Răspuns nesatisfăcător al ministrului Apărării Naţionale
Social 5 Aprilie 2010
În data de 22 februarie 2010, senatorul PSD de Satu Mare, Valer Marian, a adresat o interpelare ministrului Apărării Naţionale, Gabriel Oprea, având ca obiect problema pensiilor militare. Prin această interpelare, senatorul Marian solicita, în principal, să i se comunice care este poziţia oficială a Ministerului Apărării Naţionale şi a Marelui Stat Major General în problema pensiilor militare, iar în subsidiar cerea să i se comunice care este numărul militarilor pensionari ce vor fi afectaţi de proiectul legii privind sistemul unitar de pensii publice şi ce sumă se economiseşte la bugetul naţional prin reducerea pensiilor militarilor. Săptămâna trecută, ministrul Apărării Naţionale i-a comunicat următorul răspuns senatorului Valer Marian:
“Problematica pensiilor militare a fost şi este în continuare în atenţia Ministerului Apărării Naţionale.
Prin dobândirea calităţii de stat membru al Uniunii Europene, România şi-a asumat, de la data de 1 ianuarie 2007, obligaţia de a transpune acquis-ul comunitar, inclusiv în ceea ce priveşte sistemul pensiilor militare de stat.
Ca urmare a consultărilor bilaterale, desfăşurate între experţii Comisiei Europene şi reprezentanţii instituţiilor române care se încadrează în sistemele de pensii ocupaţionale, a rezultat caracterul imperativ al modificării legislaţiei incidente. Astfel, a fost emisă Ordonanţa de urgenţă nr. 77/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 164/2001 privind pensiile militare de stat, precum şi pentru modificarea Legii nr. 80/1995 privind Statutul cadrelor militare, aprobată prin Legea nr. 14/2008.
În majoritatea statelor membre NATO şi UE, cât şi în alte state, principiile şi metodologia privind stabilirea pensiilor militare prezintă particularităţi distincte faţă de cel al pensiilor din sistemul public, fiind reglementate prin legi separate sau printr-un capitol independent, cuprins formal într-o singură lege împreună cu pensiile civile.
Baza de calcul a pensiilor militare se stabileşte în funcţie de valoarea soldei din ultima lună de activitate sau media soldelor pe ultimele trei, şase sau douăsprezece luni, la care se aplică un procent cuprins între 60 – 100%.
O analiză a abordării generale privitoare la pensii, în cadrul altor state membre NATO, conduce la următoarele concluzii:
- unele state au în vedere ca personalul militar să beneficieze de drepturi de pensie într-un procentaj din ultimul venit salarial brut. Este cazul Cehiei, Danemarcei, Italiei, Norvegiei sau Olandei;
- o altă situaţie o reprezintă aceea în care personalul militar beneficiază de pensie într-un procentaj raportat la ultimele şase salarii brute sau la cel mai mare salariu anual pe care militarul l-a primit în ultimii trei ani (cazul Franţei, respectiv al Marii Britanii).
Conform reglementărilor comunitare, criteriile decisive pentru încadrarea unui sistem de securitate socială ca sistem ocupaţional, sunt îndeplinite în totalitate de actuala lege a pensiilor militare de stat din România, astfel:
- legea se referă la o categorie distinctă de lucrători, cadrele militare, aşa cum sunt acestea definite de Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare;
- acordarea pensiei este direct legată de durata serviciului militar;
- pensia este calculată prin raportare la ultimul salariu al lucrătorului (ultima zi de soldă a cadrului militar).
Cu ocazia dezbaterii proiectului de Lege privind sistemul unitar de pensii publice, la solicitarea comisiilor parlamentare de specialitate, Ministerul Apărării Naţionale va pune la dispoziţia acestora informaţiile şi datele necesare.
De asemenea, reprezentanţii sistemului de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, organizează consultări interministeriale şi întâlniri cu asociaţiile militarilor în rezervă şi retragere.
Cu privire la numărul militarilor pensionari care vor fi afectaţi de prevederile proiectului legii privind sistemul unitar de pensii publice, vă comunicăm următoarele:
La solicitarea Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale, prin programul informatic asigurat de Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale, au fost efectuate simulări pentru determinarea cuantumului pensiei în cazul aplicării metodei de calcul a pensiilor conform noii legi. Pentru toate situaţiile care au fost analizate, cuantumul pensiilor obţinut prin aplicarea prevederilor proiectului de Lege privind sistemul unitar de pensii publice a fost mai mic cu un procentaj cuprins între 19% şi 69% faţă de cuantumul pensiilor stabilite conform actualei legislaţii.
În consecinţă, apreciem că vor fi afectate toate pensiile aflate în plată, cât şi cele ce urmează a fi stabilite după intrarea în vigoare a noii legi.
Referitor la suma ce poate fi economisită prin aplicarea noilor prevederi, aceasta nu poate fi determinată, întrucât nu există o bază de date privind drepturile băneşti plătite militarilor, aceştia neavând carnet de muncă.
Realizarea bazei de date pentru aproximativ 82.000 de pensionari presupune o perioadă de timp de peste 15 – 20 ani, pentru consultarea statelor de plată aflate în arhivele militare din teritoriu.
Prin aplicarea dispoziţiilor Legii privind sistemul unitar de pensii publice la cadrele militare, s-ar crea un efort suplimentar substanţial asupra bugetului de stat, atât pentru plata contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale de stat (aproximativ 300.543.000 lei/an numai pentru Ministerul Apărării Naţionale), cât şi pentru implementarea noului sistem (creşterea numărului de personal, cercetarea arhivelor etc.)”.
Întrucât ministrul Apărării Naţionale n-a oferit un răspuns tranşant la interpelarea adresată, senatorul Valer Marian urmează să adreseze o interpelare pe tema pensiilor militare primului ministru Emil Boc.
