Emil Boc dă vina pe judecători pentru eşecul reformei pensiilor. Premierul, în Parlamentul magistraţilor: „Sunt jurist, nu sunt cizmar!”

PAREREA MEA ESTE CA UN CIZMAR , ARE O OPTICA MAI REALISTA !



DAR DUP CUM BINE STITI , SITUATIA O PRIVITI PRIN PRISMA PROPIULUI BUZUNAR ....SI VA ESTE FRICA SA SA PUNETI PUNCTUL PE I IN CE PRIVESTE AVERILE ILICITE PENTRU CARE TAIATI AMARATELE DE PENSII ....NU VRETI SA VEDETI "SMENURILE" CARE SE FAC IN CURTEA DUMNEAVOASTRA ....VA ESTE FRICA SA LE VEDETI PENTRU CA NU MAI AVETI SPRIJIN ELECTORAL ....NE-ATI ADUS IN COADA EUROPEI , SUNTEM IN ACELASI RAND CU TARILE AFRICANE DESPRE CARE SE SPUNEA "LUMEA A TREIA" !!


ECONOMIE NU MAI AVEM , AGRICULTURA NU AVEM , INDUSTRIE NICI ATATA, INVESTITII STRAINE DE DOMENIUL FANTASTICULUI ....TURISM LA PAMINT ,
AM VANDUT TOT CE AVEAM MAI BUN , ...

MA INTREB CE INTERES AVETI?

MAI ALES CAND SPUNETI CA A-TI SCAPAT ROMANIA DE A SE PRABUSI IN HAOS ....

SI CHIAR ASA DE AR FI FOST...CINE A DUS-O IN ACEASTA STARE?

SPUNETI CA A SCAZUT NUMARUL DE SOMERI ..ESTE ADEVARAT ..DAR CA URMARE A FAPTULUI CA LI S-A TERMINAT ACEA PERIOADA CARE BENEFICIAU DE AJUTOR ...

ROMANIA DE ASTAZI : --FURACIOSI, PROSTI, INCULTI, MIZERABILI, MISOGINI ,SPAGARI, BATUTI IN CAP , INCEPIND DE LA DUMNEAVOASTRA .

AVETI TUPEUL SA MAI ZAMBITI CAND APARETI LA TV , ATAT DVS . CAT SI ALTE BABORNITE ...ASTA ESTE SFIDARE LA ADRESA POPORULUI ROMAN PE CARE L-ATI INFOMETAT ....CU CE DREPT?

CU CE DREPT ATI CUMPARAT PAINEA ASTAZI IN TIMP CE MII DE OAMENI NU AU ACEST PRIVILEGIU?

Premierul Emil Boc s-a aflat ieri în plenul CSM, alături de ministrul justiţiei, unde i-a criticat pe judecători pentru că au admis acţiunile petenţilor profesori şi pensionari, care au cerut şi obţinut în instanţe salariile şi pensiile tăiate de către Executiv. Boc i-a ascultat cu răbdare pe magistraţi, dar a gafat spunând despre ministrul justiţiei că este „reprezentantul Guvernului în Consiliu”, ceea ce a determinat reacţia instantanee a lui Cătălin Predoiu, care i-a replicat Premierului: „Să ştiţi că sunt reprezentantul justiţiei în Consiliu!”.

Premierul Emil Boc a participat, ieri, la şedinţa plenului Consiliului Superior al Magistraturii, însoţit de ministrul justiţiei, Cătălin Predoiu. Au mai fost prezenţi procurorul general, Laura Codruţa Kovesi, preşedintele Înaltei Curţi, Livia Doina Stanciu, Mihaela Tropcea, şeful Inspecţiei Judiciare, şi Mona Lisa Neagoe, preşedintele Tribunalului Bucureşti. Premierul a declarat, mai întâi, că este deschis dialogului, însă, probabil jenat de solicitudinea unora dintre membrii Consiliului, a replicat că înţelege mecanismele de funcţionare ale sistemului. „Sunt jurist, nu sunt cizmar!”, s-a zbârlit premierul la magistraţi. După ce i-a ascultat pe toţi cei prezenţi, Emil Boc s-a pus să facă morală judecătorilor din România, aducând critici nemaintâlnite până acum la vreun politician. Astfel, premierul a criticat judecătorii că au admis acţiunile petenţilor, profesori şi pensionari, care au atacat individual tăierea pensiilor şi a salariilor.

„Instanţele administrează bugetul ţării”

Declaraţiile şefului Executivului i-a iritat pe magistraţii prezenţi, însă nici unul nu i-a dat vreo replică legată de faptul că judecătorii sunt independenţi şi că, atunci când pronunţă o hotărâre, judecă potrivit actelor dosarului şi legilor în vigoare. Redăm mai jos, declaraţia istorică a premierului României, nu înainte de a preciza că judecătorul Mona Lisa Neagoe, preşedintele Tribunalului Bucureşti, tocmai îl informase pe Emil Boc de faptul că la această instanţă sunt înregistrate săptămânal 6.000 de acţiuni, ce au ca obiect recalcularea, returnarea pensiilor şi a salariilor.

„În strategia fiscal-bugetară 2012-2014, justiţia este obiectiv prioritar naţional în privinţa finanţării. Două obiective mari avem, cofinanţarea proiectelor europene şi justiţia, care sunt, repet, două priorităţi puse în această strategie. Aş vrea să reţineţi că a fost o bătălie ca să spui când ai şi sănătatea şi educaţia şi infrastructura şi fondurile europene, să vii să le explici colegilor din Guvern acest lucru. Este un lucru stabilit şi o să revedeţi în strategie prioritatea aceasta pentru justiţie. Doi - avem, dincolo de MCV, problema aceasta punctuală a duratei proceselor judiciare. Eu cred că soluţia se află de ambele părţi, noi în alocarea unor scheme de personal şi, acolo unde este posibil, în limita resurselor puţine pe care le avem, am dat deja câteva semnale, le vom face în continuare, după o realocare, cu prioritate acolo unde este nevoie. Sper să aveţi o disponibilitate de a veni, cu cât puteţi face dumneavoastră, pentru că ţara are nevoie de acest semnal din perspectivă internă şi internaţională. În al treilea rând, perioada aceasta de criză nu ne-a creat decât probleme uriaşe din perspectiva bugetului, în condiţiile în care instanţele administrază bugetul ţării, tot mai vine cineva să-ţi ceară bani. Pentru că noi ne facem o prognoză bugetară, răspundem în faţa Parlamentului, răspundem în faţa oamenilor, dar bugetul ţării este, din nefericire, stabilit de instanţele de judecată, de creditori. În aceste condiţii, degeaba pot să fac eu o strategie să aloc atâtea resurse justiţiei, pentru că îmi vine teancul de sentinţe judecătoreşti de plată a unor drepturi de tot felul şi atunci, ce fac? Trebuie să refac toată strategia şi să spun: OK! Nu mai facem nici o politică investiţională nici acolo, nici acolo, ne ocupăm de drepturi restante. Am venit în faţa Parlamentului, ne-am asumat răspunderi, sunt legi în vigoare, nu pot să înţeleg uneori cum este posibil ca şi în baza legii declarate constituţională, în baza legii neatacate totuşi să fie sentinţe de altă natură. Sunt jurist şi mi-e foarte greu să înţeleg! Dacă eşti în faţa acestei situaţii, trebuie să regândeşti toată politica bugetară a Guvernului. Principalul atribut al Guvernului este acela de a ţine în mână finanţele ţării. Or, dacă el nu are control asupra finanţelor ţării şi altcineva le stabileşte, vă daţi seama că suntem într-o situaţie greu, greu de descris! Ştiu că resursele financiare sunt insuficiente pentru toate categoriile populaţiei, dar dacă nu luam astfel de decizii, ajungeam cu salarii şi pensii într-o situaţie mult mai gravă. Acum, am depăşit partea aceea grea, s-a dus, e de domeniul trecutului, bun, norii mai sunt, încă, deasupra, nu putem face paşi înapoi. Dacă această politică este reversibilă, nu vom avea viitor, pe nici o componentă, nici posturi în justiţie, nici intrarea Codurilor noi, nimic! Pentru că de acolo trebuie să iei resursele şi să te ocupi de trecut”, a declarat Emil Boc

Ministrul justiţiei l-a corectat pe premier
În finalul întâlnirii, premierul şi-a declarat, încă o dată, disponibilitatea de a merge mai departe pe calea reformei „împreună cu reprezentantul Guvernului în Consiliu, domnul ministru al justiţiei”. Afirmaţia lui Emil Boc i-a provocat lui Cătălin Predoiu o replică imediată: „Să ştiţi că sunt reprezentantul justiţiei în CSM!”. Premierului a continuat: „Reprezentantul justiţiei în CSM! Iar în privinţa Codurilor, am acelaşi punct de vedere exprimat de ministrul justiţiei, exprimat de altfel în cadrul Guvernului”. Confuzia lui Emil Boc demonstrează că Executivul are tendinţa de a stăpâni, cel puţin la nivel psihologic, dacă nu prin mecanismele de finanţare, nu numai pe ministrul justiţiei, dar şi pe judecători şi procurori .

Boc: „Cum să spun? Deciziile să fie... unitare în aplicare”
Revenind la problemele justiţiei discutate, ieri, în plenul CSM, mai spunem că preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a intrat într-un dialog punctual cu premierul pe tema unui recurs în interesul legii promovat de Curtea de Apel Cluj, pe Legea pensiilor. Procurorul general, Laura Codruţa Kovesi, a explicat că practica nu este unitară în această materie, că unele instanţe au dat câştig de cauză pensionarilor, iar altele nu. Procurorul general a explicat că în acest moment se verifică practica judiciară şi că recursul în interesul legii nu a fost încă promovat. „Ar fi bine să... Am ţinut cont absolut în integralitate de decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aţi văzut, nu comentăm deciziile, le aplicăm! Nu a fost şi nu va fi din partea noastră o reţinere în a respecta legea, de a nu respecta deciziile, dar cum să spun? Deciziile să fie... unitare în aplicare”, a spus Emil Boc. Magistratul Livia Doina Stanciu a subliniind că la Curtea de Casaţie se judecă recursurile în interesul legii, numai după ce instanţa are o reprezentare clară asupra modului în care este chemată să uniformizeze practica neunitară. „Domnule prim-ministru, cu privire la acest recurs în interesul legii, noi am fost sesizaţi de către Curtea de Apel Cluj, dar pentru a putea verifica dacă există o practică neunitară la nivel naţional, am discutat cu doamna procuror general”, a subliniat preşedintele Curţii de Casaţie, care a fost întrerupt de către premier: „Dacă există... Am verificat la minister... Sunt 60 într-un fel, 40 în alt fel, într-o sută de cauze”, a spus Boc. „În mod cert există, dar vrem să avem o reprezentare clară a elementelor de aplicabilitate diferită”, a completat prim-preşedintele Curţii de Casaţie. „Atunci e bine....”, a mai spus Boc.

În cuvântul său, preşedintele Înaltei Curţi a subliniat necesitatea alocării de resurse umane şi de bani, astfel încât instanţa să funcţioneze la intrarea în vigoare a noului Cod civil, dar mai ales a celui penal şi de procedură. Astăzi, anunţă preşeditele Curţii de Casaţie, se vor afla la sediul instanţei supreme preşedinţii Curţilor de Apel din toată ţara, pentru a se pune la punct detalii cu privire la mecanismele de funcţionare din noile coduri.

Tribunalul Bucureşti, asaltat de profesori şi pensionari
Judecătorul Mona Lisa Neagoe, preşedintele Tribunalului Bucureşti, a declarat că instanţa pe care o conduce este supraaglomerată, în condiţiile în care săptămânal este sesizată cu cel puţin 6.000 de petiţii ale profesorilor şi pensionarilor. „În materia conflictelor de muncă şi a asigurărilor sociale, iarăşi avem un val de acţiuni legate, cum spuneaţi, de pensii. Sunt acţiuni colective, vin într-o săptămână cam 6.000 de petenţi. Avem dificultăţi să facem faţă tuturor acestor operaţiuni de înregistrare şi după acee să soluţionăm. Este greu în condiţiile aplicării programului de normare a muncii şi în condiţiile schemei de personal restrânse a Tribunalului să asigurăm şi interesul justiţiabilului de a se soluţiona mai repede şi judecătorul să aibă timp să studieze dosarele, să studieze jurisprudenţa. Poate şi de aceea sunt atâtea cauze de practică neunitară, din lipsă de timp! Vă spun că din 2005, de când sunt preşedintele Tribunalului Bucureşti, activitatea instanţei s-a dublat, schema de personal este cam aceeaşi”. În materie comercială, preşedintele Tribunalului a subliniat scoaterea din competenţa instanţelor a cauzelor privind radierile şi dizolvările societăţilor comerciale. Dacă acest lucru s-ar întâmpla, subliniază judecătorul Neagoe, 61% din volumul de activitate al instanţelor comerciale ar fi degrevat.

Procurorul general vrea să cumpere aparatură de înregistrare audio-video
Laura Codruţa Kovesi a declarat că politicenii au adăugat în plenul Parlamentului amendamente la Codul de procedură penală, după ce comisiile au stabilit anumite prevederi. „Ştiu că nu ţine nici de dumneavoastră, nici de ministrul justiţiei, însă dacă la adoptarea Codului de procedură penală discuţiile în comisii au fost foarte constructive, în plen s-a venit cu nişte amendamente care nu au fost corelate cu dispoziţiile Codului penal, iar acum Ministerul Justiţiei se vede în postura de a schimba Codul de procedură penală, deşi el nu a fost adoptat. Rugămintea ar fi să aveţi în vedere şi acest aspect, poate s-ar putea rezolva cumva”, a declarat procurorul general. Mai departe, Kovesi i-a cerut premierului să înlăture interdicţia Ministerului Public de a achiziţiona aparatură de înregistrare audio-video pentru Parchetele din ţară, pentru că noile prevederi obligă la imprimarea audierilor audio şi video, inclusiv de către Poliţie.

Procurorul general a mai ridicat problema expertizelor, arătând că s-a creat o practică potrivit căreia judecătorul dispune expertize noi, indiferent dacă la urmărirea penală au fost administrate astfel de probe. Cum instanţele nu au bani, ca să dispună şi să plătească aceste expertize, pe masa judecătorului ajung expertizele plătite de inculpaţi, de părţi. „Instanţele nu plătesc aceste expertize, ci le plătesc părţile, respectiv inculpatul sau cine solicită. Şi atunci trebuie pus în balanţă de către judecător, dacă o expertiză plătită de stat are aceeaşi valoare cu aceeaşi expretiză plătită de către inculpat. Există o tendinţă, în ultima perioadă, că tot ce se face la urmărirea penală nu ar fi obiectiv şi atunci toate probele se readministrează în instanţă. Poate sunt lucruri utile, însă problema pleacă de la cine plăteşte expertiza. Eu cred că şi instanţele ar trebui să aibă bani de expertize, indiferent de tipul de expertiză, să poată dispune, să nu stea la mâna inculpatului să-şi plătească expertiza”, a precizat procurorul general.

Articol preluat de pe internet.