"I. Într-o primă orientare jurisprudenţială, au fost admise contestaţiile formulate de reclamanţi, pensionari aflaţi în categoriile prevăzute de art. 1 lit.a)-h) din Legea nr. 119/2010 şi s-au anulat deciziile de recalculare a pensiilor emise în temeiul art. 3 şi art. 4 din acest act normativ, fiind menţinute în plată pensiile în cuantumul anterior.
În adoptarea acestor soluţii, instanţele de judecată au realizat un examen de compatibilitate a prevederilor din dreptul intern cu exigenţele art.1 din Protocolul adiţional nr.1 la Convenţie şi art. 14 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, astfel cum principiile consacrate de acestea au fost dezvoltate în jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omulup. Analiza efectuată de instanţe asupra noţiunii de „bun” în sensul art.1 din Protocolul nr.1 şi a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului a avut ca punct de pornire principiul garantării dreptului de proprietate şi faptul că, potrivit jurisprudenţei Curţii, protecţia instituită de Convenţie a fost extinsă şi la „interese economice” şi alte valori patrimoniale. S-a arătat că, în materie de asigurări sociale, instituţiile Convenţiei au statuat că plata unor contribuţii la sistemul de securitate socială poate, în anumite condiţii, să ducă la naşterea unui drept protejat de art.1 din Protocolul nr.1 la Convenţie, în sensul de a beneficia, la un moment dat, de avantajele conferite de acest sistem, iar pentru ca un asemenea drept să se nască şi să fie recunoscut, trebuie ca cel interesat să îndeplinească cerinţele prevăzute de legislaţia naţională în materie.
Reclamanţilor li s-a recunoscut dreptul la pensiile de serviciu în baza unor legi speciale, iar dreptul la această pensie avea două componente, una contributivă şi una necontributivă pe care statul s-a obligat să o suporte de la bugetul de stat.
.......................................................................................................................................................................................................
II. Într-o altă orientare jurisprudenţială, contestaţiile au fost respinse, fiind menţinute deciziile de recalculare a pensiilor de serviciu emise în temeiul Legii nr. 119/2010.
În motivarea acestor soluţii, s-a reţinut că Legea nr. 119/2010 a fost supusă controlului de constituţionalitate în raport de prevederile art. 15 alin. (2), art.16 alin. (1), art. 44, art.136, art. 47 şi art. 53 din Legea fundamentală, iar Curtea Constituţională, prin decizia nr. 871 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010, a constatat constituţionalitatea acestei legi..................................................
Apreciez că cea de-a doua orientare jurisprudenţială este în litera şi spiritul legii.
Prin art. 1 lit.a)-h) din Legea nr. 119/2010 privind unele măsuri în domeniul stabilirii pensiilor, publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 441 din 30 iunie 2010, s-a stabilit ca pensiile militare de stat, pensiile de stat ale poliţiştilor şi ale funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, pensiile de serviciu ale personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, ale personalului diplomatic şi consular, ale funcţionarilor publici parlamentari, ale deputaţilor şi senatorilor, ale personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă şi ale personalului Curţii de Conturi devin pensii în sensul Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare.................. "
Si, in fine, cerea D-ei sa se admita RIL-ul, adica sa se pronunte o decizie care sa "consfinteasca" cea de-a doua orientare jurisprudentiala.
Faptul ca s-a respins (a doua orientare) inseamna ca, implicit, se mentine prima.
Acesta ar fi un motiv de bucurie, dar nu pot sa ma bucur. Nu stiu de ce. Fie pentru ca sunt/em dupa 2 ani de zbucium, nervi, scandaluri etc. si imi e frica sa mai am incredere in ceva, fie ca ... pur si simplu am devenit insensibila la bucurii si la vesti bune.
Zicea un coleg sa astetam motivarea. Perfect de acord. Imi aduc aminte de RIL privind gratuitatea asistentei medicale si a medicamentelor. Initial ne-am bucurat, dar cand am vazut motivarea ... ne-a picat fata: ceva in genul "e gratuita, dar se plateste" (vedeti ca nu e de foarte mult timp si e publicata in MO). Acum, sper sa nu avem "norocul" de atunci. Situatia e mult mai usor de clarificat - ori e alba, ori e neagra.
30 de zile inseamna .... o vesnicie, plus inca 15 pana la publicare in MO.
Sa avem cu totii "asteptare usoara".
B. Mai este un aspect care merita comentat. Intr-o singura zi, 2 RIL promovate de procurorul general sunt respinse.
Asta demonstreaza, atat IQ-ul, cat si pregatirea profesionala si mai ales verticalitatea si impartialitatea distinsului magistrat.
Sunt absolut convins ca nu procurorul general si-a biciuit neuronii pentru motivarea RIL. Dar este cert ca le-a ordonat celor care au avut sarcina intocmirii, ce varianta sa sustina.
Daca in privinta independentei judecatorilor sutn argumente notabile si pro si contra, in ceea ce priveste independenta si impartialitatea ultimului procuror genral al Romaniei, lucrurile sunt clare ca lumina zilei.
Toate demersurile sale au fost pentru sprijinirea neconditionata a actiunilor puterii (ex. frauda la votarea legii 263), fara sa-i pese catusi de putin de principiile statului de de drept, de legalitate, de onoare si mandrie profesionala in ultima instanta.
Daca ar exista onoare, dupa un asemenea esec s-ar cuveni ... putina odihna.
D. Are. Intra in atributiile lui ca, ori de cate ori se sesizeaza ca se dau hotarari judecatoresti cu o intepretare neunitara a legii (indiferent de domeniul de reglementare) sa promoveze recursul in interesul legii (si nu in interesul altcuiva!!!) prin care sa solicite ca ICCJ sa se pronunte printr-o decizie cu privire la modul de interpretare a legii propunand si argumentand pozitia pe care o considera legala.
RIL nu are legatura cu procesul sau cu un grup de procese, fie civile sau penale, ci cu modul in care judecatorii interpreteaza legea, atunci cand exista intepretari opuse ale aceleiasi legi.
E. Din pacate, rezultatul RIL nu are prea mare importanta pentru pensionarii militari. Cel mult, ar fi pentru cei carora li s-au calculat pensii mai mici decat cele aflate in plata. In acest caz, instantele ar fi obligate sa dea hotarari de mentinere in plata a pensiei anterioare, Si cred ca acesta este, totusi, un castig important. Ramane de vazut si motivatia instantei.
F. Prin mentinerea in plata a cuantumului fostei pensii ocupationale, fara transpunerea acestuia in sistemul public, prin impartire la valoarea unui punct de pensie, se asigura partial respectarea prevederilor art. 1 din primul protocol la Conventie. De ce doar partial ? Pentru ca tot expropriere, in acceptiunea art.1/CEDO, inseamna inscrierea in decizia de pensie a unui punctaj mediu anual mai mic decat cel echivalent cuantumului fostei pensii ocupationale. Repet, daca asa se va materializa in decizia de pensie !
Chiar daca asupra acestui punct de vedere nu au fost exprimate opinii favorabile, cu sanse de succes, eu continui sa cred ca merita atentie din partea juristilor. Mai ales acum cand insasi ICCJ incurajeaza instantele din Romania sa judece in concordanta cu prevederile art 20 din Constitutia Romaniei: „ (1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte.”
Oare cum va interpreta ICCJ discriminarea prevazuta la art. 14/Conventia …??
Sa speram la mai mult ???
G. Deciziile ICCJ nu modifica legislatia.
Solutiile viabile nu pot veni decat tot de la decidentul politic.
Daca nu se va modifica legislatia, se va ajunge in situatia in care cei 10% cu pensiile diminuate isi vor pastra cuantumul vechii pensii doar in urma unei actiuni in instanta (emitentii deciziilor de revizuire sunt obligati sa respecte OUG 1), iar cei care nu vor contesta decizia de revizuire vor ramane cu cuantumul stabilit prin aceasta.
Redobandirea statutului de pensionar militar nu se poate realiza decat printr-o initiativa legisativa care sa fie adoptata de Parlament.
In instante, interne sau externe, nu putem obliga statul sa ne redea vechiul statut. Singurele masuri care poate fi sanctionate de instante sunt diminuarea cuntumului pensiei legal dobandite si anularea dreptului de a lucra dupa iesirea la pensie.
Celelalte elemente care realizeaza legatura cu sistemul militar (corelarea cresterii pensiei cu dinamica soldelor de grad si functie, bugetul din care sunt platite pensiile etc) sunt atributul exclusiv al decidentului politic.
H. Este foarte adevarat ca legislatia nu s-a modificat pana in prezent prin decizii ale instantelor de judecata.Vreau insa sa subliniez ca CEDO impune modificarea legislatiei atunci cand prevederile legale dintr-un stat semnatar al Conventiei incalca drepturile si libertatile cetatenesti fundamentale. Prin extrapolare, constatand neconcordanta, insasi instantele de judecata interne pot impune adoptarea corectiilor necesare.
Este concluzia mea de cititor al legislatiei, fara pregatire juridica.
I. E o chestiune de nuanta, dar e foarte importanta.
CEDO nu impune modificarea legislatie, ci forurile de decizie politica iau la cunostinta ca actul normativ emis de ei este in contradictie cu principii de drept consacrate sau cu tratate ratificate si atunci proedeaza la modiicarea sau inlocuirea actului normativ respectiv.
Este in acord cu principiul separatiei puterilor in stat care are drept fundament reunoasterea si respectarea competentelor fiecareia dintre ele.
La noi lucrurile stau pe dos pentru ca, cel putin in cazul nostru, decidentul politic luand act ca actiunile lui sunt in neconcordanta cu norme de drept si, drept consecinta, a fost sanctionat prin hotarari judecatoresti, in loc sa-si repare greseala, a cautat tot felul de artificii pentru a paraliza efectele hotararilor judecatoresti (ex. platile restantelor la profesori, hg 735 inlocuita cu OUG 1 tocmai pentru a nu mai putea fi anulata in instanta).
De aceea am facut afirmatia, ca doar decidentul politic poate rezolva situatia creta astfel incat sa previna deschiderea altor actiuniin instanta.
Nu este exclus ca in urma deciziei ICCJ guvernul sa vina cu un alt at normativ la fel de nelegal ca si precedentele si sa ne adua din nou pe linia de plecare.
Toate instantele nationale, internationale se pronunta in cadrul proceselor cu subiecte de drept ine determinate. Hotararile lor au efecte strict asupra partilor din proces. Efectele juridie nu se rasfrang asupra altor subiecte de drept.
Este doar cazul particular al actelor normative subsecvente legii, care pot fi anulate de instante.
Tocmai de aceea guvernul a recurs la aprobarea normelor metodologice de aplicare a legii 119 prin OUG, ceea ce reprezinta clar un abuz de drept dar extrem de greu de sanctionat de instante.
Revenind la CEDO, cate din deciziile CEDO, prin care statul roman a fost sanctionat, au dus la modificarea legeislatiei?
Tocmai de aceea vreau sa trag un semnal de alarma.
Sa nu creada cineva ca decizia ICCJ se rasfrange asupra hotararilor judecatoresti pronuntate deja sau ca deciziile de revizuire devinule de drept.
Unica modalitate de a obtine anularea unei decizii nelegale este actiunea individuala in instanta si obtinerea unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile.
