RISCUL ŞANTAJULUI POLITIC CONDIŢIONAT ŞI AL „COLONIZĂRII MINŢII”
Autor,
Preşedintele SCMD, Filiala 1 Braşov
Preşedintele Asociaţiei”Alianţa Pentru Respectarea Democraţiei – Octavian Paler”
Gl.mr.(r). Prof.univ. Petrişor Mandu
Dr. în Ştiinţe Economice
Dr. în Ştiinţe Militare
Dragi compatrioţi,
Departe de mine gândul,
să vă dau lecţii despre motivaţiile complexe şi multiple ale luptei
pentru putere. Şi de această dată, încerc cu discreţie şi eleganţă să
dau un sens opţiunii noastre privind viitorul, din poziţia unui cetăţean
care studiază în permanenţă, comportamentul deloc surprinzător, al
„omului politic”. Puţini analişti şi oameni de ştiinţă încearcă să
explice mulţimilor ce ni se cere nouă cetăţenilor, în aceste momente de
transformare fără precedent, pe scena politică naţională şi europeană.
În căutare de rating, televiziunile promovează show-rile şi cancan-urile
politice, prilej cu care, sunt prezentate confruntări politice având
motivaţii financiare sau „dirijate din culise”. Paranoia
dezinformării economice, politice şi sociale ne supune atenţiei o
întreagă gamă de ipoteze neexaminate care, ne ocupă timpul, ne invadează
minţile şi ne îndepărtează de adevăr. Potenţialul nostru comunitar,
naţional, şi individual este consumat inutil, prin aplicarea unor
soluţii expirate referitoare la construcţia unei prosperităţi viitoare. Suntem atât de dezbinaţi şi de vulnerabili, încât preferăm să ne resemnăm decât să acţionăm. Suntem
trăitori într-o ţară grav avariată şi cu o imagine mereu activă în zona
obscură a performanţei umane. Oamenii care contează cel mai mult în
această ţară nu mai sunt atât de îngrijoraţi că ne îndreptăm către un
viitor lipsit şi gol. Am crezut acum 13 ani că , noi românii, vom da
drumul unei „poveşti europene” prin semnarea la Helsinki, în decembrie
1999, a deschiderii negocierilor de aderare, după ce în 1995, România
depunea cererea de aderare. România a devenit membru al UE la 1 ianuarie
2007. Acest eveniment a fost urmat de referendumul de suspendare a
celui care ar fi trebuit să fie „salvatorul românilor”. Traian Băsescu ,
despre domnia sa este vorba, a câştigat primul mandat de preşedinte în
2004, ca reprezentant al „Alianţei DA”, în al doilea tur, cu 51% la 49%
(după ce în primul tur, pierduse în faţa lui Adrian Năstase cu 33,93% la
40,94%), al doilea mandat în 2009 cu 50,33% iar la referendumul de
suspendare din 29 iulie 2012, va obţine un scor probabil, (cu sprijin
extern), de 35%. Dacă nu ar fi fost acest sprijin extern, scorul obţinut
ar fi fost de 15% – 20%. În data de 06 iulie 2012, cu ocazia
suspendării, Crin Antonescu i-a transmis lui Traian Băsescu următorul mesaj: "Daca nu veti fi demis la referendum, eu mă voi retrage definitiv din viata politică”.
In replică, preşedintele i-a înmânat o coală albă, pe care să îşi scrie
demisia. Datele de validare a referendumului erau atunci altele decât
acum. Atunci, demiterea preşedintelui nu era condiţionată de numărul de
români care vin la vot ci, de votul în favoarea demiterii, a jumătate
plus unul dintre votanţi. Aceasta era situaţia de drept la vremea aceea.
În prezent, nu mai este nicio îndoială că referendumul din 29 iulie se va desfăşura după regula CCR. Referendumul va fi valid dacă va participa 50% plus unu din populaţia cu drept de vot. Preşedintele
Traian Băsescu avea date certe, în acel moment, că situaţia de drept
cu privire la validarea referendumului se va răsturna în favoarea sa. Pe acest temei, îşi pregătea „Strategia de răsturnare a spectrului politic prin bulversarea distribuţiei electorale în zona mediană”. Această situaţie deloc favorabilă pentru USL, a semnificat şi constituie un risc electoral de gravitate maximă, în măsura în care nu se iau cele mai adecvate măsuri reactive.
În cele ce urmează,
am să mă refer la: condiţiile create pentru aplicarea acestei strategii,
factorii care însoţesc strategia electorală a preşedintelui suspendat,
impactul acesteia asupra opţiunii şi poziţionării electoratului şi unele
puncte de vedere cu privire la opţiunile noastre .
A.CONDIŢIILE CREATE PENTRU APLICAREA „STATEGIEI DE RĂSTURNARE A SPECTRULUI POLITIC”
Într-o societate cu principii, în care „nimeni nu este mai presus de lege”,
evoluţia evenimentelor electorale, inclusiv poziţionarea forţelor
politice în spectrul electoral, este rezultatul unor confruntări
publice, între forţele concurente la funcţiile politice în stat. Pe
timpul camapaniei electorale, cea de-a treia putere în stat, justiţia,
ar trebui să-şi desfăşoare activitatea în mod normal, fără să
intensifice investigaţiile în spectrul politic şi fără să transceadă
informaţii de specialitate în media, ce ar putea fi folosite ca arme
electorale. Identificată de fapt şi mai puţin de drept, cea de-a patra
putere în stat, mass-media ar fi trebuit să joace un rol important în
rezolvarea crizelor politice care bântuie România din 1989 şi până în
prezent şi nu în accentuarea lor. Iată că şi în anul 2012, mass - media
nu promovează, în sfera publică, importanţa referendumului din 29 iulie
2012, ca o metodă de consultare a electoratului în legătură cu
aspiraţiile şi aşteptările sale faţă de Traian Băsescu ci, drept un instrument de obţinere a puterii.
O asemenea prezentare distorsionată a instrumentului democratic
„alegerile” înstrăinează electoratul şi îi dezvoltă sentimentul că este „neputincios în exercitarea controlului asupra politicului”. În căutarea senzaţionalului, distorsionează grav şi în mod dirijat realitatea provocând electoratului potenţial, sentimente de neâncredere, scepticism, pesimism, izolare şi violenţă. Manipulat
, în mod subtil, în lipsa unor alte opţiuni, riscul dezinformării este
maxim, iar calitatea democraţiei atinge cote minime. Penetrate
de forţe oculte, aservite unor grupări politice mafiote, atât justiţia
cât şi media, nu vor mai putea juca rolul principalilor arbitri ai
eticii social –politice şi vor crea false personalităţi, vor distruge
personalităţile reale, vor impune formaţiuni politice discutabile , vor
promova evenimente mincinoase şi compromiţătore. Într-o asemenea conjunctură favorabilă, apare „Riscul răsturnării spectrului politic actual prin bulversarea distribuţiei electorale”. Prin urmare, odată cu înmânarea foii albe lui Crin Antonescu, preşedintele
suspendat pusese în stare operaţională, strategia de răsturnare a
spectrului politic, prin bulversarea distribuţiei electorale.
Revenind la scopul „Strategiei răsturnării spectrului politic actual
prin bulversarea distribuţiei electorale” îl putem defini drept
„obţinerea acelei situaţii create în societate, în care, poziţionarea
faţă de putere a spectrului electoral se inversează în raport cu
situaţia iniţială, prin inocularea unor mesaje direcţionate şi cu sferă
de impact generalizată, practicarea în sistem, a unui şantaj condiţionat
şi exercitarea funcţiilor în mod abuziv, dar prin forme subtile, greu
sesizabile”. Acest tip de risc conduce la separarea tot mai
accentuată a societăţii şi creşterea gradului de neangajare civică,
manifestarea cinismului actorilor sociali şi comercializării libere şi
neîngrădite a actului politic. În prezenţa manifestării acestui tip de
risc, actorii se acuză reciproc de „populism” iar în realitate, sunt
puse în funcţiune jocuri politice strategice, fără nicio legătură cu agenda reală a cetăţenilor şi cu priorităţile impuse de realitatea socială.
B. PRINCIPALII FACTORI CARE ÎNSOŢESC STRATEGIA ELECTORALĂ A LUI TRAIAN BĂSESCU
Bulversarea
distribuţiei electorale şi răsturnarea spectrului politic în favoarea
sa, în aceste ultime trei săptămâni, a constituit suportul strategic
electoral al lui Traian Băsescu. Fiind vorba despre crearea şi
manifestarea unui tip de risc asimetric şi cu impact general, trebuia
atacată atât conştiinţa electoratului cât şi structura de putere a USL.
Din aceste considerente Traian Băsescu s-a folosit de o serie de
factori pentru a amplifica impactul social politic al acestui risc, iar
aceşti factori vor fi activi încă o săptămână în confruntarea electorală
pentru revenirea în fotoliul prezidenţial. În
cazul în care referendumul este invalidat, din dorinţa de răzbunare,
factorii respectivi vor fi activi în zona identificării, discreditării
şi acuzării vinovaţilor.
b.1. Cazul Adrian Năstase,
a debutat în preambulul campaniei electorale şi a fost evenimentul cu
impact maxim asupra cancelariilor europene. Prin această manevră
juridică s-a urmărit poziţionarea regimului Băsescu „în aripa justă şi morală”
a luptei pentru apărarea statului de drept şi descurajarea adversarilor
politici. Impactul acestui factor a fost multiplu: asupra cancelariilor
occidentale, asupra mass-mediei, asupra guvernanţilor USL, asupra
partidelor politice şi asupra cetăţenilor fără opţiuni electorale (
peste 40% din cetăţenii cu drept de vot). Acest eveniment s-a dorit să
fie garanţia funcţionării justiţiei sub regimul Băsescu. Una din declaraţiile domniei sale sună cam aşa: „Am
facut tot ce am putut sa izolez justitia de puterea politică.
Principalul partid care a fost vizat de acţiunile procurorilor
anticorupţie a fost PDL. Oamenii din PDL nu au putut să aibă influenţă
asupra mea, chiar dacă erau partidul din care proveneam. Asta e viaţa”. Cu
siguranţă, condamnarea lui Adrian Năstase, fost prim ministru PSD,
echivalează cu sute de dosare ale unor lideri de mâna a 7-a din PDL. Traian Băsescu ştia exact rezultatul impactului condamnării definitive şi încarcerării lui Adrian Năstase: imagine
favorabilă în faţa liderilor europeni şi atragerea a unui număr
considerabil dintre cetăţenii nehotărâţi, privind opţiunea votului.
b.2.
Reacţia de îngrijorare a liderilor europeni, alimentată din abundenţă,
de către reţeaua de dezinformare a PDL, cu privire la funcţionarea
statului de drept. Una din declaraţiile
preşedintelui suspendat exprimă, cel mai elocvent, intenţia de promovare
a unei imagini dezastruoase funcţionării statului de drept, în faţa
liderilor europeni:” Faptul că niciunul dintre Barroso şi Van Rompuy
nu a acceptat să iasă în conferinţa de presă alături de Victor Ponta,
contrar protocolului, este un semnal înfiorător pentru România”. Domnul Preşedinte suspendat ar trebui să adauge acestei îngrijorări şi următorul text: „vă garantez dragi români că, în perioada domniei mele, România nu a luat de la UE, cât a dat”.
Liderii europeni nu au fost deloc îngrijoraţi în 2007 când, prin
Decizia CCR 420 din 2007, judecătorii Curţii au admis ca fiind
constituţională o lege identică, cu OUG nr.41/2012 care, de asemenea, nu instituia vreun barem de participare la urne şi demiterea se realiza prin majoritate simplă. Obiectul
sesizarii celor 50 de deputaţi ai opoziţiei de atunci, astfel cum a
fost formulat, îl constituia Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. In realitate, sesizarea privea Legea pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, care cuprinde un articol unic, potrivit căruia: "Articolul 10 din Legea nr. 3/2000
privind organizarea si desfasurarea referendumului, publicata in
Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 84 din 24 februarie 2000,
cu modificările şi completările ulterioare, se modifica şi va avea
următorul cuprins:
"art. 10. - Prin derogare de la art. 5
alin.(2), demiterea Preşedintelui României este aprobată dacă a întrunit
majoritatea voturilor valabil exprimate, la nivelul ţării, ale
cetăţenilor care au participat le referendum.” Atunci,
mai marii deontologi europeni nu s-au alarmat deoarece reprezentantul
lor Traian Băsescu era “răsfăţatul mulţimilor electorale”. Acum
ne transmit pe toate canalele obediente că OUG nr.41/2012, trebuie
adaptată conform Deciziei CCR din 10 iulie 2012, ceea ce s-a şi
întâmplat miercuri, 18.07.2012, în Camera Deputaţilor. Deputaţii au
adoptat un proiect de modificare a legii nr.3/2000 astfel: "intervalul
de timp pentru desfăşurarea referendumului naţional să fie stabilit
prin hotărâre de guvern; programul de vot, la referendum va fi mărit cu
patru ore; consultarea populară este validă dacă la vot se prezintă
cel puţin 50% plus unu dintre alegătorii înscrişi pe listele permanente
de alegători”. Prelungirea intervalului cu patru ore au
pus în pericol „strategia de răsturnare a spectrului politic” pusă la
cale de „strategul suspendat”. Prin urmare, formaţia paramilitară (în rezervă) portocalie a atacat joi 19.07.2012,
la Curtea Constituţională legile adoptate miercuri în Parlament prin
care s-au modificat şi aprobat ordonanţele de urgenţă privind
atribuţiile Curţii şi organizarea referendumului.
Este vorba despre trei contestaţii, care vizează actele normative referitoare la programul de vot la referendum, legea referendumului, precum şi legea de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale.
Curtea Constituţională va analiza pe 24 iulie 2012, sesizările depuse
de PDL la legea de aprobare a ordonanţei de urgenţă privind organizarea
referendumului, iar contestaţia cu privire la legea privind atribuţiile
Curţii, pe 19 septembrie. Şi de această dată, se va readuce, prin decizia CCR, activitatea Parlamentului în „limitele statului de drept”, după patent portocaliu.
După cum aţi putut constata CCR joacă la două capete însă problema
impunerii pragului la refrendum este esenţială şi favorabilă, PDL.
Săptămâna viitoare, marţi, va da câştig de cauză USL prin exprimarea
acordului constituţional de prelungire cu 4 ora a duratei votului (sub
sloganul, „CCR nu poate limita dreptul la vot!”).
b.3.
Mutarea interesului electoratului de la tema „demiterii lui Traian
Băsescu” către alte teme sociale de cancan, cum sunt „Operaţiunea
Plagiatul” şi „Reţeaua de proxeneţi”.
Operaţiunea „plagiatul”
a pornit ca o vorbă aruncată în vânt, pentru ca apoi să cuprindă precum
„molima” toate mediile sociale şi politice. Focalizat pe Victor Ponta,
proaspătul premier, acest factor a amplificat impactul riscului răsturnării spectrului politic.
Mascat şi cu abilitate, au fost introduse pe tabla de şah a „hoţiei
intelectuale„ şi alţi actori precum Laura Codruţa Kovesi. În acest mod
s-a creat impresia respectării oficiale, a „principiul adevărului condiţionat” sau „înjumătăţirea vinei”. „Prin
urmare, este furt intelectual şi la voi (Victor Ponta) dar şi la noi
(Laura Codruţa Kovesi). Ambele tabere sunt vinovate, în mod egal”. Acest sens oficial şi public dorea Traian Băsescu să-l dea operaţiunii ”plagiatul”. Şi de această dată, impactul este mascat cu abilitate. În
timp ce imaginea nefavorabilă a lui Victor Ponta demobiliza o seamă de
votanţi din zona mediană şi exercita presiuni pe întreaga guvernare,
imaginea negativă a Doamnei Kovesi se estompa în apropiata încetare a
mandatului.
Reţeau de proxeneţi
în care este învinuită soţia lui Codruţ Marta, fostul şef de cabinet al
lui Sorin Blejnar de la ANAF, acuzată de proxenetism si prostituţie cu
caracter transfrontalier, este o altă fumigenă aruncată în scopul bulversării distribuţiei electorale.
Deşi are ca protagonişti, actori importanţi din instituţiile care
„vegheau la funcţionarea statului de drept” ( Sorin Blejnar şi
multcăutatul său şef de cabinet Codruţ Marta), ramificaţiile derivate
din acest caz, vor conduce şi către anumiţi lideri USL care au gustat
din „plăcerile preacurate expuse pe bani murdari” în Bucureşti, Monte
Carlo, Nisa, Milano sau Dubai. În săptămâna următoare acest caz se va
activa spre nedumerirea mimată şi surprinzătoare a unor confraţi din
USL. Mulţi votanţi din zona mediană (nehotărâţii) vor cântării bine
alternativa de participare la vot.
b.4. Utilizarea unor simboluri de maximă sensibilitate cum a fost cel lansat cu ocazia mitingului de la Cluj din 14.07.2012.
„Flacăra Olimpică a democraţiei”, aprinsă pe 14.07.2012 la mitingul PDL
din Cluj a ajuns în faţa Palatului Culturii din Iaşi , pe 21.07.2012,
numită, mai simplu, „Flacăra democraţiei”, iar azi 22.07.2012, a fost
stinsă în Dunăre, la Orşova de către distinsul primar PNL, Ion Manea.
Sintagma „olimpică” a fost pierdută pe drum, de către ştafeta de tineri
care au transportat-o pe ruta Cluj – Iaşi sau de autocarele încărcate cu
aplaudaci manevraţi fizic şi inerţi din punct de vedere atitudinal.
Singurul şi veşnicul revoluţionar Flutur, iniţiatorul „revoluţiei portocalii moldoveneşti”,
ţinea discursul cu pumnul strâns, ca semn de ataşament personal faţă
de conducător şi revoltă personală neputincioasă faţă de o cauză
pierdută. Preşedintele suspendat le-a spus românilor în cadrul
mitingului de la Iaşi că "poporul român va da o lecţie teribilă clasei politice", respectiv "salvarea României" şi că „între ţară şi partide românii vor alege ţara”(
a se înţelege că ţara se identifică cu persoana sa). Tot cu această
ocazie a ţinut să mai puncteze câteva din avantajele mijlocite de domnia
sa ca preşedinte: "Păi noi ne-am băgat în UE, iar UE e un club de state care respectă nişte valori. Iar
valorile democraţiei, valorile statului de drept sunt esenţiale pentru a
fi parte a aceste familii. De aceea, putem circula liber în UE, de
aceea putem munci în UE, de aceea ni se dau subvenţii la agricultură, de
aceea ni se dau bani să construim autostrăzi. Iar atunci când nu
respecţi regulile statului de drept nici circulaţia liberă, nici banii
nu mai sunt garantaţi". A uitat domnul
Traian Băsescu să menţioneze că avem operabili în jur de 350 de km de
autostrăzi ( ultimii din Europa, Bulgaria având 450) fiecare Km
costând de 12 ori mai scump decât în Bulgaria, că am absobit doar 5%
din fondurile europene, că subvenţiile în agricultură sunt inutile în
condiţiile în care 80% din necesarul de hrană o luăm dinafară, că nu
avem liberă circulaţie în spaţiul Schengen,
că ne îndatorăm prin hârtii (bani) toate resursele de care dispunem şi
ne sunt impuse privatizări dezavantajoase pentru ultimele companii de
stat. Preşedintele suspendat le-a mai spus românilor în finalul mitingului de la Iaşi:
"România are şansa unică: şansa ca poporul ei să vină pe 29 şi să
restabilească statul de drept şi să reintroducă România între statele
europene. Sunt convins că între ţară şi partide românii vor alege ţara.
Voi sunteţi aici stăpâni, nu partidele". Este
adevărat, “noi suntem stăpânii aici” dar guvernanţii, partidele stau în
genunchi în faţa organismelor financiare, mondiale şi europene. Tot
pentru că poporul este stăpân, în 06 mai 2010, Traian Băsescu, din
propria-i putere a hotărât tăierea nivelului de trai al bugetarilor cu
25%. Atunci 5% din populaţia României, adevăraţii stăpâni ai resuselor şi a peste 70 % din banii care circulă pe piaţa finaciară, au fost excluşi, cu premeditate şi neruşinare din efortul de solidaritate. Averile lor şi ale domniei sale nu au fost cu nimic prejudiciate. Acum în campania electorală, “nenorociţii crizei, suferinzii, pensionarii, cadrele didactice, militarii, medicii” au devenit, peste noapte, “STĂPÂNI”. Ce-ar fi dacă domnia sa media, anterior suspendării, un proiect legislativ de confiscare şi redistribuire a averilor ilegal dobândite şi construia “adevăraţilor stăpâni” o viaţă mai puţin penibilă?
C. IMPACTUL STRATEGIEI ASUPRA OPŢIUNII ŞI POZIŢIONĂRII ELECTORATULUI ÎN ZONA MEDIANĂ
Metoda distribuţiei forţate a opţiunilor electorale pe curba lui Gauss este aplicabilă şi procesului de evaluare a intenţiilor la vot. Prin “Teoria votului median”
se poate construi o distribuţie ideologică a electoratului sub forma
unui grafic Gauss. Toate forţele politice aflate în lupta pentru putere
dau bătălia hotărâtoare pentru apropierea de centrul distribuţiei
votanţilor adică în zona “nehotărâţilor”. Deşi sunt mai multe partide
care complică distribuţia Gauss, în cadrul referendumului de supendare,
forţele care se confruntă sunt repatizate în două tabere, pro şi contra
lui Traian Băsescu. Din această perspectivă,
USL este avantajat, pentru că în zona mediană sunt , cu preponderenţă,
votanţi cu vederi de centru dreapta (PNL şi PDL), centru şi centru –
stânga (PSD, UNPR, PP-DD, PRM, PNG,etc). Prin campania electorală, aceste forţe de centru şi centru stânga ar putea mobiliza, în scopul demiterii preşedintelui, un număr impresionant de votanţi (peste 11 milioane). Traian Băsescu şi echipa sa au sesizat acest avantaj competitiv electoral al USL, de atac la zona mediană şi au contrapus strategia de bulversare a electoratului nehotărât (dispus în zona mediană, cea mai numeroasă). Această răsturnare a spectrului politic prin bulversarea distribuţiei electorale în zona mediană”, a fost un obiectiv electoral ce s-a urmărit, pas cu pas, până în prezent, iar săptămâna viitoare se va intensifica. Accentul se va pune pe utilizarea, în discurs a următoarelor expresii cu impact maxim asupra conştiinţelor votanţilor nehotărâţi distribuiţi pe curba lui Gauss, în zona mediană: (Voi
ţine cont şi de opinia publică; O să readuc în discuţie să îmi întrerup
mandatul în octombrie pentru alegeri simultane cu condiţia revizuirii
Constituţiei şi trecerea la Parlament unicameral cu 300 de membri; Ei –
“occidentalii” ştiu că nu mint niciodată; Decapitarea conducerii statului; Executia sumară a unui presedinte ales; Am făcut încercarea coabitării pentru a evita instabilitatea politică, am crezut sincer că va merge; Lovitura dată instituţiilor statului, aproape militar, este dată în numele puşcăriabililor; Sunt 19 parlamentari cu dosare penale, plus cei trei incompatibili; Dosarul
din casa Mihăileanu a fost închis, apartamentul l-am primit legal ;
Povestea Flotei, dosarul este închis. Nu este nicio legătură, sunt
abordări propagandistice; Eu am opt ani de mandat. Nu mă lupt pentru un
scaun, este un scaun tare incomod, mai ales în vreme de criză.
Obiectivul nu mai poate fi acel scaun, ci România europeană; Au făcut ţăndări reputaţia României fără preşedintele care îi încurca; Referendumul nu mai este despre Traian Băsescu, ci despre România izolată sau România cu valori europene; Europa
i-a rejectat ca parteneri pe Victor Ponta şi Crin Antonescu. O Românie
care a dat mesaje naţionaliste inacceptabile în UE; Trebuie găsită
soluţia resetării instituţiilor statului român. Am avut speranţa, gândul
că s-ar putea reseta instituţiile prin Curtea Constituţională. Guvernul
a folosit Monitorul Oficial ca pe o gazetă de perete; Am avut
ghinion că în paralel cu criza trebuia să modernizăm şi statul. Am
trecut societatea prin procese dure pentru care nu era pregătită. Acum plătesc costurile; Eu vreau să se valideze referendumul cu un rezultat. Ţinta acestei suspendări nu am fost eu, ci punerea sub control a justiţiei;
Ştiu că i-am supărat pe români, este imposibil ca românii să nu fi
văzut ce se întâmplă şi să nu realizeze care sunt opţiunile: Restauraţie
- un stat ca pe vremea lui Năstase şi Iliescu ori ne continuăm drumul
european).
Dacă
aceste expresii vor atinge coarda sensibilă a spiritului de dreptate şi
mândrie naţională a cetăţenilor cu pregătire mediocră şi medie, în lipsa unor măsuri reactive ale liderilor USL, atunci
procentul pro Băsescu, în cadrul referendumului, va urca de la 30%, la
35% - 40%, iar participarea la vot se va diminua de la 65%, la 55%- 60%. Cu toate aceste încercări disperate, terenul este pierdut pentru gaşca portocalie şi “Comandantul nostru Suprem”. Sper ca liderii USL să înţeleagă acest risc, să promoveze şi să intensifice public şi transparent, prin persoane credibile, nu prin baronii locali compromişi politic, definitiv, argumentele suspendării.
D. UNELE PUNCTE DE VEDERE CU PRIVIRE LA OPŢIUNEA NOASTRĂ, A CETĂŢENILOR
Stimaţi compatrioţi, nu
trebuie să exercitaţi opţiunile de vot în funcţie de logica strategiei
lui Traian Băsescu. Este un şantaj public generalizat, condiţionat de
pericolul pierderii puterii şi o colonizare a minţii noastre pentru a
descuraja participarea populară la vot. Nu renunţaţi la acest drept
fundamental şi nu relaţionaţi „mirajul şi fericirea traiului comun, în
deplină bunăstare europeană” de domnia implicită a lui Traian Băsescu.
Sfatul unui om de ştiinţă care, după expresia primitivă şi băşcălioasă a
lui Traian Băsescu este de două ori „DOTTORE” în domeniul previzionării
şi gestionării riscurilor de acest tip este următorul:
Dacă viaţa ţi s-a înrăutăţit în ultimii 4 ani DEMITE-L!
Dacă copiii ţi-au plecat peste hotare pentru că aici , în România noastră, slujbele sunt efemere, DEMITE-L!
Dacă nu-ţi ajung banii de medicamente şi dacă ai dat şpagă la doctor, DEMITE-L!
Dacă siguranţa ta fizică este şubredă şi riscantă în spaţiul public, DEMITE-L!
Dacă taxele şi impozitele te îngenunchiază, DEMITE-L!
Dacă mănânci bine numai de sărbători, DEMITE-L!
Dacă arşiţa soarelui ţi-a distrus recolta, când în jurul nostru curg atâtea ape cristaline, DEMITE-L!
Dacă eşti în vârstă şi iţi numeri zilnic mărunţişul prin buzunare, DEMITE-L!
Dacă nu mai poţi de dorul copiilor şi nepoţilor, pentru că sunt împrăştiaţi prin lume, DEMITE-L!
Dacă ţi-e teamă că îţi sunt ascultate telefoanele, DEMITE-L!
Dacă imaginea României are de suferit în aceste zile, DEMITE-L!
Dacă te-a minţit, fie şi o singură dată, DEMITE-L!
Dacă ţi-a tăiat salariul sau ţi-a diminuat pensia. DEMITE-L!
Dacă nu-ţi ajunge alocaţia sau indemnizaţia de mamă, DEMITE-L!
Dacă nu a fost factor de mediere între puteri, DEMITE-L!
Dacă bea ca noi, înjură ca noi, hăhăie ca noi, se comportă precum noi, DEMITE-L!
Dacă are privilegii materiale, finaciare şi imobiliare, DEMITE-L!
Dacă a previzionat dosare penale înainte ca justiţia să le facă publice, DEMITE-L!
Dacă a îndemnat să nu se respecte Hotărârile judecătoreşti, definitive şi irevocabile, DEMITE-L!
Dacă nivelul corupţiei a crescut sub mandatul său, DEMITE-L!
Dacă vrea să scoată din capul românilor visul autostrăzilor, DEMITE-L!
Dacă ultimii 8 ani a însemnat o perioadă de regres , DEMITE-L!
Dacă este ultimul preşedinte fost comunist din ţările central şi est europene, DEMITE-L!
Dacă doreşti „să ai o Ţară ca afară”, DEMITE-L!
PARTICIPĂ, DUMINICĂ, 29.07.2012, LA VOT ŞI PUNE ŞTAMPILA PE „DA”.