beneficiarilor se stabileşte astfel încât cheltuielile
totale de transmitere să nu depăşească 1% din valoarea totală a sumelor
plătite.
(3) Comisionul bancar prevăzut în situaţia în care plata
drepturilor se face în cont curent sau în cont de card se stabileşte astfel
încât cheltuielile totale de transmitere să nu depăşească 0,15% din valoarea
totală a sumelor plătite.
Art 56 - (1) Beneficiarii
drepturilor băneşti stabilite de casele de pensii militare, care nu au
domiciliul în România, pot opta pentru transferul în străinătate al acestor
drepturi, în condiţiile legii.
(2) Pensiile militare de stat sau prestaţiilor de asigurări
sociale cuvenite beneficiarilor stabiliţi în străinătate, pot fi transferate în
alte ţări, în condiţiile reglementate prin instrumente juridice cu caracter
internaţional la care România este parte, în moneda ţărilor respective sau
într-o altă monedă asupra căreia s-a convenit.
(3) Cheltuielile generate de transferul în străinătate al
pensiilor militare de stat sau prestaţiilor de asigurări sociale, inclusiv
comisioanele de schimb valutar, se suportă de beneficiar, cu excepţia plăţilor
care intră sub incidenta Ordonanţei de urgentă a Guvernului nr. 113/2009
privind serviciile de plată, aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2010, în
cazul acestora din urmă comisioanele fiind suportate, proporţional, de către
beneficiar şi de către casele de pensii militare.
Art. 57 - Procedurile
referitoare la efectuarea operaţiunilor de plată a drepturilor băneşti se
aprobă prin ordine ale conducătorilor caselor de pensii militare.
Art. 58 - (1) În sistemul
pensiilor militare de stat, plata pensiei încetează începând cu luna următoare
celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze:
a) pensionarul a decedat;
b) pensionarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul
cărora i-a fost acordată pensia;
c) pensionarul de invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut la art.
46 lit. c), precum şi cel prevăzut la art. 49 şi-au redobândit capacitatea de
muncă, potrivit legii;
d) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de
invaliditate, pensionarul de urmaş prevăzut la art. 46 lit. c) sau cel prevăzut
la art. 48 alin. (1) nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la revizuirea
medicală obligatorie;
e) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de
invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut la art. 46 lit. c) sau cel prevăzut la
art. 48 alin. (1) nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la convocarea
prevăzută la art. 42;
f) au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de
invaliditate, pensionarul urmaş prevăzut la art. 46 lit. c) sau cel prevăzut la
art. 48 alin. (1) nu a mai urmat programele recuperatorii prevăzute la art. 43
alin. (1);
g) copilul, beneficiar al unei pensii de urmaş, a împlinit vârsta
de 26 de ani, cu excepţia situaţiei prevăzute la art. 46 lit. c);
h) pensionarul urmaş a fost condamnat, printr-o hotărâre
judecătorească rămasă definitivă, pentru infracţiunea de omor sau tentativă de omor,
comisă asupra susţinătorului.
(2) Modificările intervenite în starea civilă a persoanei, de
natură să conducă la încetarea plătii pensiei, în conformitate cu prevederile
alin. (1) lit. a), se comunică de Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin
Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.
(3) Instanţele judecătoreşti au obligaţia să comunice, în scris,
informaţiile de natură să conducă la încetarea plătii pensiei, în termen de 10
zile de la data rămânerii definitive a hotărârii pronunţate în situaţia
prevăzută la alin. (1) lit. h), casei de pensii militare în evidentele căreia
se află pensionarul condamnat.
Art. 59. - (1) În sistemul
pensiilor militare de stat, plata pensiei se suspendă începând cu luna
următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze:
a) pensionarul si-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat,
cu care România a încheiat convenţie de reciprocitate în domeniul asigurărilor
sociale, dacă, potrivit prevederilor acesteia, pensia se plăteşte de către
celălalt stat;
b) pensionarul de invaliditate sau pensionarul urmaş prevăzut la
art. 46 lit. c) ori cel prevăzut la art. 48 alin. (1) nu se prezintă la
revizuirea medicală obligatorie sau la convocarea comisiilor centrale de
expertiză medico-militară ale Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului
Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii;
d) pensionarul urmaş, prevăzut la art. 46 lit. a), a împlinit
vârsta de 16 ani şi nu face dovada continuării studiilor;
e) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş,
realizează venituri brute lunare pentru care, potrivit legii, asigurarea este
obligatorie, dacă acestea sunt mai mari de 35% din câştigul salarial mediu brut
prevăzut de lege;
f) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, s-a
recăsătorit;
g) soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii militare de
stat, optează pentru o altă pensie, potrivit legii, din sistemul public de pensii,
sau dintr-un alt sistem de asigurări sociale, neintegrat sistemului public de
pensii;
(2) În situaţia copilului, beneficiar al unei pensii de urmaş, în
condiţiile prevăzute la art. 46 lit. b), care nu face dovada continuării
studiilor, plata pensiei se suspendă începând cu data de 1 octombrie a anului
în curs.
(3) Plata indemnizaţiei pentru însoţitor prevăzute la art. 39
alin. (1) se suspendă pe perioada în care pensionarul este internat într-o
instituţie de asistentă socială sau într-o unitate medicală specializată, în
care se asigură supraveghere şi îngrijire permanente, cu excepţia situaţiilor
în care pensionarul este nevăzător.
(4) Suspendarea plătii pensiei şi/sau a indemnizaţiei pentru
însoţitor se poate face şi la cererea pensionarului, situaţie în care
suspendarea plătii se face începând cu luna următoare celei în care a fost
înregistrată cererea.
Art. 60. - În sistemul
pensiilor militare, reluarea plătii pensiei se face, la cerere, după cum
urmează:
a) începând cu luna următoare celei în care a fost înlăturată
cauza care, potrivit legii, a dus la suspendarea plătii pensiei, dacă cererea a
fost depusă în termen de 30 de zile de la data la care cauza suspendării a fost
înlăturată;
b) începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea,
dacă depunerea acesteia s-a făcut după expirarea termenului prevăzut la lit.
a);
c) de la data începerii anului şcolar, în situaţia în care
suspendarea plătii pensiei s-a făcut în temeiul prevederilor art. 68 alin. (1)
lit. d).
Art. 61. - Încetarea, suspendarea
sau reluarea plătii pensiei, precum şi orice modificare a drepturilor de pensie
se fac prin decizie emisă de casele de pensii militare, în condiţiile
respectării regimului juridic al deciziei de înscriere la pensie.
Art. 62. - (1) În sistemul
pensiilor militare de stat, pot cumula pensia cu venituri provenite din
situaţii pentru care asigurarea este obligatorie, în condiţiile legii,
următoarele categorii de pensionari:
a) pensionarii militari care beneficiază de pensie de serviciu;
b) nevăzătorii;
c) pensionarii de invaliditate gradul III, precum şi copiii,
pensionari de urmaş, încadraţi în gradul III de invaliditate;
d) copiii, pensionari de urmaş, prevăzuti la art. 46 lit. a) şi
b).
(2) Soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, poate
cumula pensia cu venituri din activităţi profesionale pentru care asigurarea
este obligatorie, potrivit legii, dacă acestea nu depăşesc 35% din câştigul
salarial mediu brut prevăzut de lege.
Art. 63 – Pensionari militari
care realizează stagii de cotizare, care nu au fost valorificate la stabilirea
pensiei militare de stat, pot solicita stabilirea drepturilor de pensie în
condiţiile prevăzute de Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii
publice.
Art. 64 - (1) Deciziile de
pensie ale pensionarilor militari rechemaţi în activitate sau care au
redobândit calitatea de poliţişti sau funcţionari publici cu statut special în
instituţii din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională se
revocă.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică din ziua în care militarul,
poliţistul sau funcţionarul public cu statut special a fost rechemat în
activitate sau a redobândit calitatea de poliţişti sau funcţionari publici cu
statut special.
(3) Instituţiile prevăzute la alin. (1) au obligaţia de a comunica
caselor de pensii militare în termen de 15 zile persoanele care beneficiază de
pensie militară şi au fost rechemate în activitate sau au redobândit calitatea
de poliţist sau funcţionar public cu statut special.
(4) Unitatea/instituţia şi militarii rechemaţi în rândul
militarilor în activitate sau încadraţi ca funcţionari publici cu statut
special pot cere oricând pensionarea în condiţiile prezentei legi.
(5) La o nouă trecere în rezervă/încetare a raporturilor de muncă,
vechimea care se ia în considerare la stabilirea pensiei militare de stat este
cea stabilită la pensionarea anterioară, la care se adaugă timpul servit după
rechemarea în activitate, respectiv, timpul lucrat în calitate de poliţist şi
funcţionar public cu statut special.
(5) În baza de calcul al pensiei se iau soldele/salariile
prevăzute la art. 27.
Art. 65 - Beneficiarii
drepturilor prevăzute de prezenta lege sunt obligaţi să comunice casei de
pensii militare, în evidenţele căreia se află, orice schimbare în situaţia
proprie, de natură să conducă la modificarea condiţiilor în funcţie de care i-a
fost stabilită sau i se plăteşte pensia, în termen de 15 zile de la data
apariţiei acesteia.
Art. 66 - (1) Sumele neîncasate
de către pensionar, reprezentând pensia pe luna în care a avut loc decesul si/sau,
după caz, drepturi restante de pensie, cuvenite şi neîncasate până la deces, se
plătesc sotului supravieţuitor, copiilor, părintilor sau, în lipsa acestora,
celorlalti mostenitori, în condiţiile dreptului comun.
(2) Sumele prevăzute la alin. (1) pot fi solicitate în cadrul
termenului general de prescripţie.
CAPITOLUL II
Alte drepturi de asigurări sociale
Art. 67 - (1) În sistemul
pensiilor militare de stat, în afara pensiilor, se mai pot acorda, în condiţiile
prezentei legi, următoarele drepturi de asigurări sociale:
a) tratament balnear care se suportã de la bugetul Fondului
naţional unic de asigurări sociale de sănătate, pentru asiguraţi şi pensionari;
b) bilete de odihnă şi tratament, acordate conform legilor în
vigore;
c) ajutor de deces, în cazul decesului militarului, poliţistului
sau funcţionarului public cu statut special, pensionarului sau unui membru al
familiei unuia dintre aceştia
Art. 68 - (1) Ajutorul de deces
se suportã din bugetul de stat şi se acordã, la cerere, pe baza certificatului
de deces.
(2) Acordarea ajutorului de deces nu este condiţionatã de
realizarea unei anumite vechimi în serviciu.
Art. 69 - (1) Ajutorul de deces
se achitã în termen de 24 de ore de la solicitare de:
a) angajator, în cazul decesului militarului, poliţistului sau
funcţionarului public cu statut special, respectiv al unui membru de familie al
acestuia;
b) casa de pensii militară sau centrul militar
zonal/judeţean/sector în cazul decesului pensionarului, respectiv al unui
membru de familie al acestuia.
Art. 70 - (1) Ajutorul de deces
se achită persoanei îndreptăţite sau mandatarului desemnat, prin procură
specială, de către aceasta.
(2) Ajutorul de deces poate fi solicitat, pe baza actelor
justificative, în cadrul termenului general de prescripţie, calculat de la data
decesului.
(3) Cuantumul ajutorului de deces solicitat potrivit alin. (1) se
achitã la nivelul cuvenit la data decesului stabilit conform legi.
CAPITOLUL IV
Casele de pensii militare
Art. 71. - (1) Casele de pensii
militare se înfiinţează în subordinea Ministerului Apărării Naţionale,
Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii,
după caz, ca structuri cu personalitate juridică şi cu sediul în municipiul
Bucureşti.
(2) Casele de pensii militare prevăzute la alin. (1) sunt
succesoare de drept ale caselor de pensii sectoriale din instituţiile
menţionate la alin. (1).
Art. 72 - Atribuţiile,
organizarea şi funcţionarea caselor de pensii militare se vor stabili prin hotărâre
a Guvernului la propunerea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului
Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii, adoptată în
termen de 30 de zile de la data publicării prezentei legi.
Art. 73 - Cheltuielile privind
organizarea şi funcţionarea caselor de pensii militare se suportă din bugetul
de stat, prin bugetele instituţiilor publice în subordinea cărora funcţionează.
Art. 74 - În aplicarea
prevederilor prezentei legi, casele de pensii militare îndeplinesc, în
principal, următoarele atribuţii:
a) asigură evidenta la nivel naţional a tuturor beneficiarilor
dispoziţiilor prezentei legi;
b) stabileşte cuantumul pensiilor din sistemul pensiilor militare
de stat prin decizii, conform prezentei legi;
c) asigură evidenta drepturilor şi obligaţiilor stabilite în
sistemul pensiilor militare de stat, pe baza codului numeric personal;
d) controlează activitatea de expertiză medicală şi recuperare a
capacităţii de muncă;
e) aplică prevederile convenţiilor internaţionale de asigurări
sociale, la care România este parte, precum şi ansamblul reglementărilor
comunitare şi dezvoltă relaţii cu organisme similare în domeniul pensiilor
militare şi asigurărilor sociale din alte ţări, în limita competentelor
prevăzute de lege;
f) organizează selecţia, pregătirea şi perfecţionarea profesională
a personalului din domeniul pensiilor militare;
g) asigură introducerea, extinderea, întreţinerea şi protecţia
sistemelor automate de calcul şi de evidentă;
h) asigură reprezentarea în fata instanţelor judecătoreşti în
litigiile în care sunt parte ca urmare a aplicării dispoziţiilor prezentei
legi;
i) asigură exportul în străinătate al prestaţiilor stabilite
potrivit reglementărilor legale în domeniu;
j) îndeplinesc orice alte atribuţii stabilite prin dispoziţii
legale.
Art. 75 - Realizarea atribuţiilor ce revin caselor de pensii
militare, potrivit legii, este supusă controlului Ministerului Apărării
Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de
Informaţii, după caz.
Art. 76 - (1) Salarizarea
personalului caselor de pensii militare se realizează potrivit legii
(2) Cheltuielile curente şi de capital ale caselor de pensii
militare se suportă din bugetul de stat, prin bugetele instituţiilor în
subordinea cărora funcţionează.
CAPITOLUL IV
Răspunderea juridica
Art. 77 - Încălcarea
prevederilor prezentei legi atrage răspunderea materială, civilă,
contravenţională sau penală, după caz.
SECTIUNEA 1
Infracţiuni
Art. 78 – Transmiterea şi
efectuarea de înregistrări inexacte precum şi omisiunea înregistrărilor în
procesul de stabilire a drepturilor de pensie, având ca efect denaturarea
evidentelor privind beneficiarii dispoziţiilor prezentei legi, vechimea în
muncă sau efectuarea de plăti nejustificate din bugetul de stat, constituie
infracţiune şi se pedepseşte potrivit Codului penal.
SECTIUNEA a 2-a
Contravenţii
Art. 79 - Constituie
contravenţie următoarele fapte dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât,
potrivit legii penale, să constituie infracţiuni:
a) nerespectarea metodologiei şi a criteriilor de încadrare în
conditii deosebite şi speciale de muncă;
b) nerespectarea prevederilor art. 27 privind baza de calcul
folosita pentru stabilirea pensiei militare de stat;
c) nerespectarea prevederilor art. 75 privind obligaţia
comunicării casei de pensii militare modificările intervenite referitoare la
condiţiile de acordare a pensiei.
d) nerespectarea eliberării la cerere a actelor prevăzute de lege,
prin care se face dovada vechimii în muncă, necesare stabilirii drepturilor de
pensie, care sunt scutite de orice fel de taxe şi comisioane.
Art. 80 - (1) Contravenţiile
prevăzute la art. 89 se sancţionează după cum urmează:
a) cele de la lit. c) şi d) cu amendă de la 500 lei la 1000 lei;
b) cele de la lit. a) şi b) cu amendă de la 1500 lei la 5000 lei.
(2) Nivelul amenzilor prevăzut la alin. (1) poate fi actualizat
prin hotărâre a Guvernului.
Art. 81 - Constatarea
contraventiilor prevazute la art. 89 şi aplicarea sanctiunilor prevazute la
art. 90 se fac de catre organele de control ale caselor de pensii militare.
Art. 82. - Amenzile
contraventionale aplicate potrivit prevederilor art. 90 şi 91, constituie
venituri la bugetul de stat.
Art. 83 - Dispozitiile referitoare
la contraventii prevazute la art. 90-92 se completeaza cu prevederile
Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor,
publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie
2001, aprobata cu modificari şi completari prin Legea nr. 180/2002, cu
modificarile şi completarile ulterioare.
CAPITOLUL V
Jurisdictia în sistemului pensiilor militare de stat
Art. 84 - (1) Deciziile de
pensie emise de casele de pensie militare pot fi contestate, în termen de 30 de
zile de la comunicare, la comisiile de contestatii care functionează în cadrul
Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi
Serviciului Român de Informaţii.
(2) Procedura de examinare a deciziilor supuse contestării reprezintă
procedură administrativă prealabilă, obligatorie, fără caracter jurisdictional.
(3) Deciziile de pensie necontestate în termen prevazut la alin.
(1) sunt definitive.
Art. 85 - (1) Comisiile de
contestatii care functionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale,
Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii
sunt organisme de verificare, care examinează şi hotărăsc asupra deciziilor de
pensie emise de casele de pensii militare şi urmăresc aplicarea corectă a legislatiei
referitoare la pensiile publice.
(2) Organizarea, functionarea şi structura comisiilor de
contestatii care functionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale,
Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii se
stabilesc prin ordin comun al ministrului apărării Naţionale, ministrului
Administraţiei şi internelor şi directorului Serviciului Român de Informaţii,
în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
(3) În solutionarea contestatiilor, comisiile de contestatii care
functionează în cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului
Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de Informaţii adoptă
hotărâri.
(4) Termenul de solutionare a contestatiei este
de 45 de zile de la data înregistrării acesteia
(5) În situaţia în care contestaţia nu este soluţionată de
comisiile de contestaţii în termenulde 45 de zile, deciziile de pensie pot fi
atacate la instanţa în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul ori sediul
reclamantul.
Art. 86 - (1) Hotararile
comisiilor de contestatii care functionează în cadrul Ministerului Apărării
Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi Serviciului Român de
Informaţii se comunica persoanelor în cauza şi casekor de pensii setoriale
interesate în termen de 5 zile de la adoptare.
(2) Hotararile comisiilor de contestatii pot fi atacate la
instanta judecatorească în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau
sediul reclamantul, în termen de 30 de zile de la comunicare.
(3) Hotararile comisiilor de contestatii, care nu au fost atacate
la instantele judecătoresti în termenul prevazut la alin. (2), sunt definitive.
Art. 87 - Jurisdictia în
sistemului pensiilor militare de stat se realizează prin tribunale şi curti de
apel.
Art. 88 - Tribunalele solutionează
în primă instantă litigiile privind:
a) hotărârile comisiilor de contestatii care functionează în
cadrul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi
Internelor şi Serviciului Român de Informaţii privind deciziile de pensie;
b) deciziile comisiilor centrale de expertiză medico-militară ale
Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi
Serviciului Român de Informaţii date în solutionarea contestatiilor privind
deciziile medicale asupra capacitătii de muncă;
c) refuzul nejustificat de rezolvare a unei cereri privind
drepturile de pensie militara de stat sau de asigurări sociale;
d) modul de stabilire şi de plată a pensiilor militare de stat şi
a altor drepturi de asigurări sociale;
e) plângerile împotriva proceselor-verbale de contraventie
încheiate în baza prezentei legi;
f) contestatiile împotriva măsurilor de executare silită, dispuse
în baza prezentei legi;
g) alte drepturi şi obligatii din sistemul pensiilor militare
născute în temeiul prezentei legi.
Art. 89 - (1) Cererile
îndreptate împotriva caselor de pensii militare se adresează instantei în a
cărei rază teritorială îsi are domiciliul ori sediul reclamantul.
(2) Celelalte cereri se adresează instantei în a cărei rază
teritorială îsi are domiciliul sau sediul pârâtul.
Art. 90 - (1) Împotriva
hotărârilor tribunalelor se poate face recurs la curtea de apel competentă.
(2) Hotărârile curtilor de apel, precum şi hotărârile
tribunalelor, neatacate cu recurs în termen, sunt definitive şi irevocabile.
Art. 91 - Prevederile prezentei
legi, referitoare la jurisdictia în sistemului pensiilor militare de stat, se
completează cu dispozitiile Codului de procedură civilă şi ale Legii nr.
304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi
completările ulterioare.
Art. 92- Cererile în fata
oricăror organe sau instante, precum şi toate actele procedurale în legătură cu
litigiile, având ca obiect drepturi sau obligatii de pensii militare de stat
sau de asigurări sociale, sunt scutite de taxă de timbru.
CAPITOLUL VI
Dispozitii finale şi tranzitorii
Art. 93. - (1) Constituie
vechime în serviciu pentru stabilirea pensiei militare de stat şi
perioadele recunoscute ca vechime în serviciu, vechime în muncă sau stagiu de
cotizare, în condiţiile legii, până la data intrării în vigoare a prezentei
legi.
(2) Dovada vechimii în serviciu pentru stabilirea pensiei militare
de stat, pentru perioadele anterioare datei intrării în vigoare a prezentei legi,
se face cu actele prevăzute de legislatia anterioară.
Art. 94 - (1) Cererile în
legătură cu eliberarea actelor prevăzute de lege, prin care se face dovada
vechimii în muncă, necesare stabilirii drepturilor de pensie, sunt scutite de
orice fel de taxe şi comisioane.
(2) Cererile prevăzute la alin. (1) se solutionează în termen de
30 de zile de la data înregistrării.
Art. 95. - (1) Pensiile militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor
publici cu statut special stabilite în baza Legii nr.119/2010, precum şi cele
stabilite în baza Legii nr. 263/2010 se recalculează în condiţiile prezentei
legi.
(2) Pensiile anticipate şi anticipate parţial stabilite în baza
legislaţiei anterioare prezentei legi devin pensii de serviciu.
(3) În cazul în care cuantumul pensiei recalculate este mai mic
decat cuantumul pensiei în plată, se menţine cuantumul pensiei în plată.
(4) Pensiile aflate in plata, mai mari decat solda medie bruta
lunara calculata conform art. 19, vor fi excluse de la majorari succesive pana
la incadrarea acestora in cuantumul aferent gradului militar detinut, conform
art. 19.
(5) Recalcularea prevăzută la alin.(1) se realizează pe baza unei
metodologii ce se stabileşte prin hotărare a Guvernului, la propunerea
Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Administraţiei si Internelor şi
Serviciului Roman de Informaţii, adoptată în termen de 30 de zile de la data
publicării prezentei legi.
Art. 96. - (1) În cazul
modificării numărului de urmaşi după intrarea în vigoare a prezentei legi, pentru
o pensie stabilită pe baza legislatiei anterioare, pensia de urmaş cuvenită
sotului supravieţuitor se recalculează potrivit prezentei legi, cu păstrarea
conditiilor existente la data deciziei initiale.
(2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul pensiilor de
invaliditate stabilite pe baza legislatiei anterioare, la modificarea
încadrării într-un alt grad de invaliditate.
(3) În cazul în care cuantumul pensiei obtinut conform alin. (1)
şi (2) este mai mic decât cuantumul pensiei în plată se mentine cuantumul
pensiei în plată.
Art. 97 - Litigiile care se
referă la drepturile ce fac obiectul prezentei legi, aflate pe rolul
instantelor la data intrării în vigoare a acesteia, se vor judeca potrivit
legii în baza căreia a fost stabilit dreptul.
Art. 98 - (1) Sumele încasate
necuvenit cu titlu de pensie se recuperează de la beneficiari în termenul
general de prescriptie de 3 ani.
(2) Sumele plătite necuvenit prin intermediul caselor de pensii
militare se recuperează de la beneficiari în baza deciziei casei de pensii
militare respective, care constituie titlu executoriu.
(3) Debitele reprezentând
prestatii de asigurări sociale mai mici de 10 lei nu se urmăresc.
(4) Sumele rămase nerecuperate de pe urma beneficiarilor decedati
nu se mai urmăresc.
Art. 99 - (1) Sumele încasate
necuvenit cu titlu de pensie militara de stat, ca urmare a unei infractiuni
săvârsite de beneficiar, se recuperează de la acesta, de la data primei plăti a
sumelor necuvenite, plus dobânzile aferente, până la recuperarea integrală a prejudiciului.
(2) Sumele stabilite în conformitate cu prevederile alin. (1),
rămase nerecuperate de la pensionarii decedati, nu se mai urmaresc.
Art. 100 - (1) Debitele
provenite din drepturile de pensie din sistemul pensiilor militare de stat se
recuperează prin executorii proprii ai caselor de pensii militare şi se fac
venit la bugetul de stat.
(2) La recuperarea debitelor în conformitate cu dispozitiile alin.
(1) se aplică prevederile Codului de procedură fiscală în materie.
Art. 101 - La stabilire pensiile
se rotunjesc din leu în leu în favoarea beneficiarului.
Art. 102 - Pe data intrării în
vigoare a prezentei legi se abrogă:
a) art. 1 lit. a), art. 4 alin. (1) lit. a), art. 5 alin. (1), (2)
şi (3), art. 8, art. 9 lit. b) şi art. 11 din Legea nr. 119/2010 privind
stabilirea unor masuri în domeniul pensiilor, publicata în Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, nr. 441 din 30.06.2010;
b) Ordonanta de urgenta nr. 1/2011 privind stabilirea unor masuri
în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniti din sistemul de
aparare, ordine publica şi siguranta nationala, publicata în Monitorul Oficial
al Romaniei, Partea I, nr. 81 din 31.01.2011, cu modificarile şi completarile
ulterioare;;
c) dispoziţiile contrare din Legea nr. 263/2010 privind sistemul
unitar de pensii publice, publicata în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I,
nr. 852 din 20.12.2010, cu modificarile şi completarile ulterioare;
d) orice alte dispozitii contrare prezentei Legi.
Data: 10.01.2015
