luni, 14 aprilie 2014

IATĂ STIMAȚI COLEGI CE NE SPUNE COLEGUL NOSTRU DE LA BRAȘOV DL.GENERAL MANDU PETRIȘOR

CONTEXTUL ŞI "PATIMILE LIBERALE"


Motto: „Liberal este cel care simte o datorie imensă faţă de apropiatul său, datorie pe care işi propune să o plătească cu banii tăi”. (Gordon Liddy)

1. Contextul geopolitic

Conflictele Secolului al XX-lea s-au încheiat sub cerul însângerat al Serbiei, vecinul nostru din Sud-Vest. În anul 1999, pentru a câta oară, unica superputere – SUA încheia un complicat dosar de politică externă „problema iugoslavă”, atât de greu digerabilă pentru „Europa Occidentală”. A fost o lecţie de strategie pentru europeni, incapabili să gestioneze crize geopolitice de acest nivel. Participând la acest conflict regional, alături de SUA, România s-a poziţionat politico-militar şi diplomatic,  pe „axa geopolitică” Bucureşti, Londra, Washington, devenind partener strategic al SUA. Meritul acestei decizii politico-militare îi aparţine regimului Constantinescu. Războiul balcanic (1991-2001), caracterizat de masive crime de război şi purificări etnice, a demonstrat Europei Occidentale că NATO reprezintă singura forţa capabilă să gestioneze conflictele europene (bombardarea  Bosniei şi Herţegovinei în 1995 şi a Serbiei în 1999) şi că, prezenţa forţei militare a SUA în Europa, este încă necesară.   Datorită SUA, Europa a scăpat, pentru a treia oară în acest secol, de uriaşa presiune geopolitică acumulată în acest mediu balcanic, turbulent şi violent. Pentru contribuţia  şi ataşamentul faţă de cauza europeană, România a fost recompensată prin „începerea negocierilor de aderare” (1999 Helsinki - Finlanda) şi ulterior, primirea în NATO (2004) şi UE (2007). „Axa geopolitică” Bucureşti, Londra, Washington s-a menţinut în conservare între 2000-2004 şi a fost reactivată imediat, după instalarea „preşedintelui jucător”. Recentul conflict ucrainean, anunţat încă din perioada revoluţiilor portocalii şi amplificat la maximum, prin intervenţia celor trei mari puteri (SUA, UE, Rusia), avea să demonstreze, prin soluţionarea lui parţială şi  rapidă, că „jocurile de putere” în zonele de influenţă europene, delimitate prin înţelegerea de la Malta (1989), nu pot fi rezolvate, fără intervenţia Rusiei.De data aceasta, America „şi-a umflat muşchii” declarativ, iar Europa unită, deşi a avut un comentariu politico-diplomatic belicos, a evitat riscul ruperii parteneriatului cu Rusia. Scenariul unui posibil „conflict armat al Occidentului cu Rusia” ar putea fi luat în serios de geopolitica rusă care , printr-o exprimare violentă surprinzătoare, ar putea pune punct societăţii liberale deschise sau, cel puţin, ar crea un haos generalizat. Societatea rusă este sub presiunea unei forţe interne revoluţionare şi incitarea acesteia prin „ aplicarea sancţiunilor” de către oligarhia financiară occidentală, ar forţa Rusia să contracareze aceste ameninţări şi să declanşeze reconstrucţia lumii multipolare.  Prin urmare, ameninţarea politico-diplomatică a Rusiei este cea mai proastă soluţie iar o ameninţare de tip militar pune în pericol întreaga umanitate. Ca şi în recentul eveniment „Crimeea” riscurile, pericolele, costurile şi consecinţele vor fi aruncate în „cârca” Occidentului. 



Aşa cum am arătat în editorialele anterioare, pe fondul acţiunilor politico-sociale destabilizatoare din Donetk, Luhansk si Harkov , jocurile de putere ruso-americane, vor continua disputa zonei de influenţă la est de Polonia, pe coridorul sanitar al Rusiei, format din Belarus, Ucraina, Republica Moldova, Georgia, Armenia, Azerbaidjan. Justificând moral şi juridic intervenţia din Crimeea, diplomaţia rusă a făcut public angajamentul semnat de puterile occidentale în 1989 ( Germania şi SUA  cu Rusia) prin care puterile vesticenu-şi vor extinde influenţa asupra fostelor republici sovietice, cu excepţia balticelor”. Pe acest temei, Rusia a fost de acord cu unificarea Germaniei şi retragerea trupelor din Germania de Est”. În timp ce avioanele ruseşti survolează teritoriul Republicii Crimeea, la 200 km depărtare de coasta românească, „preşedintele jucător” vorbeşte despre necesitatea unei  „repoziţionări” a resurselor militare NATO pe teritoriul României. În acest scop SUA vor lua măsurile necesare pentru a aduce în România ( baza Mihail Gogălniceanu) încă 600 de militari (în majoritate puşcaşi marini) dar şi „avioanele necesare pentru îndeplinirea misiunilor specifice”. Această atitudine  a SUA, „liniştitoare” pentru România (frontiera de est  a UE), a stimulat, probabil, ieşirea la scenă a domnului preşedinte pentru a descuraja „apetiturile de refacere a zonei de influenţă sovietică”. Vineri, 04.04.2014, Rusia  a avertizat România asupra declaraţiilor antiruse ale  preşedintelui în legătură cu criza din Ucraina subliniind că o deteriorare a relaţiilor nu este în folosul niciuneia dintre ţări”. Surprizător şi riscant pentru noi, puterile europene, Franţa, Germania, Marea Britanieau „făcut ciocul mic”.

Dragi camarazi,

Cu siguranţă, în preambulul campaniei electorale europarlamentare, acest context geopolitic a încurcat iţele luptei pentru putere în ţărişoara noastră. Perdantul, pe toate fronturile, va fi, cel mai probabil, PNL.

2. Perdant,  pe miza  „Calului Troian”

Preluând, prin multcontestatul „act de coabitare” binecuvântarea SUA asupra programului de guvernare, tânărul premier a înţeles corect priorităţile României şi a asigurat, din punct de vedere politico-diplomatic, statornicia axei Bucureşti , Londra, Washington. Criticat de jurnaliştii partizani, descifrat şi interpretat aiurea de comentatorii clevetitori atraşi de mizele financiare, „pactul de coabitare” a reprezentat şi reprezintă o mutare cu efect întârziat, greu de înţeles , de către  cei lipsiţi de competenţă politică şi geopolitică. Aţâţate de vocile şi atitudinile mercantile din interiorul şi exteriorul PNL, „căpeteniile acestuia” au apreciat greşit atât strategia de creştere a potenţialului electoral liberal în preajma alegerilor,  cât şi momentul ruperii USL. S-a dorit cu insistenţă o binecuvântare germană prin scoaterea la înaintare a unui „cal troian liberal” în persoana domnului primar al Sibiului care, odată intrat în curtea staffului USL, să contribuie prin vocea şi numele său la revigorarea unei axe geopolitice partinice Bucureşti - Berlin, o axă paralelă cu cea guvernamentală şi presidenţială. Şi de ce nu, în situaţia erodării la guvernare a PSD până în 2015, să apară pe scena politică românească o nouă alternativă de putere în tandemul Crin - preşedinte, Iohanis - premier. S-a dorit o apropiere a mişcării liberale de lumea Europei Occidentale şi o potenţare de imagine a improbabilului preşedinte de sorginte liberală. Prin insistenţele sale de a aşeza pe „tronul de vicepremier” proaspătul liberal de naţionalitate germană, preşedintele liberal a crezut că premierul va ceda. În final, „calul troian liberal „ a rămas la porţile USL -ului  care s-a transformat peste noapte, în USD. 


La „schimb de servă” politică, prospătul USD a jucat miza „mânzului troian” extras rapid din ograda PNL. Liberalul Radu Stroe este cel care a înţeles „sensul geopolitic al pactului de coabitare”, şi, aflat până mai ieri în curtea PNL, a devenit, prin  cea de-a treia excludere, independent.  Cu gândul la o posibilă reântoarcere în PNL, este atât de independent încât a votat împotriva  moţiunii simple iniţiate de fostul său partid cât şi împotriva politicilor susţinute de acesta.

3. Liberalismul şi "dictatura" banului

Liberalismul, în varianta ordoliberală, speculând schimbarea raportului dintre cerere şi oferta de bunuri şi servicii în favoarea ofertei, a devenit după 1989, singura ideologie dominantă la scară globală. În prezent,  se manifestă sub diferite tipologii şi forme, de stânga, de dreapta şi liberalismul radical cu extremele sale. Fiind perceput mai mult ca un mecanism operaţional de funcţionare a economiei de piaţă, liberalismul vede destinele omenirii încorporate într-un sistem global. De dragul investiţiilor, guvernele aservite „foamei pecuniare” au digerat politic, necondiţionat paradoxurile economice şi sociale ale unei economii ”transnaţionale”, restricţionând libertăţile şi reglementările sindicale, ecologice, fiscale şi chiar democratice. În acest sistem economic ordoliberal, actorii privaţi îşi arogă privilegii apărate de stat, modificând prin abuz, atât relaţiile de putere cu statul cât şi repartiţia rezultatelor muncii. Legitimitatea formală a puterii economice private a viciat profund şi rapid autoritatea şi rolul statului şi a liberalizat la maximum, privilegiile actorilor privaţi. Aceste privilegii au propulsat la nivel naţional şi global politicile discreţionare ale cartelurilor şi monopolurilor, au pervertit sistemele  juridice şi administrative.

În loc să reglementeze abuzul  pe piaţa muncii, intervenţia statului a condus la crearea altor privilegii (este admis să muncească „la negru” până la 5 angajaţi). Încet şi sigur, puterea legitimă a statului de drept a fost înlocuită cu puterea unei „pieţe libere” fundamentată pe principiul anarhic al ”celui mai tare”. Argumentele fundamentale ale ordoliberalilor, în favoarea pieţei au dat rateuri. Actuala criză economică demonstrează fragilitatea  acestui model economic bazat pe un mecanism distorsionat al preţurilor, fixat în canoanele raportului dintre  „cerere – ofertă”. Mafia economiei de piaţă ordoliberală intervine în acest raport şi fixează în fiecare dimineaţă aceleaşi preţuri la aceleaşi produse. Că doar, la „şpagă pieţară egală”, trebuie să fie „vânzări şi profituri egale”. Nu vedeţi ce impact idiot au aceste preţuri la roşii,...etc de 7,99 lei? Sub masca stabilităţii monetare, limitării emisiunii monetare, restricţionării creditelor, politicii dobânzilor, reducerii cheltuielilor bugetare (in mod discreţionar) se accentuează „proletarizarea” populaţiei şi acumularea averilor nemuncite. În economia occidentală, instituţia fundamentală a proprietaţii private a avut un oarecare succes după anii 70 (ai secolului anterior), deoarece monopolul politic şi economic precum şi sistemul concurenţial au fost temperate de instituţiile puternice ale statului, bazate pe  dreptul public, privat şi constituţional. De asemenea, proprietatea privată a fost susţinută de o cultură a respectului, construită istoriceşte, în consens cu practicile şi prescripţiile sociale.  Actuala criză a demonstrat că singura „soluţie” de ieşire a economiilor din colapsul economic provocat de fundamentalismul ordoliberal  constă în recurgerea la ajutoarele finaciare de la stat dirijate către instituţiile private  bancare. Soluţiile de ieşire din criză nu au venit din partea inflaţiei de consilieri guvernamentali, laureaţi ai premiului Nobel ci, prin dijmuirea suplimentară a contribuabililor prin taxe, impozite, preţuri, dobânzi majorate, tăieri de salarii şi pensii şi alte abuzuri săvârşite împotriva populaţiei sărace. Aşa a devenit liderul PDL, boc, din fost comunist , „autentic ordoliberal”. Principiile axiomatice ale liberalismului referitoare la individ, progres, democraţie, economie ca destin, globalism etc, au depăşit spiritul de modernitate patinând treptat către un liberalism de extremă dreapta, în care "dictatura" banului este suverană. 


Prin  aceste simptome, liberalismul se apropie categoric, de un sfârşit. Dominat de un mecanism ilogic interior, presat de nevoia de resurse şi un consum încurajat,  această ideologie este plasată de umanitate în afara esenţei spirituale şi nemuritoare a omului.

“Liberalismul umanitar este culmea caliciei. Trebuie să începem prin a coborî până la ultima treaptă a sărăciei şi a mizeriei dacă vrem să accedem la individualitate”. (Max Stirner)
Gl.mr.r. prof.univ.dr. Petrişor Mandu

INFORMARE PE TEMA PROIECTULUI LEGII PENSIILOR MILITARE DE STAT



Emisiunea pe tema pensiilor, de la RTV, din 10.04.2014, la care au fost protagonisti d-na ministru Rovana Plumb, principalul expert al domniei sale si dl. Col. (r) Valeriu Pricina,  continuată duminica, 13.04.2014, intre orele 20.00-22.00.

Cu aceasta ocazie, dl. Col.(r) Valeriu Pricina a avut o lunga intrevedere cu d-na ministru, expunandu-i principalele obiectii ale SCMD si ale sindicatelor din politie, fata de Proiectul Legii pensiilor militare de stat.

D-na ministru a promis ca va studia proiectul in varianta trimisa de Ministerul Apararii Nationale Ministerului de Justitie si Ministerului de Interne ( accesati pentru vizionare pagina centrală a SCMD) si ne va comunica opiniile domniei sale cu ocazia audientei pe care a fixat-o d-lui vicepresedinte SCMD Valeriu Pricina, dupa sarbatorile pascale.

Rezultatele vor fi analizate in Comitetul Director al SCMD.

PRESEDINTELE SCMD,
Col. (r) dr. Mircea DOGARU

luni, 7 aprilie 2014

Preluat de pe pagina Filialei Brasov


COMUNICATUL NR.92 AL SCMD, FILIALA 1 BRAŞOV


Dragi camarazi,


În conformitate cu cele stabilite prin Comunicatul nr.91 din 01.04.2014, în data de 04.04.2014. ora 17.00 am desfăşurat adunarea generală, la sediul Filialei. La adunare au participat toţi  cei 28 de membri care au hotărât în 10 decembrie 2013, reactivarea Filialei 1 Brasov.  În urma dezbaterilor pe temele incluse în ordinea de zi, au rezultat următoarele:

1. Filiala 1 Brasov este hotărâtă să continue de drept şi de fapt activitatea sindicală în cadrul SCMD, parte componentă a societăţii civile. Până la data desfăşurării adunării generale, 30 de membri au plătit cotizaţia pe 2014. Urmează ca în perioada aprilie - mai 2014, alţi 30 de camarazi să se alăture nouă, prin plata cotizaţiei şi reactivarea în cadrul Filialei 1 Braşov. Intregul Birou Operativ şi membri susţinători suntem preocupaţi de întărirea camaraderiei şi armonizărea acţiunilor democratice în scopul slujirii interesului public. Atâta timp cât avem o cauză comună vom depăşi toate animozităţile create artificial şi vom primi, alături de noi, pe acei camarazi ce înţeleg şi preţuiesc interesul comun. În această lume încurcată în iţele intereselor băneşti vom aloca o mare parte din  energia noastră binelui public.

2. Nu ne interesează „constituirea bisericuţelor pe simpatii şi empatii”, nu ne interesează „blamarea unor căpetenii” şi nici acuzaţiile de „furăciune sindicală” deoarece, pentru aceste probleme, există un CNR resposabil şi organe ale statului de drept. Jocul în „afara tuşei” este un joc ilegal şi nedemn. Ideea de la care am pornit în reactivarea filialei 1 Brasov, în decembrie 2013, a fost declanşarea unui „start al activităţii sindicale” într-un mediu transparent, prietenos şi de respect reciproc ( dacă nu ca grade şi ierarhii, măcar, ca oameni). Nu ne interesează nici gravele materiale de acuzare şi manipulare postate şi distribuite la comandă şi în mod duşmănos,  care să incite, să revolte, să dezbine. Timpul „hârjonelii” sindicale a trecut. Vom revigora la maximum Filiala, având în vedere că, alături de noi mai sunt şi alte organizaţii ale rezerviştilor.


3. Ne dezicem de toţi neaveniţii care critică ANCMRR, invocând motive şi argumente furnizoare de vrajbă şi dezbinare şi apreciem concepţia de armonizare a intereselor tuturor militarilor în rezervă, prin scrisoarea adresată doamnei Ministru Rovana Plumb în 17.03.2014, sub semnătura D-lui gl. r. prof.univ.dr. Iliescu Mihai. Spre onoarea Asociaţiei ( a se revedea Editorialul din 21.01.2014, cu titlul „ANCMRR, IMPUNE-TE CU ONOARE”), propunerile vizează,  explicit şi direct, reglementarea juridică unitară a pensiilor de stat  ale tuturor pensionarilor militari . La propunerile înaintate de  ANCMRR ar mai trebui adăugată (în afara celor 4) următoarea, adică propunerea nr.5 „Recuperarea prejudiciului financiar suferit  de cadrele militare disponibilizate cu prilejul restructurării Forţelor Armate ale României, ale căror pensii au fost diminuate, prin OUG1/2011, să se realizeze prin respectarea principiului neretroactivităţii legii, într-un stat de drept”. Preşedintele ANCMRR justifică, în finalul scrisorii, de ce s-a adresat direct, Doamnei Ministru Rovana Plumb. Toţi ceilalţi, pe linie ierarhică, au fost înştiinţaţi, însă le-au lipsit disponibilitatea, transparenţa şi voinţa, necesare pentru a arăta respectul cuvenit, ANCMRR. Iată de ce apreciem că minţile prolifice de vrajbă şi dezbinare pot continua critica nefondată a ANCMRR. Continuăm să credem că, ANCMRR şi SCMD sunt entităţi democratice ale societăţii civile care pot „convieţui sub acelaşi soare” formând împreună cel mai important pol de putere civică. Nu ne rămâne decât să  departajăm responsabilităţile în componenta „reprezentativă”  şi cea „operaţională”. ANCMRR, aveţi tot respectul şi aprecierea noastră!



4. Ne-am luat măsurile necesare ca în cazul insistenţei unor structuri cu „responsabilitate dirijată” de a ne contesta în instanţe statutul, locul şi rolul în democraţia românească, să renaştem idealurile SCMD BRAŞOV, în alte forme specifice, democratice şi constituţionale. Incă mai credem în luciditatea  şi justeţea raţiunii juridice precum şi în ataşamentul tuturor liderilor filialelor SCMD, din ţară. Încă mai credem în statornicia principiilor şi sentimentelor care ne-au unit prin misiunile şi sacrificiile comune executate , zeci de ani, în cazărmile , poligoanele, taberele,  terenurile de instrucţie, dar şi în economia patriei. Incă mai credem în refacerea unităţii morale, cantitative şi  combative a SCMD. Incă mai credem în capacitatea noastră de a formula şi fundamenta o strategie sindicală concretă, demnă de creatorii şi beneficiarii ei. 

5. Am lăsat văicărelile la o parte  şi vom actiona ca nişte oameni responsabili faţă  de viitorul României. Dacă ţara va fi prosperă, vom trăi mai bine. Dacă vom tolera „golaniada electorală" promovată de „mumiile obsedate de putere" ale baronilor locali, dacă vom trece cu vederea acţiunile josnice ale unor personaje reciclate şi promovate  , în mod dubios, de structurile de partid, dacă nu vom fi capabili să departajăm „fiarele” de oameni, dacă nu vom „da jos cu ctitorii de sărăcie”,  atunci, în „lumea de mâine” va  fi o hiperinflaţie de impostură, nedreptate, ură şi dezbinare, minciună şi exploatare neruşinată. În această lume, noi militarii în rezervă  vom trăi o stare de disconfort care , treptat, se va transforma într-o „odisee socială”. Poate , împreună, vom identifica soluţii economice, sociale şi morale, demne de un  trecut presărat cu sacrificiile noastre, în interes nobil, tărfălit acum, de obsedaţii de putere şi cei cu buzunarele umflate prin hoţie.

6. Am luat la cunoştinţă de decizia Preşedintelui PNL Braşov (este şi Preşedinte al Consiliului Judeţean Braşov) de a ne „scoate  cu japca” din sala reparată şi pusă la punct de Filială şi a oferi această locaţie în interesul altui partid tânăr şi promiţător. Rog ca această atitudine ostilă faţă de SCMD,  să fie adusă la cunoştinţa Domnului Preşedinte al PNL, CRIN ANTONESCU, de către Preşedintele SCMD.  De asemenea, rog pe toţi camarazii din SCMD să ia act de această atitudine dispreţuitoare faţă de membri noştri. Dar consilierii PSD, PC şi UNPR din consiliul Judeţean Braşov, ce părere au?


7. Filiala 1 a SCMD Braşov va acţiona numai în interes public, alături de celelate Filiale ale SCMD şi stucturile societăţii civile. Vom apăra imaginea,  credibilitatea şi reputaţia instituţiilor statului aflate permanent în lupta cu corupţia, crima organizată, defăimarea ţării. Vom încerca să ne comportăm responsabil, să înţelegem ce se petrece cu adevărat în România şi în lume, să înlăturăm molozul de informaţii manipulatorii, să respectăm pe cei demni şi morali, să ajutăm pe cei care nu reuşesc. Vom căuta să stăm departe de lupta politică şi să intervenim democratic în momentele decisive ale opţiunilor civice. Numai aşa partidele vor constata că existăm şi contăm. Mai trebuie indeplinită o condiţie esenţială: să fim împreună, dacă nu toţi cei 155.000, măcar cei 23.000 care am fost odată. Voi toate celelate filiale, ale SCMD, ce planuri de viitor, aveţi?

Cu respect pentru toţi,

Preşedintele SCMD, Filiala 1 Braşov

Gl.mr.r. prof.univ.dr. Petrişor Mandu