NEREGULI, ERORI, INCOMPETENTĂ, ABUZ SAU REA VOINŢĂ ?

România este primul stat din lume care a trecut la recalcularea pensiilor militarilor şi integrarea acestora în sistemul public de pensii. Atât Legea nr. 119/2010 cât şi O.U.G. nr. 1/2011, induc falsa idee că pensiile militare de stat “se recalculează”, “se revizuesc”, ca şi cum ar fi fost obţinute pe baza principiului contributivităţii. În realitate, militarii nu au contribuit niciodată la bugetul asigurărilor sociale de stat, contribuţia lor fiind de 5% pentru pensia suplimentară care, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 164/2001, a devenit contribuţie individuală la bugetul de stat şi nu la bugetul asigurărilor sociale de stat. Ori, Legea nr. 119/2010, O.U.G. nr. 1/2011 şi Legea nr. 263/2010, introduc sintagma de “stagiu de cotizare” inducând astfel ideea de contributivitate. Intregul proces de recalculare, revizuire, regularizare s-a realizat şi se realizează prin încălcarea Constituţiei României şi a principiilor fundamentale ale drepturilor omului. Combatera crizei, dacă era de utilitate publică, trebuia să constituie o îndatorire a tuturor persoanelor, în cazul de faţă, au fost afectate numai pensiile militarilor în rezervă.
Constituţia Romaniei /2003 prevede la art. 1 alin. (5) ca „respectarea Constitutiei, a suprematiei sale si a legilor este obligatorie”. Această obligaţie este valabilă pentru toţi cetăţenii români. Tot Constituţia Romaniei /2003 la art. 16 alin. (2) precizează ca „Nimeni nu este mai presus de lege”. Spre deosebire de ceilalţi cetăţeni ai României, parlamentarii (art. 70 alin. (1) din Constituţie), Preşedintele României (art. 82 alin. (2) din Constituţie), membrii Guvernului (art. 104 alin. (1) din Constituţie), judecătorii (art. 34 alin. (1) din Legea nr. 303/2004) şi militarii (art. 8 din Legea nr. 46/1996) depun un juramânt prin care se obligă sa respecte Constituţia şi legile ţării.
Tot Constituţia României/2003 prevede la art. 147 alin. (4) ca „Deciziile Curţii Constituţionale se publica in Monitorul Oficial al Romaniei. De la data publicarii, deciziile sunt general obligatorii si au putere numai pentru viitor”. Dar sa vedem cum sunt respectate si aceste prevederi constitutionale in raport cu Decizia nr. 20 din 2 februarie 2000, dar si alte decizii la care face referire aceasta:
a. „Conform reglementărilor menţionate, pensia de serviciu se acordă la împlinirea vârstei de pensionare numai magistraţilor, respectiv militarilor care, în privinţa totalului vechimii lor în muncă, îndeplinesc condiţia de a fi lucrat un anumit număr de ani numai în magistratură sau, după caz, ca militar. Caracterul stimulativ al pensiei de serviciu constă, atât în cazul magistraţilor, cât şi în cel al militarilor, în modul de determinare a cuantumului pensiei în raport cu salariul, respectiv cu solda avută la data ieşirii la pensie”
b. „Constatând că aceste elemente care diferenţiază regimul de pensionare al militarilor şi al magistraţilor de regimul general al pensiilor asigură un tratament juridic specific celor două categorii de asiguraţi, Curtea Constituţională reţine că instituirea pensiei de serviciu pentru cadrele militare şi pentru magistraţi nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensaţie parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună militarii şi magistraţii.
Astfel, aceste statute speciale stabilite de Parlament prin legi sunt mult mai severe, mai restrictive, impunând militarilor şi magistraţilor obligaţii şi interdicţii pe care celelalte categorii de asiguraţi nu le au. Într-adevăr acestora le sunt interzise activităţi ce le-ar putea aduce venituri suplimentare, care să le asigure posibilitatea efectivă de a-şi crea o situaţie materială de natură să le ofere după pensionare menţinerea unui nivel de viaţă cât mai apropiat de cel avut în timpul activităţii.”
„Un alt element comun care justifică în mod obiectiv şi rezonabil un tratament juridic asemănător al magistraţilor şi al cadrelor militare, inclusiv în ceea ce priveşte regimul de pensionare, îl reprezintă riscul pe care îl implică exercitarea profesiilor respective, ambele având un rol esenţial în apărarea drepturilor omului, a ordinii publice, a valorilor statului de drept.”
Decizia nr.120 din 15 februarie 2007 a Curtii Constitutionale, publicata in Monitorul Oficial nr. 204 din 26.03.2007 prevede ca: „ÎN CAZURILE ÎN CARE DIN RECALCULARE REZULTĂ UN CUANTUM MAI MARE AL PENSIEI, SE VA PLĂTI ACESTA, IAR DACĂ NOUL CUANTUM REZULTAT ESTE MAI MIC, SE VA ACORDA ÎN CONTINUARE PENSIA ANTERIOR STABILITĂ ŞI AFLATĂ ÎN PLATĂ, FĂRĂ A SE ADUCE VREO ATINGERE DREPTURILOR LEGAL CÂŞTIGATE ANTERIOR”. Asupra acestei decizii, Curtea Constitutionala nu a mai revenit pentru a o modifica, si sa aduca argumente de ce o modifica si deci aceasta decizie a ramas valabila.
In conditiile in care toate statele europene, si nu numai, reglementeaza pensiile militarilor prin legi separate sau capitole separate de ceilalti cetateni si pensiile se stabilesc ca procente din ultimul venit sau veniturile din ultimele 3/6 luni, se platesc din bugetul de stat etc. cum poti sa spui ca respecti legile tarii si armonizezi legislatia cu cea comunitara pentru a fi compatibile cand recalculezi pensiile militare ca pentru civili, introducandu-le in sistemul public de pensii, platite din bugetul de asigurari sociale si dependente de punctul de pensie (care este la bunul plac al guvernantilor)?
Totusi sa nu uitam ca scopul nedeclarat al acestei recalculari nu a fost reducerea pensiilor ci dependenta pensiilor militare de punctul de pensie care poate fi in orice an diminuat fara prea multe probleme (asa este prevazut in lege si nu mai trebuie sa dea nimeni socoteala pentru scaderea pensiilor) si faptul ca pensiile militarilor nu mai trebuie sa fie actualizate in raport cu cele ale militarilor activi, ci numai cu inflatia. Altfel cum se poate explica aceasta risipa (oare a facut cineva un calcul) de forte, timp, fonduri si mijloace materiale la care se adauga si nervii si timpul pierdut de catre pensionari pentru aceasta recalculare, care va fi urmata de revizuire (alt termen folosit pentru a mai atenua impactul recalcularii asupra unui numar mare de pensionari militari). Oare au luat in calcul initiatorii acestei legi 119/2010 ca sunt unele arhive care au fost distruse de inundatii si cutremure, unele documente care nu mai pot fi descifrate datorita materialelor cu care au fost intocmite si timpului care s-a scurs de la creerea lor si a faptului ca situatia veniturilor cadrelor militare nu se gasesc intr-un singur document (state de plata de la unitate si uneori de la esalonul superior, ordine de zi pe unitate etc.) si intr-un singur loc (unitati de pe tot teritoriul tarii, depozite de arhiva etc.). Si-a pus totusi cineva problema ca actualii guvernanti nu au prevazut in aceste legi nici o masura compensatorie pentru pensiile celor obligati sa paraseasca sistemul inainte de termen pentru ca Romania sa-si indeplineasca obligatia asumata de reducerea efectivelor prin intrarea in NATO? Cu ce sunt vinovati acestia ca acum trebuie sa fie pedepsiti cu diminuarea pensiilor ca nu au stagiul complet de cotizare?
Mulţi camarazi apreciază că nu s-au formulat şi aplicat reacţiile necesare şi oportune de către SCMD la aceste abuzuri ale guvernanţilor. Ba mai mult, un binevoitor , falimentar pe toate componentele psihice, mă sfătuia pe E-mail „să merg la un psiholog deoarece am ceva cu cei de culoare portocalie”. Cei care nu sunteţi de acord cu tipurile de argumente pe care subsemnatul le postează pe acest blog (decente în expresii şi acuze), vă sfătuiesc să le ocoliţi, pentru a nu vă virusa de ură împotriva asumării forţate a democraţiei de către politica portocalie. De asemenea, dacă în cele enunţate mai jos găsiţi ceva neprietenos sau nelegal, vă rog să vă orientaţi sentimentele de camaraderie către ceilalţi 6,5 miliarde de vecini de pe planetă. Eu sunt neglijabil pentru aceştia, însă util pentru cei peste 20.000 de pensionari militari nenorociţi de actuala putere. Într-un viitor mai puţin sau mai îndepărtat, fiecare vom avea parte de o nobilă iertare , benefică pentru întreaga specie umană. Mai bine să rămânem prieteni şi să avem un rol conştient în transformarea mediului ambiant în care, trăim cu toţii pe această planetă.
Din prea mult respect pentru camarazii vătămaţi de această putere politică am intreprins o serie de măsuri şi activităţi MENITE SĂ DEA O REACŢIE PE DEPLIN JUSTIFICATĂ LA ABUZURILE SĂVÂRŞITE ÎMPOTRIVA MILITARILOR ÎN REZERVĂ. Prin urmare, o serie de argumente le includ în sfera prezentării abuzurilor puterii iar altele, în dreptul natural la autoapărare, astfel:

I. TENDINŢA DE ARMONIZARE A EFORTURILOR INSTITUŢIILOR STATULUI PENTRU LIMITAREA DREPTURILOR MILITARILOR LA APĂRARE ŞI LA UN PROCES ECHITABIL:
a. Acest drept a fost încălcat de instanţele româneşti sub următoarele aspecte:
• Unele instanţe de fond au săvârşit grave încălcări a dreptului la apărare, prin soluţiile de respingere a acţiunii, în toate gradele de jurisdicţie - fond şi recurs, nu s-a înfăptuit o judecată echitabilă ci am asistat la un refuz în a judeca pricina care a condus la încălcarea dreptului la un proces echitabil, sub aspectul faptului că nu s-a regăsit independenţa şi imparţialitatea instanţei de judecată atât în pronunţarea soluţiilor cât şi în motivarea hotărârilor judecătoreşti date. S-a conturat şi mai mult refuzul instanţei de judecată în a cerceta fondul cauzei sub toate aspectele, şi care prefigurează încă de la început soluţia pe care urma să o pronunţe – de respingere a acţiunii;
• Declinarea dosarelor de la instanţele teritoriale la cele din Bucureşti, realizată într-un termen de 1 an de zile, a încălcat dreptul la un proces echitabil, sub aspectul termenului rezonabil, în deosebi cu celeritate având în vedere obiectul dedus judecăţii, o repunere în drepturi, redobândirea dreptului patrimonial la pensie;
• Îndoiala asupra imparţialităţii şi independenţei instanţelor naţionale determinată de practica neunitară a acestora în sensul că în cauze similare care au ca obiect redobândirea dreptului la pensie, aceleaşi instanţe de judecată au pronunţat hotărâri judecătoreşti irevocabile, contradictorii, unele de admitere şi altele de respingere.
b. Acest drept a fost încălcat de Casele Sectoriale de Pensii sub următoarele aspecte:
• fiecare ofiţer în rezervă cu pensia diminuată cronic, a primit câte 2-5 decizii de revizuire iar cei care au lucrat după pensionare s-au pricopsit şi cu câte 2-3 decizii de recalculare, în baza Legii 263 /2010. Aglomerările de dosare în instanţe şi „comenzile politice” de limitare a posibilităţilor noastre de apărare în faţa justiţiei au făcut ca termenele date pentru analiza şi judecarea cauzelor privind recalcularea , să fie împinse până în anul 2013. Acum suntem în etapa în care am primit deciziile de revizuire şi ne pregătim să fim loviţi de regularizare şi deciziile de impunere. Posibilităţile noastre de apărare, în instanţele naţionale, sunt limitate din ce în ce mai mult. Pornim de la premisa că toate deciziile privind revizuire şi recalculare(după Legea 263/2010, pentru aceia care au lucrat suplimentar după pensionare), decizii care au produs vătămarea nostră trebuie contestate! Prin urmare, contestăm 2-5 decizii de revizuire respectiv, recalculare. Aici s-a dorit să se ajungă şi din acest moment, posibilităţile nostre de apărare, dreptul nostru la un proces echitabil, devin vulnerabile astfel:
• au fost elaborate mai multe decizii de revizuire şi recalculare succesive şi contradictorii (cu multe aberaţii şi greşeli de ordin tehnic combătute de subsemnatul prin Petiţii, adresate Parlamentului şi Administraţiei Presidenţiale) pentru a complica procesul de apărare (contestarea deciziilor şi stabilirea numărului de acţiuni în instanţe);
• foarte mulţi camarazi nu au primit răspunsul la contestaţie în termenul legal, 45 de zile (ministerele motivând că sunt peste 30.000 de contestaţii şi este imposibil să se răspundă în termenul legal), fapt ce blochează accesul la justiţie deoarece în acţiunea de contestare la instanţă sunt solicitate două elemente: anularea Hotărârii comisiei de Contestaţii şi anularea deciziei de revizuire (recalculare). Acţiunile, chiar în absenţa Hotărârii Comisiei de Contestaţii, au fost depuse la instanţe. Este posibil ca instanţele să respingă acţiunea (în lipsa Hotărârii comisiei de Contestaţii) ca fiind prematură sau poate să ia în calcul „lipsa răspunsului” , ca răspuns negativ. Va fi foarte dificil să se demonstreze în instanţe acest abuz evident;
c. Vor fi situaţii în care un camarad de-al nostru va trebui să formuleze 2-3 acţiuni succesive în instanţe în funcţie de termenele la care primeşte răspunsul la contestaţii. Instanţele vor decide dacă există posibilitatea conexării dosarelor sau nu;
d. Evoluţia proceselor privind anularea deciziilor de revizuire (recalculare după Legea 263/2010) va fi incertă, lipsită de predictibilitate şi de un termen rezonabil de soluţionare, atâta timp cât acţiunile privind anularea deciziilor de recalculare (după H.G. nr. 735/2010) nu sunt finalizate. Cunoaştem faptul că procesul de revizuire vizează pensiile recalculate nelegal, după ce H.G. nr. 735/2010 a fost suspendată. Prin urmare, vor intervenii o serie de strategii de aşteptare (suspendarea acţiunilor privind revizuirea , recalcularea, regularizarea) până la finalizarea acţiunii de recalculare (conform Legii nr. 119/2010 şi a H.G. nr. 735/2010);
e. Urmează regularizările şi deciziile de impunere. În mod normal şi aceastea vor fi contestate şi apoi după 45 de zile se acţionează în instanţă. Această acţiune de impunere va fi serios perturbată de nefinalizarea acţiunilor anterioare depuse în acceeaşi speţă ;
f. În dosarele de recalculare (după H.G. nr. 735/2010) petenţii sunt grupaţi în funcţie de situaţia din ianuarie 2011 iar în dosarele de revizuire aceştia nu mai pot fi grupaţi la fel. Din aceste considerente cele mai multe cauze pot fi tratate şi analizate individual în funcţie de răspunsurile la contestaţii. În acest fel, cheltuielile de judecată vor fi mai mari şi suportate de acei militari în rezervă care contestă deciziile respective. În niciun caz gruparea contestatorilor din dosarele de recalculare nu se mai suprapune peste gruparea din dosarele de revizuire. Acest factor exercită presiuni asupra avocaţilor de a opta , în unele cazuri, pe acţiuni individuale! In această situaţie, soluţiile individuale nu pot fi oferite decât de avocaţi.
Toate aceste fenomene, inexactităţi, confuzia juridică, suprapunerea unor etape, neglijenţa şi abuzul autorităţilor, au favorizat jocul scenarist în defavoarea celor care sunt vătămaţi, adică militarii în rezervă.

II. PROCESUL DE RECALCULARE ŞI REVIZUIRE A PENSIILOR MILITARE ORGANIZAT ŞI CONDUS DE CĂTRE MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE, MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR ŞI S.R.I., ÎN BAZA LEGII 119/ 2010 ŞI A OUG NR.1 /2011, CONŢINE MULTE GREŞELI ŞI ERORI DATORATE LIPSEI DATELOR ŞI INFORMAŢIILOR NECESARE ŞI APLICĂRII DISCRIMINATORII ŞI ABUZIVE A PREVEDERILOR UNOR ACTE NORMATIVE, ASTFEL:
a. Modul de elaborare şi aducere la cunoştinţă a adeverinţelor cu veniturile realizate de către fiecare militar în rezervă, dovedeşte încalcarea flagrantă a prevederilor art. 5 din O.G. 33/2002, privind reglementarea eliberării certificatelor şi adeverinţelor de către autorităţile publice şi locale, cât şi ale art.125 din H.G. 257/2011, pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii 263/2010, prin care se face referire la răspunderea pe care o au angajatorii sau orice alţi detinători de arhive pe linia legalitătii, exactităţii şi corectitudinii datelor înscrise în adeverinţele pe care le eliberează, în vederea stabilirii, recalculării sau revizuirii drepturilor de pensie. Starea de fapt creată pe parcursul lunilor ianuarie şi februarie 2011 , ca urmare a emiterii unor decizii de recalculare ilegale, este arhicunoscută şi de aceea nu mai fac referire la ea.
b. A fost emisă şi publicată în Monitorul Oficial nr. 81/31.01.2011, Ordonanţa de Urgentă nr.1, care la art.3 precizează: „pentru revizuirea pensiilor se utilizează metodologia de calcul prevazuta în anexa nr.3, astfel:
 se determină punctajul lunar prin raportarea veniturilor lunare la salariul mediu brut/net din luna respectivă;

 se determină punctajul anual prin împărţirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate în anul calendaristic respectiv;
 punctajul mediu anual se determină prin împărţirea numărului de puncte rezultat din însumarea punctajelor anuale realizate la stagiul complet de cotizare. Stagiul complet de cotizare prevazut la art.1, este de 20 ani”.
Am subliniat această anexa pentru a demonstra faptul ca acest stagiu de cotizare astfel stabilit produce efecte nedorite, datorită contextului legislativ general diferit raportat la perioadele de timp în care pensionarii şi-au desfăşurat activitatea militară;
c. Având în vedere ca în categoria pensionarilor militari se includ cadre militare pensionate atat înainte de 1995, anul în care s-a aprobat Legea nr. 80 privind Statutul cadrelor militare, cât şi dupa acest an, era firesc ca acea comisie de specialişti care s-a ocupat de metoda de calcul a pensiilor militare, (paşii descrisi anterior) să se fi gândit si la art. 92 din acest statut în care se precizează ” limitele de vârsta în grad şi stagiile minime în grad mult mai reduse faţă de perioada anterioară acestui statut, precum şi de Legea nr.164/2001, cu modificările şi completările ulterioare, prin care, în conformitate cu art.12, se precizează ca “vârsta de pensionare s-a diminuat de la 60 ani (cu raport scris, prelungire pâna la 62 de ani) la 55 ani pentru gradul de colonel, 53 ani pentru lt.col., 47 ani pentru maior, etc”. Pentru acest considerent era imperios necesar ca stagiul de cotizare de 20 de ani, sa fie diferenţiat pentru cei care au fost pensionati de la 60 de ani în sus si pentru cei care au fost obligati prin Legea nr. 80/1995 să se pensioneze la limita de virsta in grad ( 55 ani, 53 ani,etc.).
Dar pe lângă situaţia mai sus amintită, pentru intrarea ţarii noastre în N.A.T.O, s-au desfiinţat zeci si sute de unităţi militare, iar mare parte din cele existente au fost restructurate. Din acest motiv au fost trecute în rezervă foarte multe cadre militare. Plăţile compensatorii acordate în condiţiile O.U.G. nr.7/1998 nu au reprezentat “pensia anticipata aferenta”, asa cum eronat a susţinut ministrul apărării naţionale în Conferinţa de presă din data de 09.06.2011.
Spre exemplificare: doi militari care şi-au început cariera militară la 20 de ani şi au ieşit la pensie, conform legislaţiei în vigoare, la 60 de ani şi respectiv la 55 de ani, vor primi pensii diferite: admiţând, că pentru fiecare an punctajul anual este 1, rezultă că punctajul mediu anual este diferit şi ca atare şi pensiile sunt diferite, astfel: 60 de ani – 20 ani = 40 ani lucraţi, rezultă astfel un punctaj mediu anual = 2 (40 : 20); 55 ani – 20 ani = 35 ani lucraţi, rezultă un punctaj mediu anual = 1.75 (35:20).
Probabil, veţi spune că unul a lucrat mai mult, iar celălat mai puţin , ceea ce este adevarat, dar cu ce este vinovat militarul care a lucrat mai putin, întrucât pensionarea s-a facut nu din vina lui, ci din cauza legislaţiei în vigoare la acea dată?!
Concluzia nr.1 : pensiile militarilor trecuţi în rezervă înainte de 1995, vor fi cu cel putin 12,5% mai mari decât cele ale pensionarilor care au trecut în rezervă în baza legii 164/2001.
d. Ordonanta de Urgenta nr. 1/ 2011, are doar trei anexe, astfel:
 Anexa nr.1 referitoare la cuantumul soldelor de grad si soldelor de functie minime corespunzatoare gradelor militare detinute;
 Anexa nr. 2 – salariul mediu anual şi minim pe ţară ;
 Anexa nr. 3 – referitoare la metodologia de calcul .
Am enumerat aceste anexe şi conţinutul lor pentru a demonstra faptul că, în conformitate cu art 8 alineatul 1 din Metodologia de calcul privind revizuirea pensiilor acordate beneficiarilor proveniţi din sistemul de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională,”… veniturile brute/ nete după caz, realizate lunar, utilizate la calculul punctajului lunar, cuprind drepturile salariale şi cele asimilate acestora, încasate de beneficiari conform legislaţiei în vigoare la data acordarii lor”. Aceste drepturi sunt enumerate de la punctele a) la g). Ori, surprinzator că O.U.G nr.1/2011, nu face referire decât la pct. a), respectiv: „… retribuţia tarifară lunară/solda lunară/ salariul de baza de încadrare lunar, inclusiv indexari, compensaţii, indemnizaţii de conducere/comandă, salarii, solde de merit şi alte drepturi similare prevăzute de legislaţia în vigoare la acea dată”, în timp ce la veniturile prevăzute la punctele b,c,d, nu se face nicio menţiune.
Ar fi fost corect şi imperios necesar ca şi pentru aceste drepturi asimilate să existe precizari privind modul de stabilire şi reconstituire conform legii, în situaţia în care acestea nu se pot identifica, din moment ce aceste drepturi asimilate salariilor sunt prevăzute în metodologia de calcul.
Oare este întâmplătoare această omisiune, având în vedere, ca până în anul 1990, statele de salarii se prelucrau odată pe lună, de către actualele C.M.Z.-uri (Centre Militare Judeţene) pentru toate unităţile din raza lor de activitate, pe acele calculatoare cu cartele perforate?! In acest fel , unitaţile militare care nu au avut sistem informatic propriu de calcul (situaţie în care erau majoritatea unităţilor militare), au întocmit state suplimentare de mână, cu modificările în evoluţia militară ( avansări, promovări în funcţie, acordarea de recompense şi premii anuale, etc.) intervenite pe parcursul unei luni . Aceste state suplimentare erau îndosariate cu actele de cheltuieli, care dupa Legea contabilitatii aveau termen de pastrare în arhivă 5 ani de zile, după care conform ordinelor în vigoare se distrugea arhiva respectivă. Iată că acel procent de 12,5% (creştere pentru cei pensionati înainte de 1995 şi diminuare pentru cei pensionaţi dupa acest an) continuă sa fie influenţat pozitiv sau negativ în funcţie de identificarea sau nu a drepturilor asimilate salariilor lunare, de norocul fiecăruia de a-şi fi desfăşurat activitatea într-o unitate cu sistem de calcul informatic sau nu.
Acesta este şi motivul pentru care perioadele de referinţă în activitatea militară coincid cu perioada de început şi sfârşit ale fiecărei luni, ca şi când toate modificarile s-au produs numai cu data de întâi a lunii şi nu şi pe parcursul unei luni. Legislaţia privind salarizarea cadrelor militare prevede foarte clar că plata drepturilor salariale se face începând cu data producerii lor şi nu cu data de întâi a lunii următoare, asa cum sunt reflectate aceste venituri în toate bazele de date care au servit la recalcularea/revizuirea pensiilor.
Concluzia nr. 2 : Deşi această arhivă nu mai există, ea putea fi reconstituită prin consultarea extraselor din ordinele de zi pe unitate (proces extrem de greoi) care se pastrează la fel ca şi statele de salarii şi în care se găsesc premiile, recompensele sau datele de la care s-au produs modificări în evoluţia militară a fiecarui militar, precum şi orice alte venituri asimilate drepturilor salariale, dar care nu au fost consultate, din motive numai de factorii din M.Ap.N., M.A.I., şi S.R.I. cunoscute. De asemenea, se puteau consulta datele din dosarele personale ale cadrelor, în care aceste drepturi sunt înscrise.
e. Megând mai departe, procentul de creştere sau diminuare a pensiei revizuite suferă modificări şi în ceea ce priveşte respectarea anexei nr. 1 la O.U.G. 1/2011, privind modalitatea de utilizare a datelor din anexa nr.1, în sensul că, solda corespunzatoare unui grad militar cuprinde mai multi coeficienţi de încadrare a funcţiei (exemplu: lt.col de la 3.10 la 3.50), iar la calculul efectiv al pensiei revizuite a fost folosit numai coeficientul minim (respectiv 3.10),dezavantajând cadrele militare care au fost încadrate pe functii cu coeficienţi mai mari de 3.10 (până la coefientul maxim de 3.50). In plus, de aceasta, statutul cadrelor militare permitea încadrarea pe o funcţie prevazută cu un grad superior celui pe care îl aveai la momentul numirii în funcţie. Anexa nr.1 din O.U.G.1/2011 prevede numai cuantumul soldelor de grad si soldelor de funcţie minime corespunzatoare gradelor militare deţinute. Există rezervişti care au primit decizii de revizuire cu solde de grad şi funcţie mai mici decât cele prevăzute în Anexa 1 din OUG nr.1/2011. Majoritatea rezerviştilor au deţinut funcţii superioare gradului şi logic ar fi trebuit ca veniturile luate în calcul, să fie mai mari decât cele minime specificate în OUG nr.1/2011. Această situaţie poate avea două cauze: ori nu s-au identificat toate documentele din perioada respectivă, ori Anexa nr.1 din OUG nr.1, este greşită.
f. Prin Hotărârea de Guvern nr. S 1019/2010 a fost modificată HG1294/2001, NORMELE cu privire la „Stabilirea locurilor de muncă şi activităţilor cu condiţii deosebite, condiţii speciale şi alte condiţii, specifice pentru cadrele militare în activitate”(modificările vizează anexa nr.1 la aceste Norme). În baza Hotărârii de Guvern nr.S1019/2010, Ministrul Apărării Naţionale a emis Ordinul nr.MS132 /28.12.2010. Acest Ordin nu abrogă ci modifică Ordinul anterior M116/05.09.2002 (NUMAI ANEXA NR.1, normele în sine , rămânând valabile). In aceste norme, la Art.9 se precizează că şi „cadrele militare care au trecut în rezervă începând cu data de 10.04.2001 (iar prin Legea nr.90/2007, pentru toate cadrele militare în rezervă), beneficiază de toate drepturile acordate prin HG nr.1294/2001” , modificată, în prezent cu H.G.nr.S 1019/2010. Prin urmare, Anexa nr.1 la H.G. S-1019/2010 trebuia aplicată tuturor militarilor în rezervă care au drept de pensie, deci şi celor vătămaţi prin OUG nr.1 /2011. Avem dovezi certe asupra unor discriminări efectuate în evaluarea condiţiilor de muncă, în mod diferenţiat, pentru persoane care au indeplinit aceleaşi funcţii în acelaşi loc (spre exemplu condiţiile din instituţiile de invăţământ). De asemenea, în ceea ce priveşte aplicarea discriminatorie a prevederilor Ordinului nr.MS132 /28.12.2010. Posibilităţile de apărare în instanţe au fost limitate şi de lipsa de transparenţă în aducerea la cunoştinţa militarilor în rezervă, a conţinutului actelor normative: H.G. 1019/2010 şi a Ordinului M.S.132/28.12.2010. Insăşi, între diferitele structuri există diferenţe de opinie cu privire la aplicabilitatea acestor acte normative.
Concluzia nr.3. Interpretarea şi aplicarea discriminatorie a acestor acte normative a produs serioase prejudicii financiare militarilor în rezervă ale căror pensii continuă să fie diminuate şi o imagine publică negativă instituţiilor care le-au aplicat
g. Pe parcursul perioadei de recalculare/revizuire nu s-a încercat absolut deloc, identificarea sau reconstituirea actelor originale, doveditoare a veniturilor realizate, respectându-se întrutotul prevederile O.U.G.nr. 1/2011. Dimpotrivă, s-a creat un cerc vicios, intenţionat, care a vătămat drepturile pensionarilor militari. Demersurile noastre cât şi ale altor colegi care au fost adresate conducerii M.Ap.N., M.A.I. şi S.R.I, , Caselor de pensii sectoriale din aceste Ministere, C.M.Z.-ului de care aparţine fiecare pensionar, precum şi unităţilor care păstrează arhiva militară, au rămas fără răspuns sau, eventual, cu un răspuns standard, negativ.
h. În temeiul art.41 din legea 80/1995 şi a OUG.90/2001, toate cadrele militare au semnat un contract privind exercitarea profesiei de cadru militar în activitate, în care se stipuleaza printre altele următoarele clauze:
 Perioada pentru care se încheie contractul este pană la limita de vârstă în grad;
 În situaţia înaintării în gradele următoare, limita de varstă în grad, pâna la care contractul îşi produce efectele, este limita de varstă a ultimului grad obţinut;
 Pe timpul exercitării contractului părţile au drepturile şi obligaţiile prevăzute de reglementările legale în vigoare.
Concluzia nr. 4 : In acest context, conducerile M.Ap.N., M.A.I., S.R.I., şi Guvernul şi-au permis să nesocotească Legea nr. 80/1995 care nu este abrogată, precum şi OUG. 90/2001. Prin urmare , noi am fost obligaţi să ieşim la pensie, în urma aplicării acelor condiţii impuse, nu am ieşit de bunăvoie.
III. PROCESUL DE RECALCULARE ŞI REVIZUIRE A PENSIILOR MILITARE ORGANIZAT ŞI CONDUS DE CĂTRE M.AP.N., M.A.I. ŞI S.R.I. ÎN BAZA LEGII 119/ 2010 ŞI A OUG NR.1 /2011, CONŢINE MULTE GREŞELI ŞI ERORI DATORATE MODULUI DE COMUNICARE A FACTORILOR DE RASPUNDERE DIN M.AP.N. , M.A.I. ŞI S.R.I. PE PARCURSUL DERULARII PROCESULUI DE RECALCULARE ŞI REVIZUIRE A PENSIILOR MILITARE ASTFEL:
a. Haosul a fost generat nu doar de modul de aplicare a actelor normative cât şi de comunicarea de care am avut parte pe site-ul ministerului , dublată de expedierea pe tot parcursul anului a deciziilor de revizuire, bineânteles doar a celor majorate cu intrarea în plată de la diferite date ale anului 2011.
b. Cât priveste comunicarea de pe site-ul ministerului, datele şi informaţiile au fost repetate, astfel: la data de 09.06.2011, însoţită şi de o conferintă de presă a ministrului, care spre deliciul celui care o reciteste, va observa ca este plină de laude elecorale şi fapte personale care treptat, s-au dovedit de cele mai multe ori a fi false. Spre exemplificare, pentru a demonstra ritmicitatea datelor prelucrate şi făcute public, s-au observat constant câteva situatii generalizate şi anume:
 Pensiile scăzute pană la data de 09.06.2011, au rămas identice pana la 23.12.2011, inclusiv pe decizia de revizuire, deci nici vorbă să se intreprindă ceva în folosul completarii bazei de date ;
 Pensiile care au fost afişate pe data de 09.06.2011, sub cuantum de 3.000 lei au fost păstrate în cuantum identic cu cel din decembrie 2010, fapt ce conduce la ideea ca nu s-au (re)calculat de loc, sau probabil au fost menţinute intentionat la acelaşi nivel pentru a se dovedi că ministrul şi premierul şi-au îndeplinit promisiunea facută, aceea ca pensiile sub 3.000 lei să nu scadă. Ministrul a anunţat în conferinţa de presă din 09.06.2011, că procesul de revizuire s-a încheiat. Ne punem întrebarea, după această perioadă, ce pensii au mai fost revizuite şi de ce nu s-au expediat deciziile de revizuire finalizate?!
c. Ca urmare a sesizărilor facute în special din partea S.C.M.D., la data de 29 iunie 2011, toate acele pensii egale în cuantum cu cel din decembrie 2010, afişate pe site-ul ministerului, au fost crescute arbitrar cu sume mai mari sau mai mici în funcţie de cuantumul pensiei avute anterior procesului de revizuire. Pe baza acestor creşteri comunicate prin intermediul site-ului s-au adresat acele felicitari din partea ministrului, tuturor celor cu pensii egale sau majorate, ceea ce a demonstrat faptul ca totul este în scop electoral.
Deciziile de revizuire expediate au fost, în primul rând, pentru cei cărora pensiile au crescut, astfel încât în luna decembrie au primit în plată pensia mărită şi un procent din diferenţa pentru anul 2011, deşi O.U.G. nr.1/2011 prevede la art. 7 alineatul 1 “… regularizarea se va face pâna la 31 martie 2012, prin stabilirea sumelor de plată sau de recuperat…”, deci sumele achitate în plus, atât în luna decembrie cât şi pe parcursul anului 2011, probabil, au fost date, tot în scop electoral, mascat.
Concluzia nr. 5 : Acest haos evident în procesul de recalculare/revizuire a pensiilor militare, agravat prin consecinţele propagandei mincinoase a creat mari nemulţumiri în rândul pensionarilor, care au primit pensiile diminuate, deşi pe site-ul M.Ap.N. acestea figurau, mărite.

IV. PRIN URMARE, STATUL, CHEMAT SĂ RESPECTE PREVEDERILE CONSTITUŢIONALE, PRIN CELE TREI CASE SECTORIALE DE PENSII, NU A RESPECTAT URMĂTOARELE DREPTURI, OCROTITE ASTFEL:
• Dreptul de „a fi încadrat în muncă, pe durată nedeterminată sau pe durată determinată, după caz, inclusiv în sectorul public, beneficiind de drepturile salariale, corespunzătoare funcţiei de încadrare, inclusiv de sporul de vechime corespunzător vechimii în muncă, dobândite până la data pensionării”, în baza prevederilor art. 26(1), art. 41(1) din Legea nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, şi art. 102 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare.
• Dreptul de „a cumula pensia cu veniturile realizate indiferent de nivelul veniturilor respective” în baza prevederilor art.26(2) din Legea nr.164/2001 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare.
• „Imprescriptibilitatea dreptului la pensie” şi faptul că „aceasta nu poate fi cedată total sau parţial”, în baza prevederilor art.7 din Legea nr. 164/2001, privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare.
• Dreptul la proprietate garantat de: Constituţia României, art.1(5), art.44; Legea 164/2001, art.7(1); Legea 80/1995, art.3;
• Dreptul la tratament egal în faţa legii fără discriminare garantat de: Constituţia României, art.1(5),art.16(1);
• Principiul egalităţii în drepturi a cetăţenilor, în condiţiile art.16 al. (1) din Constituţia României;
• Protecţia împotriva exproprierii, conform prevederilor art.44 al. (3) din Constituţia României;
• Neretroactivitatea legii prevăzută la art. 15 al. (2) din Constituţia României.

V. DIN SITUAŢIA DE FAPT EXPUSĂ MAI SUS, APRECIEM NECESARĂ, LUAREA URMĂTOARELOR MĂSURI:
5.1. Alcătuirea imediată a unei comisii la nivelul ministerelor de resort formată din experţi în domeniul financiar-contabil, care să constate greşelile enorme şi evidente care s-au produs în procesul de recalculare şi revizuire a pensiilor militare; este evident pentru orice persoană de bună credinţă că nu s-a dispus nici de timpul suficient şi nici de personalul calificat pentru prelucrarea cantităţii uriaşe de date şi informaţii aferente dosarelor de pensionare ale celor peste 170.000 de militari în rezervă;
5.2. Oprirea imediata a regularizărilor, în sensul de a nu reţine de la cei cu pensii diminuate, sumele stabilite arbitrar, începând cu 01.01.2011, până la revizuirea actelor normative şi a bazelor de date, concomitent cu terminarea proceselor înaintate în justiţie. Procedând astfel, veţi stopa hărţuirea militarilor în rezervă, demonstrând ca ţelul cel mai de preţ este normalitatea şi nu dezbinarea.
5.3. Pentru corectarea abuzurilor împotriva militarilor apreciem, că nu mai pot fi aplicate soluţii tehnice ci, numai soluţii politice în Parlament, deoarece justiţia este complet depăşită, asupra proceselor noastre ea acţionând mecanic şi mai putin juridic.Prin urmare, URGENTAŢI ADOPTAREA PROPUNERII LEGISLATIVE PENTRU MODIFICAREA ŞI COMPLETAREA ORDONANŢEI DE URGENŢĂ A GUVERNULUI NR.1/2011, PRIVIND STABILIREA UNOR MĂSURI ÎN DOMENIUL PENSIILOR ACORDATE BENEFICIARILOR PROVENIŢI DIN SISTEMUL DE APĂRARE, ORDINE PUBLICĂ ŞI SIGURANŢĂ NAŢIONALĂ; PRIN AMENDAMENTELE RESPECTIVE SUNT MENŢINUTE ÎN PLATĂ PENSIILE CARE AU CRESCUT, IAR CELE ALE CĂROR CUANTUMURI SUNT MAI MICI DECÂT CELE AFLATE ÎN PLATĂ ÎN LUNA DECEMBRIE 2010, SUNT REPUSE ÎN PLATĂ ÎN CUANTUMUL DIN LUNA DECEMBRIE 2010;
5.4. Cadrele militare nu ar trebui stimulate financiar preferenţial, pentru înregimentarea lor politică, deoarece este necesar să-şi menţină demnitatea şi să primească respectul societăţii pentru activitatea ce au depus-o şi o depun în folosul ţării.

Aduc mulţumiri camarazilor din Comitetul Director al SCMD pentru luarea în considerare a unor argumente din această analiză, în discuţiile purtate cu reprezentanţii puterii. AŞTEPT CU NERĂBDARE SOLUŢIA POLITICĂ. PÂNĂ ATUNCI AM SĂ TAC SPRE LINIŞTEA "PREAFERICIŢILOR" , ÎNSĂ NU AM SĂ STAU DEGEABA.
Sincere mulţumiri, pentru sprijinul de specialitate acordat de către doamna col.(r) Lazea Eugenia şi scuze acelora care, mulţumiţi de impactul acestor abuzuri, au uitat de menirea acestui sindicat militar. Va veni o vreme în care vor trebui să se apere în singurătate.

Preşedintele SCMD, Filiala 1 Braşov
Preşedintele Alianţei Pentru Respectarea democraţiei – Octavian Paler
Gl.mr.(r) prof.univ.dr. Petrişor Mandu